Page 41 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

judeţul ALBA
Numărul costumelor populare este din ce în ce mai mic iar în
ultimii 20 ani se poartă foarte rar.
Nunţile, până în anul 1965, se făceau în mare trombă.
În ajun vreo 20 de flăcăi se adună la mire, ridică câte un arminden
de brad lung de 25-30 m curăţit de coajă până la vârf unde
lasă crengile pe care le împodobesc cu panglici de hârtie
creponată, apoi în locul cel mai de sus pun un şerveţel frumos
legat cu un colac, o sticlă de ţuică şi un premiu în bani. De la
mire la mireasă şi la biserică înainte toţi nuntaşii mergeau
călări pe cai. Întorşi de la cununie. Toţi îşi încercau puterile să
urce în vârful armindenului şi cel ce reuşeşte e răsplătit cu
darurile din vârful armindenului . Începând de la Paşti şi până
la Rusalii creştinii fac sfeştanii în case iar la munte (la animale)
la fiecare cruce din culmile de dealuri, pentru semănături - în
tot timpul anului.
Măncărurile tradiţionale sunt “Balmoşul cu salată
verde” cârnaţul şi slănina afumată, ouă fierte, etc.
Hramul bisericii se face cu pomenirea văilor şi munţilor
când creştinii aduc multe daruri ca: prescuri, lumânări, tămâie,
vin, fructe, etc. Atunci se încheie aşa numita asociaţie “cununa
anului” care e formată din creştinii ce se obligă a da grâul,
vinul şi banii trebuincioşi pentru prescuri în timpul unui an.
Aceştia sunt pomeniţi la slujbele de peste an.
La colindat se umblă în formaţii de crai, stea, turcă
(capră) iar feciorii cei mai mari umblă în grupuri la colindat
având şi câte 1-2 muzicanţi. În trecut darurile ce se dădeau la
crăciun constau în bani, colaci, măncăruri, băuturi, prăjituri. La
sfârşitul celor 3 zile de colindat se adunau toate darurile şi se
făcea o petrecere la care invitau şi pe cei ce i-au colindat.
Astăzi darurile constau numai în bani, colindătorii se adună la
cele două cămine culturale, iar banii sunt strânşi cu ajutorul
caprei (turca).
Până în 1960 ponorenii mai aveau şi o tradiţie de
muncă. În orice vară, aproape din fiecare casă mergeau la
“ţară” câte 1-3 persoane, care se întovărăşeau în echipe şi
luau cu ruptul la secerat holdele de pe Valea Mureşului, de
unde se întorceau cu grâu în schimbul muncii. La fel şi la
culesul porumbului toamna. Plecarea la ”ţară” era un fel de
sărbătoare precum este în 21 mai ieşirea cu vitele la păşune.
Sosirea de la ţară constituia o sărbătoare şi mai mare, când
cei rămaşi acasă îi întâmpinau ca pe nişte eroi, ce printr-un
efort de câteva săptămâni au asigurat pâinea familiei. Un alt
obicei ce a existat în comuna Ponor în decursul a două secole
era adunarea sărbătorească de la “Piatra Crîsnicului”. Acest
loc, asemeni sărbătorii de pe Muntele Găina, constituia un
prilej de întâlnire al fetelor şi flăcăilor din Ponor şi comunele
limitrofe: Baia de Arieş, Mogoş, Rîmeţ, Lupşa, Bistra. În fiecare
an în luna Rusaliilor preoţii din aceste comune se întâlneau
acolo, făceau maslu după care flăcăii şi fetele care aducea
merinde şi băutură de acasă încingeau o horă la muzica
lăutarilor până noaptea târziu. Acest obicei a durat până în
anul 1965.
Ieşirea la munte privind văratul are loc la 21 mai. Aici
erau pregătite stânele şi colibele pentru animale. Învoirea
văratului constituia o tradiţie şi era urmărită de 1-2 paznici.
Taxa de gloabă constituia dublul taxei legale. Până în 1970
măsura laptelui la oi se exprima în Kg-brânză/cap de oaie (de
obicei 3 kg brânză şi 1 kg unt). După 1970 amplasarea stânelor
fiind organizată mai aproape de locuinţele gospodarilor
măsura laptelui este un muls pentru 5 oi, două mulsuri pentru
10 oi, etc.
Ca unitate de măsură pentru lungime a fos folosit
stânjenul = 6 picioare = 1,896 m. Ca unitate de măsură pentru
suprafaţă a fost folosit iugărul cadastral = 576 prăjini pătrate =
1600 stânjeni pătraţi = 5,754 metri pătraţi.
Ca unitate de capacitate a fost şi este folosită litra
(ferdela) = 20 l (15Kg), mirta = 1/2 litre, pătrarul = 1/4 litre.
