Page 44 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

44 judeţul ALBA

Sate în administraţie: Aşezarea geografică:
Râmeţ, Valea Mănăstirii, Vlădeşti, Codorăşti, Brădeşti, Valea Comuna este situată în Podişul Secaşului la estul
Poieni, Floreşti, Valea Inzelului, Valea Făgetului, Valea Uzei
Suprafaţa: 7944 ha; Intravilan: 239,70 ha; Extravilan: 6012 ha; judeţului Alba.
Populaţia: 751; Gospodării: 364; Şcoli: 1; La poalele dealului "Cărări", de o parte şi de alta a văii
Activităţi specifice zonei:
Secaşului, brăzdată de drumurile care duc spre Blaj, Sebeş şi
Creşterea animalelor şi cultivarea pământului Sibiu se întinde aşezarea comunei Roşia de Secaş
obţinând produse agrare ecologice
Activităţi economice principale: Primul document care atestă existenţa satului Roşia
de Secaş datează de la 29 mai 1313. Documentele vechi arată
Confecţionarea roţilor de car din lemn că din secolul XIV, până în 1848, locuitorii comunei au trăit în
Confecţionarea acoperişurilor de paie stare de iobăgie
Agroturismul
Obiective turistice: În ce priveşte originea denumirii satului Roşia de
Mănăstirea de maici Râmeţ - monument istoric şi Secaş, din spusele bătrânilor, ar proveni de la vechea biserică
cultural din secolul al XIV-lea benedictină care era vopsită în roşu şi ale cărei urme există la
Acces la DJ 750 din oraşul Teiuş 18 km marginea satului, lângă dealul "Cărări", iar denumirea de Secaş
Mănăstirea Râmeţ este înconjurată de o zonă pitorească provine de la faptul că este aşezată pe valea Secaşului
de o rară frumuseţe
Cheile Mănăstirii aflate la 600 m în amonte de Mănăstirea Schimbări teritorial-administrative ale comunei Roşia
Râmeţ pe Valea Geuagiului - aici se practică în tot cursul anului de Secaş ca teritoriu nu au fost, iar ca sat aparţinător a avut
alpinismul satul Tău. Până în anii 1924-1925, Roşia de Secaş a aparţinut de
Cheile Râmeţului aflate la 4 km în amonte de Mănăstirea judeţul Alba, iar după aceea a trecut la judeţul Târnava Mică,
Râmeţ pe Valea Geuagiului, pe o lungime de 850 m, recunoscute căruia i-a aparţinut până în anul 1950, dată la care a trecut la
pentru sălbăticia şi frumuseţea lor unică judeţul Sibiu, până în august 1952, trecând apoi la regiunea
Muzeul satului din Brădeşti - acces pe DJ 170I din Hunedoara până în anul 1968, în prezent fiind în judeţul Alba
Municipiul Aiud la 30 km (aici se află toată zestrea comunei
Râmeţ) În ce priveşte istoricul comunei Ungureni, sat
Platoul Tarcăului loc de referinţă pentru comunitatea aparţinător din 1968 de Roşia de Secaş, după cum rezultă din
Râmeţ, se organizează şi se desfăşoară anual "Zilele Râmeţului" - documentele vechi, a apărut ca aşezare omenească încă
denumirea la Forţele tradiţiei înainte de anul 1300. Din spusele bătrânilor denumirea
Se află situat aici Monumentul Eroilor, locul de desfăşurare comunei, avându-se în vedere traducerea denumirii din limba
a unor evenimente culturale importante maghiară în limba română, ar fi Satul lui Grigorie. Schimbări
Facilităţi oferite investitorilor: propriu-zise în ce priveşte administraţia comunei Ungurei ca
Implicarea factorilor de decizie din administraţia locală teritoriu nu au fost, Ungurei fiind totdeauna comună, până în
în rezolvarea problemelor 1968. După primul război mondial şi până în anul 1950 a aparţinut
Concesionarea unor imobile aparţinând Consiliului de judeţul Sibiu, dată după care a aparţinut de regiunea Sibiu,
Local Râmeţ iar din 1952 a aparţinut de regiunea Hunedoara până în 1968, în
Internet şi telefonie mobilă asigurate prezent fiind în judeţul Alba
Proiecte de investiţii:
Amenajarea şi pietruirea DC Valea Uzei - Valea Inzelului Cu privire la satul Tău existenţa sa este atestată de
Dotarea primărie cu utilaje terastiere un document din anul 1520, aparţinând tot timpul de comuna
Înfiinţarea unui sat de vacanţă în zona platoului Tarcău Roşia de Secaş
dotată cu pârtie de schi şi transport pe cablu
Amenajarea unor pensiuni turistice Distanţa faţă de reşedinţa de judeţ - Municipiul Alba
Iulia - este de 62 km, faţă de Municipiul Blaj - 18 km, faţă de
PRIMĂRIA COMUNEI RIMETEA Municipiul Sebeş - 40 km

