Page 47 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 47
judeţul ALBA 47
În părţile de sud, vest şi nord zona muntoasă este Bârleşti - 12 km
adânc tăiată de bazine mai mari, depresiuni alcătuite din Boteşti -12 km
depozite de vârstă neogenă, bazinele pătrunzând adânc în Aşezările comunei se încadrează în nota caracteristică
zona muntoasă separând o mulţime de culmi, bazine printre a regiunii Apusenilor, fiind răsfirate pe feţele însorite ale
care se numără şi cel al Arieşului Mare în care se află şi versanţilor în grupuri mai mici de câte 3-4 gospodării, formând
localitatea Scărişoara, bazin rezultat din lupta permanentă cătune sau crânguri. Mai multe crânguri formează un sat.
dintre fenomenele de eroziune şi deformările tectonice de pe Scărişoara este satul centru de comună şi este alcătuit
parcursul timpurilor. din 19 crânguri: Veveşti, Lupaieşti, Ruseşti, Rădăceşti, Lemneşti,
Pleseşti, Bordoji, Veseşti, Purceleşti, Borzaci, Circăneşti, Cirlora,
Suprafaţa comunei Luncoi, Cotoci, Jabreşti, Hermeneşti, Haiceşti, Puseleşti, Olăreşti.
Scărişora se întinde pe o suprafaţă de 120 kmp, cea Satul centru de comună este cel mai mare dintre satele
mai mare suprafaţă de pe teritoriul comunei este ocupată de componente ca suprafaţă.
păduri - 7086 ha. Păşunile ocupă 1135 ha, fâneţele ocupă 669 ha, Ştiuleţi situat în estul comunei şi se apreciază că
iar suprafaţa de teren arabil a comunei este doar de 165 ha, aicea se afla una dintre cele mai vechi aşezări ale comunei.
Distanţe Satul este alcătuit din crângurile: Rânjeşti, Cioteşti, Ciompleşti,
Comuna Scărişoara se află la o distanţă de 115 km de Foiseşti, Bildeşti şi Ivăneşti.
Municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului Alba şi la 460 km de Lespezea sat situat în nord-nord-est care şi-a primit
Municipiul Bucureşti, capitala României. numele de la lespezile de piatră peste care se suprapune un
Alte distanţe: munte numit de către localnici "Soba". Satul se compune din
Scărişoara-Stei 51 km crângurile Morţeşti, Tiforeşti, Bonţeşti, Niţeşti, Ciumeşti şi Dănceşti.
Scărişoara-Oradea 130 km Runc situat în nordul comunei şi include cătunele
Scărişoara-Turda 112 km Ivăneşti, Hârjeşti, Pucalateşti, Culdeşti şi Purdeşti.
Scărişoara-Cluj-Napoca 142 km Trânceşti situat în vest-nord-vest. Este unul dintre
Scărişoara-Sibiu 190 km cele mai mici sate ale comunei.
Scărişoara-Deva 125 km Preluca sat situat în nord-vest. Se compune din crângurile
Scărişoara-Brad 85 km Ticleşti, Henteşti, Dodeşti şi Hoiceşti.
Căi de comunicaţie Negreşti situat în nord-nord-vest. În componenţa
Acesul spre comuna Scărişoara este facilitată de o satului între crângurile Oneleşti, Putai, Bistaci, Detari şi Purdeşti.
şosea asfaltată inclusă în categoria drumurilor naţionale DN Sfoartea sat situat în partea de nord a comunei. Este
75 care face legătura între judeţele Alba şi Bihor. Este singura cel mai îndepărtat faţă de centru. Se compune din crângurile
modalitate de a ajunge în localitate, deoarece în zonă nu Porceşti, Hutuieşti şi Piscoreşti. Se poate ajunge pe Valea
există cale ferată. Cele mai apropiate staţii de cale ferată se Ordăncuşei - un punct de atracţie pentru turişti.
află la Zlatina (75 km), Brad (85 km), Stei (51 km), Alba (115 km). Lăzeşti sat situat în sudul comunei. Este cea mai veche
DN 75 este o realizare a secolului trecut, fiind finalizat aşezare dintre localităţiile comunei, fapt dovedit şi de biserica
în 1936 şi asfaltat între anii 1970-1974. Până la deschiderea din lemn construită în 1736. Satului îi aparţin crângurile Bugai,
acestui drum, pe marginea Arieşului Mare la Scărişoara se Văjeşti şi Dentei.
