Page 479 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 479
judeţul GORJ 479
SC Lardi Forest SRL – Lardi - pensiune turistică Tot aici este "Crucea lui Ursache" şi "Oborul Jidovilor"-
PFA Fasuesu Liudmila – Mili – pensiune turistică o dolină uriaşă adâncă de 2,5 m. cu pereţii abrupţi despre care
PFA Popescu Maria – Maria – pensiune turistică se spune ca ar fi funcţionat ca staul pentru vitele oamenilor
PFA Sucitu Ana Maria – Ana Maria – pensiune preistorici. Şi astăzi ea serveşte, primăvara înainte de urcatul
turistică oilor la munte, ca obor pentru oile localnicilor. |
Casa Macovei – Casa Macovei - pensiune turistică
SC Mirapet SRL - Minodora – pensiune turistică Crucea lui Ursache, domină platoul calcaros fiind
II Udrea Maria – Floare de colt – pensiune turistică vizibilă din satul Polovragi. Este cioplită în piatră dură, fiind o
SC Bizicom SRL mărturie a existenţei Căpitanului de plai Ursache, care a
SC Zexe SRL străjuit pe aceste locuri la sfârşitul sec. XVIII şi începutul sec.
SC Succes Nic Com SRL XIX.
SC Happy SRL
SC Lanad Impex SRL Sfânta Mânăstire Polovragi
AF Pîrvu Dorin Sfânta Mânăstire Polovragi este aşezată într-un cadru
SC Carlexim SRL pitoresc, la poalele Muntelui Piatra Polovragilor, în vecinătatea
AF Prinţipu Ion Cheilor Olteţului, într-o livadă cu pomi fructiferi şi castani
AF Popescu N. Constantin comestibili, amintind de clima blândă a Mânăstirilor Tismana şi
PF Buşe Marian Bistriţa.
AF Giurgiu Vasile Mânăstirea şi-a luat denumirea de la localitatea
AF Turcă Elena vecină - Polovragi - Această toponimie românească cu
Farmacia Florina rezonanţă particulară, a dat naştere la multe interepretări. Unii
Fruct Alcool SRL au pus-o în legătură cu o plantă numită povragă sau polvragă,
Diana Com SRL folosită ca medicament; alţii au derivat-o de la un cuvânt
Mags Construct SRL grecesc compus, care ar însemna mult stâncoasă (Ghenadie
Ancorex Ind SRL Enăceanu); sau de la cuvintele slave indicând o jumătate de
Obiective turistice: vale cu maluri râpoase (Iorgu Iordan); iar alţii au văzut în ea o
Potenţialul turistic natural - istoric vale diabolică sau o câmpie vrăjită (Aurelian Sacerdoţeanu).
Este dat în primul rând de aspectul peisajului înfrumuseţat Cu toate acestea n-ar fi exclus ca denumirea să fie de origine
de prezenţa barei calcaroase ce formează abruptul de la contactul geto-dacă, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă,
muntelui cu depresiunea, de existenţa în aceste calcare a referitoare la credinţele religioase şi practicile medicale
cheilor, peşterilor şi altor forme carstice. răspândite în viţa strămoşilor noştri. În sprijinul acestei opinii
Se remarcă, prin sălbăticia şi spectaculozitatea lor, ar veni şi faptul că în conştiinţa localnicilor se păstrează
Cheile Olteţului cu o lungime de 2.000 m. care, prin îngustimea tradiţia, conform căreia, zeul dac Zamolxis a locuit în peştera
lor, prin verticalitatea şi înălţimea ameţitoare a pereţilor, de la Polovragi. În preajma lui se găseau vraci, medici sau
rivalizează cu vestitele Chei ale Bicazului. preoţi, cunoscători ai cultului dar şi ai tainelor vindecării
Tot aici se află Peştera Polovragi (Peştera lui Pahomie) neputinţelor trupeşti, oferind oamenilor leacuri preparate din
cu o lungime de 9.200 m (în care intră şi ramificaţiile), fiind una plante medicinale răspândite din belşug în flora locală. Scriitorul
dintre cele mai lungi din ţară. Electrificată pe o lungime de 700 Alexandru Vlahuţă consemnează această legendă în lucrarea sa.
