Page 784 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 784
784 judeţul SĂLAJ
Denumirea în limba maghiară este: Debren Greco catolicii şi-au ridicat în anul 1720 o biserică din
Satul Dobrin număra la recensământul din anul 2002, lemn, exista însă şi o biserică reformată. "Maghiarii din Dobrin
313 locuitori, din care 160 bărbaţi şi 153 femei. Satele cu cea mai au fost nimiciţi pe vremea revoluţiei Rákóczi". (Petri, III, 220)
mare populaţie sunt Doba cu 619 şi Verveghiu cu 471 locuitori, Şcoala confesională greco - catolică avea o sală de clasă şi s-
iar celelalte, Sâncraiu Silvaniei 173, Deleni 94 şi Naimon 92 au a construit în 1898.
un număr mai mic de locuitori. Toată comuna avea în anul 2002,
1762 locuitori din care 858 bărbaţi şi 904 femei. Din punct de În 1715 au plătit impozite 6 gospodării de iobagi şi 4
vedere etnic trăiau aici 386 de români, 1320 maghiari, 56 ţigani. de jeleri, din acestea 6 maghiare şi 4 româneşti. În 1720, 2
Confesional era următoarea situaţie: 355 ortodocşi, 29 romano- gospodării de nobili, 21 de iobagi, şi 4 jeleri; în total 27 de
catolici, 6 greco-catolici, 1190 reformaţi, 1 unitarian, 90 de baptişti, gospodării din care 16 maghiare şi 11 româneşti.
30 penticostali, 36 adventişti de ziua a 7-a şi 25 alte religii.
Atestarea localităţii Dobrin este următoarea: 1423 Numărul locuitorilor în 1715 a fost de 90 respectiv; 54
Debren, 1450 Debrend, 1557 Debro (Petri III: 262), 1733 Dobrin, maghiari şi 36 români; în 1720 – 243 locuitori, din care 144
1854 Debren, Dobrin (Bul. 85), 1900 Debren, 1930 Dobrin. maghiari şi 99 români. In anii următori populaţia românească
"Toponimul Dobrin, ţinând seama de alte atestări mai este în creştere şi datorită jertfelor celor din Dobrin în timpul
vechi de cât 1423, trebuie corelat cu apelativul slav debrí "pădure, revoluţiei. In anul 1733 au fost 21 de familii de români, iar în
codru" temă care stă şi la baza toponimului Debreczen din 1847 numărul locuitorilor este de 233, toţi greco- catolici., în
Ungaria, care are acelaşi nume cu fostul Dobriţinaş, actualmente 1890 numărul locuitorilor este de 503, din care 20 maghiari, 471
Dumbrava din Maramureş. Acesta apare atestat la 1584 români şi 12 alte naţionalităţi. După religie existau 485 greco-
Debreczen, 1598 Kis Debreczen, etc. Dacă observăm şirul catolici, 7 romano- catolici, iar reformaţi 10 şi 8 izraeliţi. Numărul
înregistrărilor documentare în atestarea Dobrinului schimbarea caselor a fost de 114.
se petrece la 1733, când forma generală Dobrin devine stabilă
până in zilele noastre. La această dată oiconimul amintit este În 1895 numărul gospodăriilor a fost de 169.
pus în legătură cu apelativul slav dobru "bun" ( rus, dobryi – Din suprafaţa de 1557 holde cadastrale, terenul arabil reprezenta
"bun", dobrota – "bunătate" etc), probabil în analogie cu alte 877, pădurile 237, pajiştile 188, grădinile – 112, păşunile – 67,
toponime şi antroponime formate de la această temă foarte neproductiv – 76 holde. Averea activă a Dobrinului in anul 1900
productivă şi cunoscută. se ridica la 3500 coroane, iar impozitul plătit statului era de
În ceea ce priveşte structura toponimului Dobrin din 2424 K. Pe atunci producţia de vin era destul de importantă
Sălaj, acesta conţine tema dobr- + formantul toponimic slav – mai ales pentru buna lui calitate, motiv pentru care era căutat
in, cu sens genitival adică "a lui Dobre" În atestarea de la 1450 şi în afară.
Debrend, a fost preluat în limba maghiară suprapunându-se
peste forma slavă Debren formantul toponimic maghiar tot cu Recensământul din 1910, cu un chestionar mult mai
sens posesiv "- d ". complex rămâne ca o oglindă pentru cunoaşterea situaţiei în
Celălalt toponim din judeţul Sălaj Dobrocina este care se găsea şi comuna Dobrin şi oferă posibilitatea unor
format de la aceeaşi temă, adăugându-se sufixul slav "- oc -". comparaţii privind populaţia, reprezentarea etnică, procesul
Din radicalul dobr - s-au format numeroase antroponime de maghiarizare, confesiunea, casele şi materialele de
româneşti ca: Dobra, Dobrel, Dobrin, Dobriş, Dobrinoiu, construcţie.
Dobriţoiu, Dobrotă, Dobroiu, Dobroţeanu, Dobrică, etc. Pe sol
maghiar de la Debreczen s-au format numele de familie: Debreceni, DELENI
Debreczeni, Debrenti şi altele. (Dic.Etim.Sălaj.,Prof.Dr. Gh. Satul Deleni este un sat mic, al cărui viitor este incert
Chende Roman) datorită scăderii continue a numărului locuitorilor. Populaţia
În 1387 Dobrinul aparţinea de Cetatea Aurită (loc. Cheud, existentă este formată în marea ei majoritate din oameni în
com. Napradea) şi începând cu anul 1549 de Cetatea Chioarului vârstă, aproape toţi peste 60 de ani.
