Page 717 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 717
judeţul OLT 717
Localităţile din Vâlcea cu care ne învecinăm sunt: la nord-est - Vara, aceşti poluanţi persistă mai mult în atmosferă, deoarece
Laloşu şi Preoteşti de Vâlcea, la nord - vecinii comunei Iancu mişcările aerului sunt slabe şi nu permit împrospătarea
Jianu, fostă şi sperăm noi, viitoare Ştirbei sau de ce nu, acestuia. Picăturile de apă din ploi dizolvă poluanţii din aer,
Ciuturoaia - Olteţul, acest râu cu rezonanţă intră în comună producând ploi acide, foarte dăunătoare
prin nord-vest, făcând mai întâi cunoştinţă cu surupăturile şi
alunecările produse de apele lui, ale Aninoasei, afluentul său Clima locală: cunoaşterea climei este de o deosebită
dinspre vest, după care scăpând de ele, trece pe sub podul de importanţă, atât pentru explicarea peisajelor naturale, cât şi a
beton de 143 metri construit în anul 1964 care leagă judeţul modificării reliefului din zonă. Clima influenţează formarea şi
nostru Olt de Vâlcea şi implicit satul Dobriceni de satul Laloşu, dezvoltarea solurilor, care, la rândul lor determină un anumit
sat care nu cu mult timp în urmă s-a numit Dobricenii din Deal tip de agricultură şi implicit un anumit mod de viaţă al
şi cu care formăm o entitate. În această porţiune de locuitorilor. Prezenţa sau absenţa pădurilor, mărimea râurilor
aproximativ 500 de metri, muşcă constant din malul drept care sau a altor oglinzi de apă, abundenţa faunei şi florei, toate
pe unele locuri are o înălţime de 8-10 metri, înaintând anual cu reflectă natura climatului. Pe glob sunt cinci zone climatice (o
3-4 metri, în funcţie de viituri. Scăpat cu bine de strânsura zonă caldă, două temperate şi două reci). Ţara noastră fiind
malurilor, după ce trece şi de puntea ce leagă malul drept de situată între meridianele 20°15' şi 29°41' longitudine estică şi
cel stâng spre Boboaca, sătuc aparţinând Berbeştilor din 43°37' şi 48°15' latitudine nordică, se află în zona climei
comuna Laloşu, priveşte deschis drept spre Balş şi de aici la temperate (30°-60°). În zona noastră, anul are patru anotimpuri
Cioroiu, unde-şi lasă apele în vârtejul învolburatului Olt, la diferenţiate în funcţie de temperatura aerului. Vara este
coada Mării de la Ipoteşti, care se sfârşeşte dincolo de Caracal, anotimpul cel mai călduros, cu temperaturi de până la 43°, în
în barajul de la Frunzaru. Aici, în marea aceasta, formată de zona luncii Olteţului, punctul Crivina, temperatură măsurată şi
barajul de beton, îşi va depăna Olteţul, pe îndelete, istoria înregistrată în vara anului 2003, luna iulie, ziua 19, iar iarna
comunei mele, aşa cum o veghează el de peste 2000 de ani, de este anotimpul cel mai rece, cu temperaturi de minus 15°-22°,
când căra la vale o parte a oaselor tracilor, unul dintre ei fiind în punctul Sub Dos, temperatură înregistrată de localnicul
deranjat din eroicu-i somn de veci de săpăturile din Dealul lui Popescu Marin în iarna anului 1998, luna ianuarie, ziua 28.
Bucică (satul Dobriceni), de unde a străjuit şi a supravegheat Temperatura în Lunca Olteţului şi zona de contact dintre podiş,
toată valea Olteţului de la Bălceştii de Vâlcea şi până la deal şi câmpia acestuia este mai ridicată decât cea de pe
Cepturoaia, spre Balş. În Muzeul Satului Dobriceni, descoperirile dealuri şi platoul Glăvanu, Borzu, Ulmeasa, Dealu Câinelui,
arheologice ale preotului paroh Ionică Bălaşa stau mărturie Proin cu 1°-3°. Îngheţul începe în noiembrie şi ţine până în
obiectele descoperite în acest mormânt trac, adică săgeţi cu martie. În funcţie de modificările temperaturii, ale vânturilor şi
vârful în formă de frunză, toporul de luptă din bronz şi elemente ale precipitaţiilor căzute de-a lungul anului, în cadrul fiecărei
ale harnaşamentului calului, pe care, călare, a fost înmormântat zone climatice se deosebesc mai multe tipuri de climă.
bravul trac Comuna Iancu Jianu se încadrează în tipul temperat-
continental, cu veri calde şi secetoase iar iernile geroase.
