Page 48 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 48
48 judeţul ALBA
Unităţile geomorfologice caracteristice localităţii sunt în general Pe acastă vale, sub pajiştea verde a unei poieni se
asemănătoare cu ale celorlalte aşezări din Munţii Apuseni, aude un vuiet continuu produs de căderea apei peste o cataractă
apărând sub forma culmilor domoale a teraselor, versanţilor şi subterană. Locul este numit Moara Dracului. Zgomotul
interfluvilor. permanent alungă animalele de acel loc, în special vitele.
Pantele au o mare varietate,reliefând etapele succesive Arieşul Mare adună apele altor râurilor cu izvoare
de modelare a scoarţei terestre. Pantele cu înclinări mici sunt şi/sau cursurile pe teritoriul comunei Scărişoara, care au însă
reprezentate de podurile netede ale interfluviilor Preluca, guri de vărsare pe teritoriul unor comune învecinate:
Runc, Ştiuleţi. Pantele cu înclinări mari de peste 30°-40°, sunt
în preajma văilor principale: Dosul Lăzeştilor, Scorţăriţa şi Valea Ordăncuşii (comuna Garda)
Zugai. Valea Dobreasca
Valea Negrii (comuna Vadu Moţilor)
Relieful cel mai tânăr de pe raza comunei îl formează Solurile
lunca Arieşului Mare. Este o zonă aluvionară cu nisipuri grosiere, În relaţia directă cu altitudinea comunei (700-1400 m),
pietriş şi este alcătuită din grandodiorite, şisturi cloritoase, expoziţia plantelor, etajarea vegetaţiei, substratul petrografic
calcare, gresii care provin din amonte. Este semnificativ şi astăzi se întâlnesc mai multe categorii de soluri:
procesul de aluvionare, îmbogăţit de torenţii proveniţi de pe - solul brun-gălbui de pădure - apare pe roci cristaline
versanţii ce străjuiesc Arieşul Mare. sub pădurile de fag, până la înălţimea de 1100 m. Stratul de
humus este în general subţire: 10-15 cm. Sunt soluri sărace în
Clima substanţe nutritive, cu o ferilitate naturală mijlocie şi condiţii
Trăsăturile climaterice ale localităţii sunt date de medii de vegetaţie.
poziţia sa geografică. Aşezarea comunei în regiunea muntoasă - solul brun-acid de pădure - se găseşte la altitudinea
nu prea înaltă îi dă climatului temperat un caracter moderat de 800-900 m, peste gnaise, graniţe, micaşisturi şi conglomerate.
fără variaţii exagerate. Este o categorie de sol predominantă pe teritoriul comunei.
Cele mai scăzute medii lunare de temperatură se Aceste soluri pot fi cultivate cu secară, orz, orzoaică, grâu de
înregistrează în perioada ianuarie-februarie ( minus 5°-minus primăvară, cartofi, in şi cânepă.
6° grade Celsius) Vegetaţia
Cele mai ridicate medii lunare de temperatură se Vegetaţia de pe raza comunei este specifică regiunilor
înregistrează în perioada iulie-august ( 17° Celsius). de deal şi munte. Predomină pădurile care se întind pe o
Perioada de răcire treptată începe în luna septembrie, suprafaţă de peste 7 000 de ha. Pădurile dominante sunt cele de
iar în lunile următoare scade vertiginos. amestec de răşinoase cu fag, localizate la altitudini cuprinse
Perioada de încălzire începe din martie şi este de mai între 850 şi 1250 m (Valea Ordăncuşii, Dosul Marsoii).
lungă durată decât cea de răcire. În etajul cuprins între 750-950 m pe lângă fag mai apare
Primele zile de îngheţ apar la sfârşitul lunii septembrie carpenul, un arbore de esenţă tare, frasinul, paltinul, sorbul,
şi începutul lunii octombrie. socul şi alunul. Pe locul unor tăieturi de păduri de fag s-au
Ultimele zile de îngheţ mai pot fi semnalate în prima şi format pajişti şi fâneţe cu o compoziţie erbacee foarte diversificată.
a doua decadă a lunii mai. Versanţii umbriţi au favorizat coborârea molidului şi
Fenomenele de îngheţ sunt legate de locul, poziţia şi chiar a bradului până în marginea Arieşului Mare. Din cauza
înălţimea versanţilor, de existenţa pădurilor care pot să unor inversiuni de temperatură se întâlnesc zone de răşinoase
prelungească sau să scurteze perioada de îngheţ. sub zona fagului.