Adresă: Principală, nr. 34 Comuna Roşia de Secaş este situată în zona de câmpie -
Cod poştal: 517610 platou a bazinului Secaşului de Târnave cu trecere la dealurile
Telefon: 0258-768001; Fax: 0372-001488; Târnavelor şi Sebeşului
Adresa de e-mail: primaria_rimetea@yahoo.com
URL: http://www.primariarimetea.ro Lunca Secaşului se prezintă ca o vale cu lărgimi
foarte variate între 200-600 m, în care şerpuieşte albia minoră
PRIMĂRIA COMUNEI ROŞIA DE SECAŞ a râului Secaş de Târnave. Versanţii estici ai văii Secaşului au
pante repezi şi foarte repezi - 10-35 grade şi sunt afectaţi de
Adresă: Principală, nr. 458 eroziuni şi alunecări de straturi. Versanţii vestici sunt înclinaţi
Cod poştal: 517640 uşor, 4-7 grade, în pante nu prea lungi şi se pierd în câmpia
Telefon: 0258-765777; platou a teritoriului spre Ungurei, Vingard şi Ohaba
Fax: 0372-008603;
Adresa de e-mail: primariarosia@yahoo.com Ca principale tipuri de sol de pe teritoriul comunei
URL: www.rosiadesecas.ro sunt: cernoziomul levigat de tip Secaş, care s-a format din
Persoane din primarie: transformarea în timp a solurilor brune sub influenţa vegetaţiei
Primar: Cristea Ioan ierboase ce a luat locul pădurilor
Viceprimar: Muntean Livia
Secretar: Bunea Ovidiu Satul Ungurei este caracterizat prin 4 forme geo-
Contabil: firmă externalizată morfologice: lunca pârâului principal valea Ungureiului, văi
Sate în administraţie: inter-colinare, versanţi şi platouri. Versanţii reprezintă cea mai
Roşia de Secaş, Ungurei, Tău mare parte din teritoriu, având diferite înclinaţii şi expoziţii.
Suprafaţa: 5230 ha; Intravilan: 252 ha; Extravilan: 4458 ha; Teritoriul Ungurei se găseşte în zona de vegetaţie a stejarului
Populaţia: 1510; Gospodării: 681; Locuinţe: 853; Grădiniţe: 3;
Şcoli: 3; Solurile din luncă şi la piciorul pantelor sunt aluvionare,
iar pe platou se întâlnesc soluri negre de fâneţe, lacoviştite şi
hlizite, datorită excesului de umiditate şi a rocii argiloase.
Versanţii sunt acoperiţi de soluri brune, parte din ele podzolice

Clima este continentală cu ierni reci şi veri potrivit de
călduroase

Căile de acces fiind DJ 106L: Şpring-Ungurei-Roşia de
Secaş, DJ 107B, DN1 (Sântimbru)-Mihalţ-Roşia de Secaş-Păuca.
Activităţi specifice zonei:

Agricultură şi creşterea animalelor
Activităţi economice principale:

Comerţ
Morărit
Agricultură
Creşterea animalelor