( Kövár). Era în administarea Comitatului Solnocul de Mijloc, şi Faptul că la recensământul din anul 2002 număra
se afla tocmai în locul de vamă. La 1423 este amintit ca fiind pe doar 94 de persoane, din care 47 bărbaţi şi 47 femei, anunţă
moşia familiei Jakcsilor. În 1472 a fost înregistrat pe Bélteki Drágfi oarecum starea ce va duce la desfiinţarea localităţii. În urmă
Miklós şi fiii săi: Bertalan, Ferencz, György şi Péter. cu peste trei secole purta numele de Cioara, un nume comun
În jurul anului 1475 în Dobrin apar ca plătitori de multor localităţi, care şi l-au schimbat cu timpul. O singură
impozite Potencziána cu 5 forinţi, Drágfi cu 10 fr., Jakcsi Péter localitate din ţară a mai rămas cu acest nume, în judeţul Alba,
cu 3 fr., iar în 1543 iobagii lui Körösi Ferencz cu plata impozitului Cioara de Sus. Numele satului a fost schimbat în anul 1964,
pentru 5 porţi, a lui Jakcsi Mihály pentru 2 porţi, a lui Körösi Delenii, iar mai târziu a fost adoptată forma Deleni. Denumirea
Miklós cu o poartă. S- au mai consemnat 3 primari (biró), 2 în limba maghiară eate: Nagymon-Újfalu.
libertini, un scutelnic, 9 săraci, două case noi şi două terenuri Satul este atestat târziu, în jurul anului 1700 şi este
pustii. În 1549 Dobrinul a fost împărţit între Körösi Miklós, Dobai consemnat de Petri Mór (IV:695) cu denumirea de Csora, 1750
Lázár şi Körösi Ferencz, a căror iobagi au plătit după câte 3 Syilágycsora (cA), 1760-1762 Nagymonujfalu, 1804 Csora sive
porţi fiecare. Mai erau 2 primari, 14 săraci, 7 case noi. În 1570 Nagymon-Ujfalu (Petri), 1839 Tsova, 1854 Nagy Mon Ujfalu,
iobagii lui Körösi János au plătit impozit pentru 6 porţi, a lui Cioara (Bul.86), 1930 Cioara, 1964 Delenii, 1966 Delenii.
Dobai Benedek pentru 4 porţi. În 17 iunie 1477 din ordinul regelui Cioară este considerat un cuvânt expresiv, întrebuinţat
Mátyás au fost înregistraţi pe moşia lui Jakcsi Péter din Coşei, cu multe sensuri în limba română, însă originea este incertă,
Bönyei Tamás şi László. necunoscută. (DER) Cercetătorii au remarcat numeroase
Până la sfârşitul secolului al XVIII-lea se înregistrează asemănări; B.P.Haşdeu îl considera un cuvânt dac, după
mai multe donaţii şi moşteniri de terenuri, care urmau să aparţină Lahovary 323. sensul esre rezultatul unei contaminări cu
de Cetatea Hododului, apoi s-a revenit şi s-au operat alte mişcări ţigănescul cor "sărman, nenorocit; ţigan" (Graur 138; Juilland
ale moşiilor, prezente fiind familiile Jacsi din Coşei, Körösi, 162)., apoi în diferitele regiuni ale Italiei cu mici diferenţe de
Báthori György şi Anna, Körösi János din Şamşud, Székely sensuri au fost găsite formele de : sicil., calabr. caulo, napol.
Benedek şi Dobszai István. ( Menţionăm că primarii erau persoane caole, tarent. cola, piem. cova, sav. šave, cf. calabr. cola,
alese şi erau onorifice) "găină slabă şi mică" (Rohlfs 210). Cf. Pascu, I, 64; Rosetti, II,
Documentele semnalează şi existenţa populaţiei româneşti 114. (DAR; DER)
în sat amintind pe la 1797 de contribuţia pentru "sarcinile de Cum în limba maghiară cuvântul cioară este tradus
război", între care preotul greco-catolic Pop Ionuţ, şi cantorul prin Varju, documentele ce atestă satul redau cu grafia
său Deac Onuţ. (Vonul este forma provenită de la Onuţ, Ionuţ, maghiară cuvântul românesc aşa cum l-au auzit; Csora.
Oniţ ) Puţin mai târziu, (1805) sunt înregistraţi şi nobilii incorporabili, Determinantul Szilagy, situează localitatea în Sălaj pentru a le
neplătitori de impozite, dar împreună cu caii şi harnaşamentele deosebi de multe altele, din Alba, Hunedoara, Cluj etc.
necesare. A fost cazul lui Viski Daniel şi Dobai Farkas. După 60 de ani de la prima consemnare, documentele
amintesc pentru Cioara cuvântul Nagymonujfalu, scris legat
sau despărţit, faptul ne este confirmat de (Petri IV: 695).
Se arată că Cioara este satul = falu; nou = uj înfiinţat de-al
Naimon-ului, atestat la 1214 villa Mon. (Dic. Etm. Sălaj; Prof.
Dr. Gh. Chende Roman, p. 140)
