Page 786 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 786
786 judeţul SĂLAJ
Se presupune că au fost multe neînţelegeri privind terenurile La cotitura de la Doba Mică este o moară, pe locul
care au dus această separare, unele aparţinând cu partea lor numit Câmpul Morii (Malomrét), acolo s-au ţinut târguri lunare
de sat de Comitatul Solnocul de Mijloc, iar altele de Comitatul din vechime, dar şi între cele două războaie mondiale. Mai
Crasna. demult moara era de apă, apoi cu abur, după un timp a
funcţionat cu ajutorul unui motor Diesel, în prezent fiind o
Cea mai importantă familie nobiliară a fost familia ruină nefuncţională.
Dobai. Satul Doba a devenit deja dîn 1362 moşia lui Dobai Miklós
şi János (fraţi), care au primit titluri de nobleţe din partea lui I. VERVEGHIU
Lajos. Au fost familii importante în comitatul Solnocul de Mijloc Sat aşezat pe partea stângă a Râului Sălaj, nu
dar şi în Comitatul Crasna. Dintre ei unii au devenit funcţionari departe de DJ 108D şi la cca 4 km de centrul comunei, Dobrin.
ai regalităţii: primpretori, prefecţi, notari şi prim-notari, Verveghiu este a doua localitate ca număr de locuitori din
apărând şi în documentele de înregistrare ale nobilimii. comună. In anul 2002 avea 471 locuitori din care 215 bărbaţi şi
256 femei şi este atestat la 1334 poss. Veruolog (Doc.Rom. C.,b
În Doba a fost preot şi Apáczai János, despre care se III: 319), 1387 Werwewlg, 1449 Wywolg, Weerweerlgh (Petri IV:
spune că ar fi fost preotul de campanie a lui Rákóczi Ferenc II. 788), 1549 Werweolgy, 1797 Vérvölgj (Petri),1850 Virvélgy,
(st.Tr.), 1900 Vérvölgy, 1930 Verveghiu, 1966 Verveghiu.
Conform datelor din 1715 şi 1720, pe vremea "Pragmaticei Toponimul s-a format pe baza apelativelor maghiare
Sanctiuni", Doba (Mare şi Mică) nu apar pe listele locuitorilor ver "a lovi, a bate" şi völgy "vale". Satul este aşezat pe o colină,
plătitori de impozite - asta însemnând că au fost considerate la baza căreia curge o vale, ce se varsă în râul Sălaj. Probabil
comune nobiliare. Pentru revolta nobilimii din 1797 şi pentru că iniţial, să fi avut sensul de "locul unde se bat apele"
"contribuţiile de război" au fost înscrişi şi impozitaţi din Doba Se observă că în timp, datorită influenţelor extralingvistice,
un mare moşier Décsei Zsigmond şi alţi opt mai mici precum şi numele a suferit mai multe transformări, ajungând la forma
un nobil care locuia pe propriul său teren fiind scutit de aceasta din nevoia de simplificare a pronunţiei în limba
impozite până atunci alături de alţi 18 nobili. Doba avea deci maghiară, după care şi în româneşte Vervölgy s-a transcris
un mare număr de nobili din care 28 erau scutiţi de impozite iar Verveghiu. (Dic. Etm. Sălaj, 294, Prof. Dr. Gh. Chende Roman)
plătitori erau 101 nobili scăpătaţi. (1805) Se spune că pârâul amintit mai sus, Lehel a primit
numele după acela al unui gornist pe care îl chema Lehel, şi
Anul 1817 a fost un an nefast datorită foametei şi care a dat semnalul de atac în locul acesta. În bătălia care s-a
bolilor care au bântuit atunci. Din consemnările preotului dat acolo, pe vale a curs atâta sânge, încât apele s-au înroşit –
Keresztes János (1815 –1826) în Doba Mare au murit în total 53 valea luând numele de Vérvölgy (Verveghiu). (Valea sângelui,
de persoane din care 37 datorită subnutriţiei, iar în Doba Mică însângerată) după evenimentele de atunci şi păstrate în
74 – dintre care 47 datorită subnutriţiei. Cea mai sinistră zi a conştiinţa localnicilor. Tot atunci s-a format şi localitatea
fost cea de 13 iulie, când au murit în Doba Mare 25 (24 de Menyö (Mineu) menhely – adăpost pentru refugiaţi (Tunyogi
foame) de oameni, în Doba Mică 21 din care 18 de foame. József)
După Petri Mór originea numelui satului, pe baza
În 1847 în Doba Mare au locuit 466 de persoane (434 tradiţiei populare este legată de evenimentele istorice: Sfântul
reformaţi, 32 români, greco-catolici), în Doba Mică 549 (475 Ştefan a trecut prin foc şi sabie pe aceia care se opuneau
reformaţi, 1 romano catolic, 70 români greco – catolici şi 3 încreştinării. Forţa pentru eliminarea credinţelor păgâne s-a
izraeliţi). În 1868, în Doba Mare erau 277 locuitori iar în Doba aplicat şi aici, trimiţând un conducător de oaste nemilos, care
Mică 459. În anul 1890 - 329 loc. (270 magh., 59 români) în luptă i-a tăiat pe păgâni, încât valea între Doba şi Sâncraiu
respectiv 475 (446 magh. şi 29 români.); Numărul caselor era a fost un râu de sânge, aici se află acum Verveghiu.
