Page 781 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 781

judeţul SĂLAJ                                                         781

PRIMĂRIA COMUNEI CHIEŞD                                               PRIMĂRIA COMUNEI CIZER

Adresă: Principală, nr. 376                                           Adresă: Principală, nr. 277
Cod poştal: 457070                                                    Cod poştal: 457075
Telefon: 0260-652906, 652801; Fax: 0260-652906, 652801;               Telefon: 0260-625401; Fax: 0260-625543;
Adresa de e-mail: chiesd@gmail.com                                    Adresa de e-mail: primariacizer@yahoo.com
URL: www.primariachiesd.ro                                            URL: http://www.primariacizer.ro
Persoane din primarie:                                                Persoane din primarie:
Primar: Chiş Leontin                                                  Viceprimar cu atribuţii de primar: Pătcaş Ioan
Viceprimar: Tout Călin Toderaş                                        Secretar:Sabău Elena Viorica
Secretar: Zaha Viorica                                                Contabil: Bota Alin Ionuţ
Contabil: Dull Camelia Maria                                          Sate în administraţie:
Sate în administraţie:                                                Cizer, Pleşca, Pria
Chieşd, Sighetul Silvaniei, Colonia Sighetul-Silvaniei                Suprafaţa: 7123 ha;
Suprafaţa: 4649 ha; Intravilan: 1020 ha; Extravilan: 3629 ha;         Intravilan: 524 ha; Extravilan: 6599 ha;
Populaţia: 2570;                                                      Populaţia: 2473;
Gospodării: 1028; Locuinţe: 989;                                      Gospodării: 1458; Locuinţe: 1458;
Grădiniţe: 1; Şcoli: 2;                                               Grădiniţe: 2; Şcoli: 1;
Aşezarea geografică:                                                  Aşezarea geografică:

          Comuna Chieşd este situată în partea de nord a judeţului              Comuna Cizer este situată la limita sud-vestică a
Sălaj, la nord-vest de Municipiul Zalău, mărginindu-se cu judeţul     judeţul Sălaj, ocupă zona marginală de contact a Depresiunii
Satu Mare la nord şi având ca sate învecinate:                        Crasna cu horstul lamelar al Mesesului şi Plopisului, inclusiv
                                                                      culmea înaltă a Măgurii Priei (996m - punctul cu cea mai mare
          - la nord comunele Bogdand şi Supuru de Jos (judeţul        altitudine din judeţul Sălaj), în bazinele hidrografice ale Crasnei
Satu Mare);                                                           şi Crişului Repede, şi se întinde pe o suprafaţă totală de 71,23 km2.

          - la vest comunele Bobota şi Şărmăşag;                                Comuna Cizer se învecinează cu:
          - la sud comnua Bocşa;                                                Est - comuna Buciumi;
          - la est comunele Bogdand (judeţul Satu Mare) şi                      Vest - comuna Sîg;
Şamşud.                                                                         Sud - comuna Ciucea (jud Cluj);
          Relief - deluros                                                      Nord - comuna Horoatu Crasnei;
          Ape curgătoare:                                                       Nord-Vest - comuna Bănişor.
          - Valea Maja,                                               Activităţi specifice zonei:
          - Valea Chieşd,                                                       Agricultura
          - Valea Sighetului.                                                   Cea mai mare parte a populaţiei este ocupată în
          Lacuri: un bazin piscicol                                   agricultură şi numai o mica parte în celelate ramuri ale economiei.
          Resurse naturale: cărbune-lignit                            În prezent se înregistrează o scădere acesteia datorită atât
          Altitudinea maximă: 600 m                                   mecanizării cât şi migrarii forţei de muncă, într-o primă etapă
          Surse de poluare: risc de poluare de la fermele             înspre localităţile mai industrializate aflate în apropiere, dar şi
agricole                                                              spre alte judeţe, precum şi spre alte ţări.
          Grad seismic: scăzut                                                  Relieful
Activităţi specifice zonei:                                                     Este un factor natural important, suprafaţa comunei
          Agricultură                                                 fiind preponderent deluroasă, terenurile au în general înclinare
          Prelucrarea lemnului                                        mare în raport cu suprafeţele ocupate de luncă. Relieful intervine
          Comerţ                                                      atât prin altitudine, cu o frecvenţă a înălţimilor între 400 şi 600 m,
          Turism                                                      dar şi sub valoarea de 400 m, unde se desfăşoară glacisurile şi
          Bunuri ale subsolului "cărbune"                             albiile râurilor.
Activităţi economice principale:                                                În conformitate cu acestă variabilă ne situăm în modelul
          Activităţi agricole şi zootehnice                           de organizare a dealurilor de înălţime medie.
          Firme reprezentative:                                                 Cea de-a doua variabilă, planeitatea, unde devin evidente
          SC Transconstruct SRL                                       suprafeţele interfluviale piemontane înalte, care localizeză
          SC Provital SRL                                             crânguri de gospodării şi locuinţe sporadice, drumuri de hotar
          SC Domipor SRL                                              şi intercomunale, suprafeţe cultivate agricol, fâneţe şi păşuni.
Obiective turistice:                                                            Factorii climatici
          Bisericile din lemn din Chieşd şi Sighetul Silvaniei                  Au cea mai mare influenţă asupra agriculturii, temperatura
          Monumente istorice cu hramul "Sfinţii Mihail şi Gavril"     medie anuală fiind de 8°C. Zilele de vară cu temperaturi peste
          Muzeul satului                                              25°C înregistrate în această regiune sunt în jur de 45 pe an, iar
Evenimente:                                                           cele de peste 30°C sunt între 10 - 15 pe an. În schimb iarna
          Ziua comunei                                                numărul zilelor cu temperaturi de sub - 20°C sunt redus, în luna
Facilităţi oferite investitorilor:                                    ianuarie acestea reprezentând 6% din totalul zilelor geroase,
          Asigurarea de utilităţi                                     iar în februarie 1%, afectând în special viţa de vie.
          Implicarea în asigurarea cu forţă de muncă                            Cantitatea medie anuală de precipitaţii variază între
          Oportunităţi:                                               700 mm/an în zonele mai joase şi 1000 mm/an în zonele mai
          Fructificarea potenţialului agricol                         înalte. Valorile maxime apar la sfârşitul primăverii şi începutul
          Fructificarea potenţialului uman                            verii. Maximile de vara apar frecvent sub formă de ploi torenţiale.
          Inmfrastructură dezvoltată                                            Datorită factorilor climatici cultura cu un randament
Proiecte de investiţii:                                               ridicat este cultura cartofului, pantaţiile de pomi fructiferi.
          1. Extindere alimentare cu apă şi canalizare                          Solurile
          2. Amenajare pentru apărare împotriva inundaţiilor pe                 La condiţiile de relief şi climă favorabile se adaugă
cursurile de apă                                                      fertilitatea destul de bună a solurilor astfel agricultura s-a dezvoltat
          3. Înfiinţare spaţii verzi în comuna Chieşd                 ca o ramură de bază în economia regiunii. Aceste soluri dau
          4. Construire capele în Chieşd şi Sighetu Silvaniei         productivitate medie, necesitând atât îngrăşăminte naturale
          5. Restaurare, conservare şi punere în valoare a Bisericii  cât şi chimice. Principalele culturi agricole sunt cele de cartof,
de lemn din Chieşd                                                    secară, ovăz, grâu şi plante furajere, precum şi plantaţiile de
          6. Restaurare, conservare şi punere în valoare a Bisericii  pomi fructiferi măr şi prun.
de lemn din Sighetu Silvaniei
   776   777   778   779   780   781   782   783   784   785   786