m., care este deschisă marelui public, peştera prezintă "România Pitorească", unde spune că zeul îndemna poporul să-şi
numeroase concreţiuni calcaroase pe care fantezia localnicilor apere pământul strămoşesc, "iar stropii ce se preling şi picură
le-a botezat cu diferite nume: Jilţul lui Zamolxe, Cuptorul dacic şi azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui".
etc. De altfel credinţa populară susţine că "după înfrângerea Evenimente:
dacilor de către romani, zeul protector al acestora - Zamolxe, Festivalul Capsunului si produselor locale traditionale
s-ar fi retras în peşteră plângând soarta poporului său. Picurii – a doua duminica a luni iunie a fiecarui an
din tavan nefiind altceva decât lacrimile sale" (Al. Vlahuţă Festivalul Sculpturilor in lemn - 10-19 iulie a fiecarui
România Pitorească - 1901). Restul peşterii, cercetată în an
amănunţime de un colectiv al Institutului Speologic Bucureşti, Târgul anual de Sfântul Ilie 14-20 iulie
condus de I. Povară şi G. Diaconu în anii 70, a fost închis, Hramul Bisericii Racoviţa "Sfinţii Împăraţii Constantin
deoarece mulţi falşi speologi intraţi aici au început să devasteze şi Elena" - 21 mai a fiecarui an
concreţiunile calcaroase foarte bogate în acest sector. Hramul Bisericii Sfintei Mănăstiri Polovragi "Adormirea
Mai la vest, pe teritoiul comunei Baia de Fier, Cheile Maicii Domnului" - 15 august a fiecărui an
Galbenuli, mai puţin impresionante, ascund în interiorul lor cea Festivalul castanelor si produselor traditionale – a
mai cunoscută peşteră din România - "Peştera Muierilor", cu o doua sambata a lunii octombrie a fiecarui an
mare bogaţie de forme pe care luminile reflectoarelor Hramul Bisericii Polovragi "Sfântul Dumitru" -
desenează figuri şi umbre dintre cele mai interesante. Peştera 26 octombrie a fiecărui an
a fost cercetată ştiinţific în perioada 1951 - 1956 de către un Hramul Bisericii Racoviţa "Sfinţii Arhangheli Mihail şi
colectiv al secţiei de antropologie a Academiei, condus de C.S. Gavril" - 8 noiembrie a fiecărui an
Nicolăescu - Plopşor şi ulterior de un colectiv al Institutului Facilităţi oferite investitorilor:
Speologic Emil Racoviţă din Bucureşti. Ea prezintă două etaje, ACCESIBILITATE:
unul superior de 640 m, electrificat şi deschis circuitului Rutieră:
turistic; altul inferior - de 200 m., nevizitat, fiind rezervaţie DN = 1; DN 67.
speologică. DJ = 1; DJ 665.
Un obiectiv turistic al comunei Polovragi, mai puţin DC = 5; DC 22, DC 22A, DC 22B, DC 22C, DC 22D, DC (spre
cunoscut şi mai greu de vizitat îl reprezintă "Cetatea dacică" de Pasul Curmatura Olteţului).
pe platoul Pietrei Polovragiului, pus în evidenţă de săpăturile Feroviară:
arheologice din anii 1970 - 1980 de profesorul Floricel Marinescu Lungime linie CF = 0 km
de la Muzeul Militar Central din Bucureşti. Cetatea situată pe Staţie /haltă /anul dării în folosinţă: -
un platou calcaros înconjurat din trei ărţi de abrupturi greu Aeriană: 0 Km
accesibile a servit ca loc de refugiu pentru un trib dacic din Distanţa între oraş /sat reşedinţă şi municipiul reşedinţa
sec. II - I î. Hr., ce avea aşezare stabilă jos pe terasa Olteţului. de judeţ: 53 km
S-a propus organizarea unui muzeu în aer liber cu vitrine care Distanţa între oraş /sat reşedinţă şi cel mai apropiat
să conţină obiectele găsite aici: vase, monezi romane. Obiecte oraş: Novaci - 15 km
din bronz şi fier, obiecte din piatră şlefuită. Propunerea nu s-a Conectare la sisteme de transport public interurban:
materializat niciodată. DA. Cursele de călători ce asigură legături directe cu municiiile:
Bucureşti, Piteşti, Rm. Vâlcea, Sibiu, Craiova, Tg. Jiu, Petroşani,
Hunedoara, Deva, Timişoara, Alba Iulia, Cluj.