Dotarea comunei din punct de vedere al infrastructurii Precipitaţiile cad primăvara şi la începutul iernii. Iarna ninge
este reprezentată de: - alimentare cu energie electrică, ape moderat, vânturile bătând neregulat. Precipitaţiile: - nu cad în
100% din spaţiu, reţea de gaz pe 50%, apă potabilă pe 100%, mod egal pe întreg teritoriul comunei în decursul unui anotimp
serviciu de telefonie fixă şi televiziune prin cablu. şi al unui an. După cauzele care conduc la formarea lor,
Infrastructura stradală are nevoie de reabilitare pe 95% din precipitaţiile zonei sunt convective, frontale şi de relief.
drumuri, reţeaua fiind de 35,40 km. În ceea ce priveşte Precipitaţiile convective se formează mai ales vara în urma
conducta de gaze, este nevoie de un concesionar pentru încălzirii puternice a aerului şi ridicării lui la altitudini mari,
lucrare. La nivelul comunei Iancu Jianu se pot înfiinţa unde, datorită răcirii, vaporii de apă se condensează dând
balastiere de nisip pentru construcţii. Există deja parcuri naştere la ploi torenţiale, ruperi de nori şi chiar la grindină. Ele
industriale, iar datorită sondelor este favorizată şi realizarea cad pe zone restrânse, uneori neacoperind decât o parte a
parcurilor petroliere. Se observă pretabilitatea solurilor pentru perimetrului comunei. Precipitaţiile frontale iau naştere atunci
următoarele culturi: porumb - pe 500 ha, grâu - pe 150 ha, orz - când se întâlnesc două mase de aer cu temperaturi diferite,
pe 20 ha şi floarea soarelui - pe 5 ha. In zonă există şi o fermă mai ales toamna şi primăvara. Aerul cald care este mai uşor,
pomicolă de 83 ha, au mai existat 400 ha de livadă de meri, dar se ridică deasupra celui rece, se răceşte, iar vaporii de apă se
a fost desfiinţată. 300 ha sunt ocupate cu viţă de vie nobilă, condensează. Aceste precipitaţii sunt de lungă durată şi cad
acum este defrişată, iar terenul arabil aparţine cetăţenilor. pe suprafeţe întinse. Precipitaţiile de relief sau orografice sunt
Păşunile şi fâneţele favorizează creşterea animalelor, în Iancu frecvente în zonă, datorită maselor de aer umed care întâlnesc
Jianu crescându-se în prezent 261 capete bovine, 768 caprine, înălţimile dealurilor şi sunt obligate să se ridice, răcindu-se,
347 ovine, 207 porcine, 181 cabaline şi 21600 păsări, fiind astfel vaporii de apă transformându-se în precipitaţii. Platoul situat în
posibilă dezvoltarea zootehniei în mediul privat. În vederea vestul zonei comunei primeşte cea mai mare cantitate de
modernizării economiei în comună, se oferă posibilitatea de a precipitaţii, pe când partea estică, spre Olteţ, primeşte o
concesiona şi închiria cladiri: fost IAS 1 clădire birouri, 1 cantitate mai mică, intrând în aşa-zisa umbră de precipitaţii.
cantină, 1 cramă, 1 brutărie, 1 clădire, CAP sector zootehnic, 2 Pe măsură ce urcăm spre deal şi ne apropiem de pădure,
grajduri, în Dobriceni - 1 moară, clădirea aparţine primăriei creşte şi cantitatea de precipitaţii. Se spune deseori că
pădurea trage. Lunile cele mai ploioase sunt mai şi noiembrie,
Vremea: - ploile, vântul, strălucirea soarelui, iar cele mai secetoase sunt iulie-august şi februarie.
temperatura aerului, lipsa sau prezenţa norilor şi a precipitaţiilor, Precipitaţiile sub formă de zăpadă cad în perioada de iarnă,
caracterizează vremea, care este schimbătoare. Variabilitatea fiind totuşi sub media altor zone ale Olteniei. Precipitaţiile sunt
vremii este condiţionată de mişcarea maselor de aer. Întâlnirea o binefacere pentru comună. Lipsa lor atrage după sine
a două mase de aer cu proprietăţi diferite provoacă schimbarea micşorarea numerică a faunei şi florei. Vara, ploile asigură
vremii. Dar nu numai masele de aer influenţează vremea, ci şi creşterea plantelor, iar iarna ninsorile protejează semănăturile,
omul. Tăierea neraţională a pădurilor schimbă climatul prin asigurând şi necesarul de apă din sol. Viiturile şi inundaţiile au
devierea curenţilor de aer sau atrăgând după sine ridicarea provocat modificări ale albiei râului cu implicaţii majore, ale
sau scăderea cu câteva grade a temperaturii. O nefastă influenţă căror efecte s-au văzut mai târziu. Vânturile bat în zona noastră
asupra climatului zonei noastre o are activitatea din industria facând ca iernile să fie când mai reci, când mai blânde, cu o
petrolului. Uriaşe cantităţi de gaze, praf şi vapori ajung în periodicitate ciclică de 10-12 ani, iar verile, uneori calde şi
atmosferă, schimbând calitatea aerului pe care-l respirăm. De uscate, alteori, dar rar, umede şi răcoroase. În timpul iernii suflă
nenumărate ori am observat că atunci când este frig, iar aerul Crivăţul dinspre nord-est sau est, aducând gerurile din stepa
este umed, vaporii de apă se condensează în jurul particulelor Rusă. Alte vânturi sunt Vântul Mare (fohn), vânt cald şi uscat
de poluanţi şi formează un fel de ceaţă. Asta mai ales deasupra care bate dinspre creasta Făgăraşului, pierzându-şi totuşi din
parcurilor petroliere, deasupra zonelor unde rezidurile de putere pe parcursul celor aproape 100 de km care ne desparte
petrol au infestat solul şi deasupra pâraielor Corboaia, de aceştia, primăvara, provocând grăbirea topirii zăpezilor.
Ulmeasa şi Călui, unde se deversează reziduri petroliere.
