Page 719 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 719
judeţul OLT 719
Toponimicul Ştirbei, are o istorie lungă. Dumitru Bibescu, fiul Sunt primele semne ale desrădăcinării. Profesorul Nicolae
căpitanului Bibescu din părţile Gorjului, descendent al unui Drăghici, de prin părţile sudice ale Romanaţiului, scria pe la
anume Bibu, s-a căsătorit cu Ecaterina Văcărescu, sfârşitul anului 1999 în Drama Ţăranului Român: "Moare ţăranul
moştenitoarea lui Constantin Văcărescu, adoptată de către român, domnule, cu spicul de grâu la căpătâiul lui, în timp ce
vornicul Barbu Ştirbei, care nu avea copii. Din cei trei fii ai ne îndepărtăm de albia lui naturală, lăsând în poarta casei
Ecaterinei Bibescu Ştirbey, primii doi, Gheorghe şi Ioan părinteşti, doi bătrâni albi, ca doi mesteceni." (Oltul Cultural, an
(Iancu), au rămas Bibescu, mezinul Barbu, adoptând în 1913 II, nr. 5-6 din 1999). A venit însă decembrie 1989 cu schimbările
numele de Ştirbey, după bunicul din partea mamei. Fraţii aduse în conştiinţă, mentalitate şi implicit, refacerea proprietăţilor.
Georghe Bibescu şi Barbu-Ştirbey au ocupat pe rând tronul Retrocedarea s-a făcut, se face şi se va mai face că doar, noi
Tării Româneşti. Cât priveşte anul naşterii celui mai mic dintre suntem mai catolici decât papa. S-au pierdut deprinderile de
fraţi, Barbu, de care se leagă numele comunei, sunt mai multe muncă, nu mai sunt animale de muncă iar lucratul pământului
controverse. Astfel La Grande Encyclopedie du XIX-eme cu tractorul costă mai mult decât producţia finală. Din această
Siecle precum şi publicaţia Jurnal pentru Toţi, dă ca an al cauză, ne întrebăm şi noi, agricultura, încotro? Şi, colac peste
naşterii acestuia anul 1801, pe când Principele însuşi afirmă ca pupăză, vorba unui mucalit local, după ce ne-au dat înapoi
valabil anul 1796, afirmaţie făcută şi de Nicolae Iorga în pământul, ne-am bătut joc de el. De la aratul cu tractorul în
Mărturii Istorice Privitoare la Viaţa şi Domnia lui Ştirbei Vodă sistem centralizat, s-au croit mejdinile vechi şi s-a trecut la munca
(Barbu Ştirbei - Cornel I. Scofes şi Vladimir Zodieru, Ed. Militară, cum o fi. Deprinderile ţăranului jian de a munci şi a veghea
Bucureşti 1981). Sârşitul celui de-al II-lea război mondial îl asupra pământului ca acesta să dea roade s-au pierdut odată
găseşte proprietar al moşiei Ştirbey pe Prinţul Barbu A. cu desrădăcinarea. Tarlalele au mai supravieţuit doi-trei ani cu
Ştirbey, nepotul domnitorului, care a făcut parte din Comisia rezerva de erbicide acumulată în ani şi ani, după care buruienile
de Armistiţiu de la Cairo în anul 1944. Acesta mai stăpânea pe au invadat culturile şi proprietarii, depăşiţi de costurile muncii
lângă moşia de la Ştirbei-Romanaţi şi moşiile de la Buftea, adecvate a culturilor, au lăsat totul în paragină, lucrând doar
Oneşti şi Drăgăşani. La Ştirbei, prinţul a înfiinţat o Cooperativă locurile din vatra satului din lunca Olteţului. De icră de pământ
Ţărănească şi Banca Populară. După război, puterea comunistă cum afirmă cei mai vârstnici, a fost lăsat de izbelişte. Şi când
a desfiinţat proprietatea privată în 1949, totul trecând în te gândeşti că în alte ţări, se importă pământ pentru a se pune
proprietatea statului. Pământul rămas din moşia Ştirbey după pe piatră pentru culturi! La toate astea se adaugă indiferenţa
împroprietărirea din 1945-1946, în baza Decretului 83 din 1949, cu care tratează actualii proprietari efectele dezastrelor naturale
a constituit baza Fermei de Stat Model. Primul director al şi cele provocate cu bună ştiinţă de marea majoritate a lor.