de 77 respectiv 110; în 1895 în Doba Mare au fost 212 gospodării, Contrar etimologiei populare, lingvistul Szabó T. Attila
suprafaţa fiind 1388 de holde cadastrale din care 632 de teren ne atrage atenţia că prepoziţia vér din numele satului n-are
arabil, 286 de păşune, 192 de pajişti, 146 de pădure, grădini – nimic comun cu vér = sanguis, ci forma modificată a cuvântului
70, nefertil 62 de holde; iar la Doba Mică suprafaţa era de 993 üvér = üver. Cu toată confuzia datorată neştiinţei oamenilor
holde cadastrale, din care 547 – arabil, 156 – păduri, 154, această interpretare a rămas cu acelaşi înţeles din cauza
pajişti, 58 grădini, 51 vie, 51 paragină, şi 226 gospodării. zguduitorului eveniment trăit de înaintaşii lor atunci, al încreştinării
cu forţa din 1011.
La recensământul din 1910 în Doba Mare (împreună În 1519 Verveghiu a fost împărţit între Kisdobai Antal,
cu cătunul Zobor) au fost 383 locuitori, în Doba Mică 543 Nagydobai Illés Tamás şi Nagydobai György. În anul 1532, Ösi
locuitori. În 1920 în Doba Mare existau 334 locuitori din care Sz. György a vândut moşiile Werwewlgh şi Szentkirály cu 12
298 maghiari şi 5 evrei, iar în Doba Mică 478, din care 438 forinţi lui Szentkirályi Moldovai Antal. (Petri)
maghiari, 28 români şi 12 evrei. Celebra "presă urs" "Medvesajtó", - presă uriaşă nu
mai există. Ea a fost confecţionată din lemn în 1837; presa
După cum se poate observa din datele statistice, dar strugurii şi datorită greutăţii proprii nu mai trebuia apăsat sau
şi din cunoaşterea multor obiceiuri şi tradiţii precum şi a învârtit, toţi strugurii puşi în presă ieşeau ca uscaţi. Pentru
numelor româneşti purtate de maghiari, procesul de maghiarizare folosirea presei de obicei se plătea o găleată de must. Deşi avea
are o mare continuitate. Mijloacele fiind cunoscute peste tot valoare muzeală, după colectivizare presa a fost tăiată şi arsă.
"crearea unui cadru de convieţuire pe plan social şi economic În anii 1715 şi 1720 aici nu au fost recenzaţi locuitorii.
imposibil, alături de procedeele din trecut de acaparare de În 1847 erau 541 locuitori., iar în 1890 din 580 de locuitori, 571
terenuri, a pierderii drepturilor şi a averii celor care se erau maghiari şi 9 români. După religie era un romano-catolic,
opuneau" sau nu treceau la una din "confesiunile recepte" 10 greco-catolici şi 530 reformaţi. Satul avea 136 de case.
Simple exemple din cadrul comunei sunt grăitoare: "roman În 1910 din 602 locuitori, - 509 erau maghiari, 2 români
utca" apelată şi azi de locuitori, dar pe care nu mai locuieşte şi 10 alte etnii; reformaţi fiind 571, greco-catolici 14, izraeliţi 14
nici un român. şi romano- catolici doar 3. De la prima vedere se observă că
numărul românilor declaraţi era 2, dar se ştie că maghiarii
Câteva legende care aveau circulaţie în comună şi la nu erau greco-catolici, deci cei 14 greco-catolici fuseseră
Doba se referă la albia pârâului Császár, din Doba Mare, unde maghiarizaţi.
se unesc cele două pârâiaşe şi unde exista o piatră maronie, Locuitorii Verveghiului erau mai demult celebri în
care semăna cu o uşă sculptată; s-a săpat mult pentru a o confecţionarea butoaielor, la mare căutate în acea vreme,
scoate, dar nu s-a reuşit niciodată. Motivul era existenţa datorită împortantelor cantităţi de vin, ce se producea în multe
prezumtivă a unei comori ce aparţinuse lui Obor, presupus localităţi din comitat.
conducător maghiar. Asemenea legende sunt legate de adevăruri În prima jumătate a sec. al XVI-lea, biserica reformată
străvechi aproape peste tot unde locuiau dacii, care, se ştie, era de sine stătătoare. Bethlen Gábor a donat dijma în
îşi ascundeau aurul. Arheologii au confirmat prin descoperirile favoarea bisericii.
de aici prezenţa dacilor pe teritoriul comunei.
După o altă legendă, în biserica din Doba Mică se
presupune că sub altar s-ar găsi un tunel, care este închis cu
o dală, (úrasztala). Se zice, că nu-i voie să o ridici, pentru că
cine a încercat şi a coborât în tunel, nu s-a mai întors
niciodată. Tunelul ar fi condus la cetatea Erdödi, care este
leagată de Rákóczi. ( Petri M: III, 309; Sz. M. 391
