Page 477 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

judeţul GORJ 477

Obiective turistice: Comuna Peştişani este poziţionată în zona Subcarpaţilor
Elementul cel mai dinamic al potenţialului economic Getici, astfel climatul local are un pronunţat caracter mediteranean.
Teritoriul său porneşte de la o altitudine de 2-300 metri şi
al comunei Padeş este turismul care este deosebit de mare şi urcă în munţi până în creasta Oslei care ajunge până la 1946
complex metri. Este amplasată în jurul latitudinii nordice de 45°04'50" şi
pe meridianul estic 23°03'10". Suprafaţa totaă este de 216,87
Turismul completat cu cercetarea extrem de valoroasă kmp, cu toate acestea pădurile reprezentând cea mai mare
a zonelor şi monumentelor naturii se referă la: parte din suprafaţa comunei. Densitatea locuitorilor este de
19.74 loc./ kmp, fiind răspândiţi în 7 sate: Peştişani, Boroşteni,
- rezerva forestieră - pădurea Gorganu din zona satului Brădiceni, Frânceşti, Gureni, Hobiţa, Seuca. Reşedinţa
Motru-Sec; administraţiei publice locale a comunei se află în localitatea
Peştişani, având codul poştal 217335. Din drumul naţional
- rezervaţiile de munte - Cheile Corcoaia, Ciucevele (centrul comunei), se crează condiţii cu posibilitatea de
Cernei; accces prin drumuri judeţene, comunale şi forestiere, spre
localităţile Lupeni şi Uricani, precum şi de pe marginea Jiului
- rezervaţia specială Parcul Naţional Domogled - Valea de Vest.
Cernei; Activităţi specifice zonei:

- reţeaua ecologică Natura 2000; Exploatarea lemnului
- rezervaţii speologice ca: Orelucrarea lemnului
- Peştera Cloşani, Peştera Cioaca cu Brebenei, Peştera Exploatarea materialelor de constructii, piatra de rau,
Lazului şi Peştera Martei şi situl arheologic - Morminţi; de calcar, de granit, balast, nisip, sorturi
- sat vacant - complex Lucia Cerna sat (100 locuri Agricultură
cazare). Zootehnie
Evenimente: Apicultură
Pe plan cultural comuna Padeş dispune de ansamblu Piscicultură
de datini populare numit "Roua", ce participă împreună cu Tâmplărie
locuitorii la manifestări şi datini populare ca: Turism
Dragobetele; Activităţi economice principale:
Piţărăi; Prelucrarea lemnului
Sânzienele; Creşterea animalelor
Urcatul oilor la munte; Obiective turistice:
Floriile; Comuna Peştişani este renumită în primul rând pentru
Zilele comunei Padeş; marele sculptor Constantin Brâncuşi care s-a născut în satul
O altă manifestare deosebit de importantă o constituie Hobiţa din comuna Peştişani. Vizitatorii sunt impulsionaţi de
organizarea din Câmpia Soarelui - dedicată lui Tudor Vladimirescu Casa memorială Constantin Brâncuşi, care se află în
Facilităţi oferite investitorilor: localitatea sa natală (sat Hobiţa) la 3 km de centrul comunei
Principalele facilităţi oferite investitorilor sunt în Peştişani. Este clasificată ca monument istoric, sub denumirea
domeniul turismului de "Casa-Muzeu Constantin Brâncuşi". Este monument de
Proiecte de investiţii: arhitectură populară de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a
Modernizare şi extindere alimentare cu apă în comuna fost restaurată în 1971, la înfiinţarea muzeului. Colecţia
Padeş, judeţul Gorj muzeului cuprinde fotografii, albume, documente, cărţi,
Modernizare drum forestier Motru-Sec - Sector CFF 9 scrisori care reflectă momente din viaţa şi activitatea lui
şi ramificaţie Capra, km 0+000 - km 10+105 comuna Padeş, Constantin Brâncuşi. Este prezentat mobilier original de
judeţul Gorj interior ţărănesc de la începutul secolului al XX-lea. În al
Proiecte propuse de investiţii: doilea rând în comuna Peştişani există 9 biserici amplasate în
Modernizare drumuri comunale şi stradale satele: Peştişani, Brădiceni, Hobiţa, Seuca, Frânceşti,
Extindere alimentare cu energie electrică Boroşteni, Gureni. Printre acestea, cele mai vechi biserci sunt
construite din lemn şi aparţin de Arhiepiscopia Craiovei, fiind
PRIMĂRIA COMUNEI PEŞTIŞANI biserici ortodoxe. Vechimea lor, după anul scris pisanii:
Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" - Peştişani, ctitorie
Adresă: Principală 1735; Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" - Hobiţa, ctitorie
Cod poştal: 217335 1822; Biserica de lemn Seuca - ctitorie 1888; Biserica de lemn
Telefon: 0253-277151, 277100; "Sfântul Gheorghe" - Frînceşti, ctitorie 1823; Biserica de lemn
Fax: 0253-277100, 277151; Boroşteni - ctitorie 1935. În al treilea rând, PEŞTERA CIOAREI
Adresa de e-mail: primaria@pestisani.ro din satul Boroşteni, aşezare paleolitică, în care au fost
URL: www.pestisani.ro descoperite urme ale existenţei milenare a poporului român şi
Persoane din primarie: strămoşilor acestora pe aceste meleaguri. De asemenea,
Primar: Pigui Cosmin Valea Bistriţei râul străbate masivul muntos Vâlcan şi curge, la
Viceprimar: Nicolcioiu Nicolae vale, pe lângă Hobiţa. În munte, regăsim două baraje
Contabil: Logăscu Nicoleta hirdorneregetice, Barajul Vaja şi Barajul Clocotis. Pe Valea
Sate în administraţie: Bistriţei se află Cascada Dracilor, "preferată de necuraţi". De
Peştişani, Brădiceni, Frânceşti, Boroşteni, Gureni, Hobiţa, Seuca sute de ani, o legendă spune că oamenii au văzut dracii
Suprafaţa: 21687,34 ha; Intravilan: 888,30 ha; scăldându-se în miez de noapte şi uscându-se, apoi, în jurul
Extravilan: 20799,04 ha; Populaţia: 3732; focului.
Gospodării: 2125; Locuinţe: 2125; Evenimente:
Grădiniţe: 7; Şcoli: 6; Licee: 1; Sărbătoarea viilor Sfântul Trifon, Seuca - Frânceşti -
Aşezarea geografică: 31 - 1 ianuarie
Manifestări literar- culturale dedicate lui "Constantin
Teritoriul administrativ al comunei Peştişani este Brâncuşi"- 18-19 febuarie. Constantin Brâncuşi, la el acasă 16
situat în zona de nord a judeţului Gorj, pe direcţia drumului martie este ziua în care a dispărut dintre cei vii marele sculptor
naţional (DN 67D) Târgu Jiu- Baia de Aramă (judeţul Mehedinţi) al omenirii Constantin Brâncuşi
şi se învecinează: Concurs şi expoziţie de ouă încondeiate - (perioada
Sărbătorilor Pascale)
- la nord cu oraşul Uricani - judeţul Hunedoara;
- la sud cu comunele Băleşti şi Teleşti;
- la est cu comunele Runcu şi Arcani;
- la vest cu oraşul Tismana şi comuna Godineşti.
Comuna Peştişani este situată la 20 km de Municipiul Tg-Jiu,
la aceasta ajungandu-se pe drumul naţional 67 D.