acesteia a fost, aşa cum îi plăcea să-şi spună, tovaroşul Trifu Evenimente:
Nicolae, cismar de meserie din Craiova, care a botezat ferma
cu numele de Iancu Jianu, neştiind domnia sa care va să zică, Evenimente importante la care puteţi participa la nivelul
adevărata istorie locală, considerându-l pe prinţ explotator. zonei sunt:
Noul nume primit de fermă, a rodit la un chef al tovaroşilor
locali, primarul de atunci al comunei Ştirbey, Meşină Petre, de Târgul săptămânal ce se desfăşoară în fiecare duminică
meserie brutar din Bucureşti, cântat în strună de lingăii locului, Ziua şcolii Dobriceni - de Sfântul Dumitru
parveniţi şi proveniţi în localitate, a botezat şi el comuna cu Bâlciul anual din 15 august - de Sfânta Marie Mare
acest nume, fiindcă suna frumos. Ce dacă acest personaj Sărbătoarea căluşului (Rusaliile)
controversat de istorie n-a trecut pe aici. Trebuia să înceapă o ARTĂ:
istorie nouă, istoria noilor vremi, a celor ce muncesc cu sudoare EUGEN ILINA - s-a născut la 29 martie 1965, în oraşul
pământul, fără istoria burgheziei şi chiaburimii explotatoare, Balş, judeţul Olt, a crescut şi a învăţat în comuna Iancu Jianu,
istoria nouă de la Gheorghe Gheorghiu Dej încoace. Au trecut acum este pictor contemporan român. A făcut studii de pictură
iată, peste 65 de ani şi vechile denumiri perpetuă. Nu credem cu Eugen Bratfanov. Din 1998 este membru al Uniunii Artiştilor
că va mai dura mult şi localitatea noastră îşi va relua unul din Plastici din Bucureşti. Opera artistului plastic EUGEN ILINA, fiu
toponimele istorice Ciuturoaia Cepturoaia sau de ce nu, chiar al satului, basorelieful ctitorului şcolii, pr. DUMITRU POPESCU,
Ştirbei, denumire agreată şi astăzi de majoritatea locuitorilor străjuieşte de la înălţimea unui secol învăţământul local
de vârsta a II-a şi a III-a. Rămâne ca intelectualii comunei, sprijiniţi SABIN BĂLAŞA - s-a născut în Oltenia, comuna Iancu
de documentele istorice şi de ce nu şi de administraţia locală Jianu, sat Dobriceni, la 17 iunie 1932. Tatăl său, preot, şi mama
să facă demersurile ca aşezarea să-şi redobândească numele sa, învăţătoare, îşi transformaseră casa în muzeu arheologic şi
etnografic, cu peste 3000 de piese. A fost şcolit la Craiova şi
Din punct de vedere economic comuna noastră a fost apoi la Bucureşti. A fost legat spiritual de Italia pe care a
puternic dzvoltată în agricultură, creşterea animalelor şi a vizitat-o de mai multe ori, pentru a primi diferite premii, dar şi
extragerilor de zăcăminte petroliere, dar din păcate majoritatea pentru a picta, în special de Florenţa. Aceeaşi legătură a simţit-
acestora au fost distruse, ca de exemplu: Ferma pomicolă (meri) - o faţă de Iaşi, unde a realizat în intervalul 1968-1978 celebrele
distrusă, Ferma viticolă - distrusă, Ferma apicolă - distrusă, murale care înnobilează Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii Al.
Ferma de creşterea porcinelor - distrusă, C.A.P.-urile - distruse, I. Cuza, şi unde s-a simţit permanent acasă, motiv pentru care
Parcurile petroliere - distruse. declara, cu umor, că este "moldovean de origine oltean".
Celebritatea pe care i-au adus-o muralele de la Iaşi şi pentru
De-a lungul vremurilor, pământurile din Iancu Jianu care era considerat clasic înainte de a împlini 40 de ani, a
au aparţinut familiei Buzeştilor, apoi prin 1691 lui Dumitraşcu determinat o adevărată vânătoare de Sabin Bălaşa
Diacon din Morunglav, care le-a cumpărat de la urmaşii acestora. Sărbătoarea de Sfântul Dumitru - în fiecare zi de 27
În secolul al XVIII-lea, aflăm în satele Dobriceni şi Preoteşti pe octombrie, de Sfântul Dumitru, care este patronul spiritual al
următorii mari proprietari de pământuri: familiile Dobriceanu, Şcolii din Dobriceni. Sătenii sărbătoresc evenimentul printr-o
Măldărescu, Fota şi Barbu Preoţescu. Athanasie şi Kiril Dobriceanu, petrecere la care participă cu mic, cu mare. În anul 2001,
călugărindu-se, donează 50 ha, partea lor din moşie, Bisericii sărbătoarea a fost mai specială deoarece în ziua respectivă a
Cuvioasa Paraschiva din Dobriceni, care va deveni Moşia avut loc ceremonia de dezvelire a basoreliefului realizat şi
Bisericii, moşie care se întindea din apa Olteţului până-n apa donat de artistul plastic Eugen Ilina, ai cărui părinţi sunt fii ai
Căluiului. Toate acestea au fost spicuite din Cartea de Hotărnicie satului Dobriceni, basorelief ce îl reprezintă pe ctitorul şcolii,
cu planurile proprietăţilor, întocmite de inginerul hotarnic Karol preotul Dumitru Popescu, ocazie cu care va fi schimbată şi
Forster la 20 februarie 1863. Aşa cum am amintit, aşa zisa eliberare denumirea şcolii după numele celui care a înfiinţat-o. Artistul a
de după 1945, a adus expropierea, chiaburirea şi descheaburirea, mai realizat şi un bust al prinţului Barbu A. Ştirbei, bust ce se
întovărăşirile din perioada 1948-1952, G.A.S din 1949, C.A.P.- află în curtea liceului din Iancu Jianu
urile din 1952 şi colectivizarea generală forţată din martie 1962, Tabăra de creaţie plastică Plai Dobricean - la începutul
care au desrădăcinat ţăranul jienar. A rămas fiecare cu lotul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la
personal de 15-30 ari, mulţi trecând de la coarnele plugului la servici iniţiativa învăţătorului muzeograf Mihai Petrescu, are loc "Tabăra
cu salariu sigur de la stat. Sub unghii nu mai găseşti pământ, de Creaţie Plastică PLAI DOBRICENEAN" la care participă
ci unsoare şi petrol. Adio ţăran, acum sunt salariaţi la oraş. artişti plastici membri ai U.A.P. din România