Actualmente sunt folosite ca unităţi de măsură: metrul, m2, litrul,
kg, ţolul, litra (ferdela).
Până în anul 1974 comuna Ponor nu a avut târg de
animale şi mărfuri. Locuitorii comunei mergeau să vândă şi să
cumpere animale şi mărfuri la târgurile din comunele învecinate:
Sălciua, Lupşa, Mogoş, Rîmeţ, etc. După 1974 s-a înfiinţat târg
de animale şi mărfuri – o dată pe lună.
41
Deşi Ponorul este o comună de munte totuşi în decursul
timpului s-au ridicat câţiva oameni de seamă din văile ei.
Întâi vom aminti pe preoţii dinastiei Ciorbeştilor Ilie,
Simion şi Laurenţiu Ciorbea. Din neamul lor s-a ridicat din
partea ţărănească şi protopopul Sighetului Iosif Ciorbea. Neamul
Ciorbeştilor a culminat cu Victor Ciorbea fost prim ministru al
României (1996-1997).
Tot din ţăranii de aici s-a ridicat şi Victor Herdea,
învăţător din Aiud, Chirilă Ioan preot în Bucureşti, Laurenţiu
Groza preot în Aiud, Ioachim Groza învăţător şi preot în Ponor.
Amintim apoi pe Vasile Palcu colonel al armatei
române-Bucureşti, Remus Lazăr peofesor, preot – Cluj-Napoca,
Ioan Clamba profesor director Liceul Turda, Graţian Todoriu
colonel Bucureşti, Florin Cristea maior Bistriţa-Năsăud, Ioan
Andrieş arhitect Alba Iulia, Nicolae Cotoară colonel Cluj-
Napoca.
Trebuie amintit de asemenea pe Victor Băieşan
dascăl şi director la şcoala generală Ponor care în perioada
1950-1966 a contribuit cu mult zel la educarea tinerei generaţii.
De asemenea Aurel Bîrluţ fost primar în perioada 1930-1943 şi
Severean Cotoară fost primar în perioada 1957-1980 au fost fii
ai comunei care au contribuit la dezvolatarea socio-economică
a comunei Ponor.
Facilităţi oferite investitorilor:
PROIECTE – DEZVOLTARE
În domeniul combaterii factorilor de poluare şi păstrare
a calităţii mediului:
grija faţă de gospodărirea fondului forestier şi evitarea
tăierilor masive;
măsuri pentru păstrarea curată a celor două cursuri
de apă (Valea Ponorului şi Geogelului) prin atenţionarea
persoanelor fizice şi a agenţilor economici să nu deverseze
materii poluante în apă;
evitarea construirii de unităţi economice poluante
(crescătorii de păsări, ferme zootehnice, etc.) în apropierea
centrului civic al comunei sau în apropierea locuinţelor sau
punctelor destinate sejurului turistic;
protecţia şi protejarea monumentului eroilor, a cimitirelor
şi a bisericilor de pe raza comunei;
păstrarea esteticii arterelor de circulaţie şi taluzarea
sectoarelor de drum care prezintă pornituri;
realizarea de spaţii verzi şi plantări de arbuşti ornamentali
în centrul comunei;
realizarea de materiale de propagandă diversificate
(afişe, panouri) privind protecţia mediului înconjurător;
Postul de politie de pe raza comunei să ia în atribuţii
şi protecţia mediului şi să servească drept “Gardă Ecologică”
cu implicaţii directe în protejarea şi păstrarea calităţii mediului;
deşi aerul, apa şi solul din zonă nu depăşeşte L.M.A.
pe substanţe poluante, este necesar ca aceste analize să se
facă frecvent în zonă pentru a evita din timp eventualele efecte
negative.
În domeniul agriculturii:
sunt necesare măsuri pentru cultivarea integrală a
celor mai bune suprafeţe de teren cu plante care găsesc
condiţii mai favorabile în zonă;
prin directia agricola trebuie asigurat necesarul de
seminţe şi material săditor cu valoare biologică mare;
pentru menţinerea efectivului de animale cu productivitate
ridicată este necesar să se asigure reproducători (tauri, vieri,
berbeci) de rasă prin înfiinţarea din nou a staţiunilor de montă
si înfiinţarea de staţiuni de montă artificiale;
revigorarea asociaţiatilor i crescătorilor de animale
pentru a le apăra drepturile iar datorită faptului că nu are cine
îngriji animalele la păşunat, fiind persoane în vârstă de perste
60 ani se pot înfiinţa asociaţii între mai multe familii pentru
grija animalelor;
asigurarea păşunatului raţional pe păşunea comunală;
trebuie în continuare asigurată asistenţa sanitar-veterinară
a animalelor;
târgul de animale şi mărfuri – ca sursă de venit pentru
comună şi pentru populaţie trebuie menţinut şi modernizat cu
noi standuri pentru animale;