ajungea pe rute ocolitoare din cauza stâncilor abrupte ce coborau Faţa Lăzeştilor sat situat în sud-sud-vestul comunei.
până în albia râului în zona Zugai. Pentru a putea trece cu Se compune din crângurile Panteşti, Harmoneşti, Pârveşti, Trifeşti,
pasul peste acea culme stâncoasă cu câteva secole în urmă Cotoci şi Fauri.
localnicii au dăltuit în piatră trepte sau scăriţe, fapt ce ar fi dat Floreşti sat situat în sud-estul comunei. Include crângurile
şi numele acestei aşezări. Floreşti, Ciocovei, Dodoieşti şi Toliceşti.
Aeroporturi Satele Boteşti, Trânceşti şi Matei formează latura sudică
Cel mai apropiat aeroport este cel din Municipiul a comunei, iar ultimele două au cel mai mic număr de locuitori.
Oradea (130 km). Alte aeroporturi care pot fi utilizate sunt cele Geologie
din Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, Târgu Mureş sau chiar din Structura geologică a comunei Scărişoara situată în
Bucureşti. De menţionat deplasarea din amintitele locaţii se partea estică a Muntelui Bihor se încadrează în cea a Văii
poate face cu autoturisme sau mijloace de transport în comun. Arieşului Mare caracterizată prin contacte structurale între
Reţeaua de drumuri comunale: cristalinuri şi flişuri. Cristalinul Arieşului Mare se întâlneşte în
DC 135 Scărişoara-Runc-Negeşti Masivul Bihariei ţi în partea sudică şi estică a Masivului Gilău
DC 136 Scărişoara-Lespezea sub formele:
DC 134 Dealu Ordincusei-Sfoartea - Intruziuni de codru care taie Valea Arieşului Mare
DC 133 Scărişoara-Lăzeşti între Scărişoara şi Albac (Zugai) şi sunt formate din şisturi
DC Scărişoara-Ştiuleţi cristaline străbătute de cicluri de roci bazice şi roci acide
Drumurile comunale de pe raza localităţii însumează reprezentate prin granite.
42 km, iar cele forestiere 15 km. Accesul spre unele localităţi - Intruziuni de Biharia construite dintr-un complex
componente este asigurată şi de alte drumuri aflate pe teritoriul tufogen format din şisturi cristaline cu epidot şi albit alături de
unor comune învecinate. Între satele sau crângurile localităţii care mai apar gnaise albitice şi micaşisturi moscovitice. Peste
s-au format de-a lungul timpului şi aşa zisele scurtături care fundamentul cristalin se suprapune un pachet gros de
pot fi străbătute cu piciorul sau călare. depozite sedimentare rezultate din transporturile materialelor
Localităţi componente dezagregate. În bazinul Arieşului Mare evoluează două domenii
Teritoriul administrativ al comunei Scărişoara este de sedimente: cel de Codru şi cel de Bihor. Periamul cuprinde
compus din satul centru de comună şi alte 13 sate aflate la depozite alcătuite dintr-o gamă largă de roci dentrice, roşii-
distanţe cuprinse între 4 şi 12 km: voilacee. În regiunea Scărişoara-Vadu Moţilor, deasupra
Scărişoara conglomeratelor de bază se găseşte un câmp de porfire peste
Sfoartea - sat situat la cea mai mare distanţă faţă de care se întâlneşte un strat gros de tufuri alb-verzui şi gresii
centrul de comunei - 12 km alb-tufacee ci intercalaţii de argile. Peste complexul roşu al
Negeşti - 8 km Permiamului urmează o succesiune de calcare care reprezintă
Preluca - 6 km Triasicul Superior şi Mediu.
Trânceşti - 4 km Relief
Runc - 9 km În centrul cetăţii naturale a Apusenilor se situează
Lespezea - 10 km Depresiunea Ţării Moţilor înconjurată de Munţii Bihorului la
Ştiuleţi - 8 km vest, de Munţii Gilăului la nord, de Muntele Mare la nord-est şi
Lăzeşti - 10 km Munţii Trascăului la sud-est. În această depresiune este
Floreşti - 8 km aşezată şi comuna Scărişoara.
Matei - 12 km
