Page 480 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

480 judeţul GORJ
Oportunităţi:
Evoluţia potenţialului economic este influenţată de o
serie de factori care pot fi grupaţi în următoarele categorii
principale: dezvoltarea activităţilor din agricultură şi silvicultură,
dezvoltarea turismului, stimularea dezvoltării activităţilor
comerciale şi agrozootehnice din interiorul comunei Polovragi.
În scopul eliminării disfunctionalităţilor şi dezvoltării
activităţilor economice trebuie avute în vedere aspecte
precum:
Atragerea in circuitul economic a resurselor naturale
identificate pe teritoriul comunei şi susţinerea activităţilor
productive.
Având în vedere că localitatea dispune de un areal
natural forestier şi agricol, dezvoltarea activităţilor de valorificare mediului ca suport al unei dezvoltări durabile a comunei.
complexă a pădurii, dezvoltarea activităţilor agrozootehnice ca
o soluţie economică reprezintă o premisă pentru creşterea
economică a comunei. Astfel, este necesar ca autorităţile
locale să se implice activ în susţinerea acestui tip de activitate
printr-o strategie de marketing şi să susţină pe localnici pentru
îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite investitorilor.
Dezvoltarea serviciilor comerciale trebuie privită ca
un factor de susţinere a activităţii productive. Acest obiectiv
trebuie atins în special prin crearea de unităţi economice noi
şi stimularea dezvoltării celor existente, prin adaptarea la noile
nevoi. Este de preferat să se stimuleze iniţiativa particulară a
investitorilor care dispun de capital.
Evoluţia în dinamică a producţiilor totale la ha este
fluctuantă de la an la an, aceasta fiind influenţată de mărimea
suprafeţelor cultivate şi de condiţiile climatice specifice
fiecărui an.
Ca atare este de preferat să se sporească suprafeţele
cultivate în special cu soiuri şi culturi care dau rezultate
economice situate cel puţin în jurul mediei pe judeţ.
Pentru relansarea economică a comunei Polovragi
axată pe valorificarea resurselor solului şi subsolului, a
capacităţilor existente şi forţei de muncă din teritoriu, s-au
analizat sectoarele de activitate şi a rezultat că şi în viitor
profilul economic predominant va fi cel agricol şi forestier.
Potrivit Strategiei de dezvoltare socio-economică a
judeţului Gorj, comuna Polovragi face parte din zona 2 –
Montana sud alături de oraşul Novaci precum şi de alte 6
comune învecinate (Baia de Fier, Bengeşti-Ciocadia, Bumbeşti
Pitic, Crasna, Muşeteşti şi Săcelu).
Analiza situaţiei existente ca şi propunerile pentru
dezvoltarea socio-economică a zonei au fost axate pe mai
multe domenii principale: agricultura, infrastructura, mediu şi
resurse naturale, resurse umane şi mediu de afaceri, social.
Agricultură - va necesita un complex de măsuri
pentru a deveni cu adevărat o activitate economică ce va permite
dezvoltarea comunei în următorii 10-15 ani.
Printre principalele propuneri care vizează dezvoltarea
agriculturii în perspectivă se numără:
- exploataţii viabile şi asigurarea de servicii necesare
acestora;
- formarea unor structuri de producţie corespunzătoare
condiţiilor pedoameliorative şi nevoilor de consum ale
populaţiei;
- măsuri de protecţie a terenurilor agricole valoroase
şi sporire a calităţii solurilor degradate prin lucrări de îmbunătăţiri
funciare şi pedoameliorative;
- formarea profesională a producătorilor agricoli;
- revigorarea suprafeţelor de pajişti naturale şi izlazuri
comunale;
- stoparea declinului efectivelor de animale.
Pe baza favorabilităţii naturale şi a potenţialului fondului
funciar se apreciază că producţia vegetală va constitui şi în
perspectivă o subramură cu posibilităţi ridicate de dezvoltare
iar zootehnia se va reface calitativ şi cantitativ pe baza ofertei
naturale a suprafeţei agricole.
O atenţie deosebită trebuie să se acorde reabilitării
viticulturii, având în vedere faptul că atât solul cât şi climatul
judeţului, ca şi al comunei, sunt favorabile dezvoltării podgoriilor
în vederea obţinerii unor soiuri de vinuri de calitate superioară.