Precipitaţiile În porţiunile de lunci de pe malul Arieşului vegetaţia
Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 750-850 este caracteristică zonelor umede respectiv: rogoz, pipirig,
mm. Cele mai multe precipitaţii (aproximativ 70 la sută) cad izmă, ferigă, coada calului, piciorul cocoşului, muşchi şi altele.
sub formă de ploaie în perioada aprile-octombrie. Lunile iunie Arbuşti fructiferi şi fructe de pădure
şi iulie sunt propice ploilor torenţiale, unele dintre ele fiind În zonele împădurite, în poieni sau pajişti cresc o
însoţite şi de căderi de grindină. mulţime de arbori sau arbuşti care constituie una din resursele
30 la sută din cantitatea de precipitaţii cad sub formă locale cu un potenţial inepuizabil. Fructele de pădure pot fi
de zăpadă, în perioada noiembrie-martie. Stratul de zăpadă din valorificate în condiţii sporite de eficenţă dacă în zonă ar exista
sezoanele cu ninsori abudente poate ajunge la grosimi de 1-1,5 m. unităţi de depozitare şi procesare a acestora. Din categoria fructelor
Frecvent se încadrează însă în grosimi de 30-70 cm. de pădure ce pot fi culese în cantităţi mari se numără afinele.
Hidrografia Afinul - este răspândit pe raza comunei în locurile mai
Cursul cel mai important de apă ce străbate pe o înalte ca Burzutic, Belej, fie în pădurile mai rare de molid, în
distanţă de 8 km comuna este Arieşul Mare. La intrarea acestuia locurile pietroase sau în pajiştile semialpine.
pe teritoriul comunei el prezintă toate caracteristicile unui Alţi arbuşti fructiferi răspândiţi în zonă sunt:
curs regulat, viguros având un debit de aproximativ 6 mc/s. Alun
În timpul iernii peste acest râu se formează de multe Agriş
ori poduri de gheaţă a căror grosime ascilează între 15-30 cm. Coacăz
Fenomenul de îngheţ apare cel mai devreme în a doua jumătate Frag
a lunii noiembrie, iar podurile de gheaţă în ultima decadă a Ienupăr
lunii decembrie. Podurile de gheaţă pot rezista şi circa 40-50 Măceş
de zile. Merişor
Despre regimul de scurgere al acestui râu se poate Mur
afirma că este relativ constant având însă unele perioade de Păducel
maxim (primăvara şi vara) şi de minim (iarna şi toamna). Scoruş
Pe teritoriul comunei, Arieşul Mare are un curs repezit Soc
consecinţă a diferenţei de nivel de aproape 500 m faţă de izvoare. Zmeur
Panta medie este de 24 m/km. Pe teritoriul Scărişoarei Arieşul În peroadele optime de recoltare din pădurile de
Mare şi-a format şi câteva impresionante chei: Cheile Mândruţului răşinoase se pot culrge mugurii de brad care au utilitate în
şi Zugai (la graniţe cu comuna Albac). industria farmaceutică a uleiurilor aromatice sau a răcoritoarelor.
Pe teritoriul comunei Scărişoara Arieşul Mare are ca Plante medicinale
afluenţi: Regiunea în care se află situată comuna Scărişoara
Valea Scorţăriţa este o zonă ferită de orice sursă de poluare şi ca atare arealele
Valea Carlora în care se dezvoltă această categorie de plante sunt neviciate.
Pârâul Bisericii Între plantele medicinale regăsim: brusturele, chimenul,
Pârâul Bobului cimbrişorul, coada şoricelului, coada calului, izma, izma creaţă,
Râul Sterp (la hotarul cu comuna Albac). leurda, muşeţelul, păpădia, urzica.