Industria - va continua să fie slab reprezentată şi în
etapa de 10 ani ce va urma, însă influenţele activităţii economice
din zone limitrofe se va simţi din plin.
Pe teritoriul comunei industria prelucrătoare poate
constitui un sector de creştere economică, opţiunile mergând
către: promovarea unor tipuri de activităţi agro-silvice prin
valorificarea resurselor existente, promovarea întreprinderilor
mici şi mijlocii, dezvoltarea parteneriatului între sectorul privat
şi cel public, valorificarea capacităţilor de producţie prin
vânzare sau închiriere.
O componentă importantă a strategiei de realizare a
unei activităţi economice o constituie dezvoltarea unui sector
de servicii puternic şi bine definit faţă de activităţile de
producţie propriu-zise. În acelaşi timp va trebui asigurat un
echilibru între dezvoltarea producţei şi conservarea calităţii
Dezvoltarea industrială a comunei se apreciază că va
parcurge două direcţii principale în etapa de perspectivă:
- asigurarea unor alternative de ocupare a resurselor
de muncă ce se vor disponibiliza prin reducerea sau încetarea
activităţilor unităţilor industriale din zonele adiacente, reconversia
industriei, influenţa unor unităţi pentru reconstrucţia ecologică
a ecosistemelor degradate;
- valorificarea resurselor naturale potenţiale şi
reabilitarea unor activităţi tradiţionale.
Economia forestieră - va constitui şi în viitor un element
important în economia comunei având în vedere faptul că
pădurea constituie un ecosistem complex, bine structurat, de
mari dimensiuni şi cu caracter permanent care asigură
ameliorarea situaţiilor climatice, frânează scurgerile de apă,
eroziunea solului şi alunecările de teren; diminuează poluarea,
ocroteşte vânatul, protejează agricultura, înfrumuseţează peisajul
şi este un cadru favorabil pentru recreerea populaţiei. Pentru
exercitarea optimă a funcţiunilor multiple, gospodărirea pădurilor
trebuie dirijată prin tratamente adecvate care să permită realizarea
compoziţiilor şi formelor structurale cele mai corespunzătoare
exercitării funcţiilor de producţie şi de protecţie a mediului.
Conservarea fondului forestier constituie obiectivul
major al dezvoltării activităţilor forestiere şi se poate realiza prin:
- păstrarea integrităţii fondului forestier, creşterea
acestuia realizându-se pe seama valorificării unor terenuri
improprii pentru folosinţe agricole sau a reconstrucţiei ecologice
a suprafeţelor afectate de anumite lucrări industriale;
- măsuri şi acţiuni ecologice (conservarea bio-diversităţii,
extinderea suprafeţelor de păduri, stingerea torenţilor,
ameliorarea funcţiei ecoprotective prin amenajamente silvice);
- îmbunătăţirea zonării funcţionale a pădurilor prin
extinderea suprafeţelor protejate;
- diversificarea valorificării altor produse ale pădurii;
- modernizarea şi dezvoltarea accesibilităţii fondului
forestier;
- organizarea gestiunii pădurilor private.
Valenţele economice, sociale şi ecologice exprimate
prin multitudinea de funcţiuni pe care le îndeplineşte pădurea
favorizează formarea şi dezvoltarea unor relaţii intersectoriale
între silvicultură şi alte domenii de activitate şi anume:
- agricultură - silvicultură care poate facilita
introducerea unui sistem de instalare a vegetaţiei forestiere pe
limitele cadastrale, plantarea de perdele forestiere de protecţie
în zonele potenţiale, stimularea agricultorilor pentru plantarea
terenurilor degradate, reglementarea păşunatului în zonele cu
vegetaţie forestieră,
- silvicultură - ecoturism care să permită punerea în
evidenţă a potenţialului turistic al pădurii (cooperarea unităţilor
silvice cu agenţii de turism pentru dezvoltarea şi modernizarea
reţelei de cabane de vânătoare, întreţinerea traseelor turistice
de către personalul silvic, dezvoltarea şi modernizarea unei
reţele de cantoane silvice care să răspundă unor necesităţi
turistice minimale etc.);
- silvicultura - gospodărirea complexă a resurselor de
apă care să pună în evidenţă funcţia pădurii pentru asigurarea
formării unui regim hidrografic echilibrat şi de reducere a
turbidităţii apei, cu implicaţii directe în aprovizionarea cu apă a
populaţiei;