Page 138 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 138

138 judeţul BIHOR

Ea răzbate într-o a doua sală, circulară, a cărei boltă se ridică                Conacul din Aştileu, construit în secolul al XVIII-lea,
până la 30 m înălţime şi al cărei planşeu păstrează urmele             este monument istoric, actualmente găzduieşte sediul
repetatelor săpături practicate pentru a scoate la iveală              S.C. Capitalist Prodcom S.R.L.
numeroase oase de urs de cavernă. Peştera Igriţa este cunoscută
în primul rând pentru bogăţia de fosile aparţinând acestui                       Cascada “Daşa” localitatea Peştere formată din apa
mare mamifer dispărut spre sfârşitul ultimei glaciaţiuni, adică        provenita din peştera Pişniţii in momentul în care se formeaza
în urmă cu peste 10 000 de ani. Se estimează că numărul                supraplin la Uzina de Apă.
fosilelor conservate în depozitul de umplutură care acoperă
podeaua celor 350 m ai reţelei subterane este de 46 Strategia                    Platoul de deasupra Peşterii Pişniţii din localitatea
de Dezvoltare Rurală Durabilă a Comunei Aştileu ordinul a              Peştere.
câtorva sute de mii. Din păcate, valoarea estetică dată de
existenţa unor forme variate de concreţionare care dubla                         Barajul de acumulare din loc Chistag.
înainte interesul paleontologic şi arheologic al cavităţii a fost                Crucea de piatră din loc Aştileu, formaţiune creată de
în mare măsură compromisă datorită degradării accentuate a             natură
tuturor speleotemelor. Această peşteră se constituie astfel                      Depresiunea Vad-Borod şi zonele limitrofe este una
într-un ilustrativ exemplu a ceea ce nu trebuie să facă vizitatorii    dintre cele mai frumoase zone ale judeţului Bihor, deţinând un
cavităţilor subterane.                                                 potenţial turistic ridicat. Cadrul natural este foarte bogat prin
                                                                       prezenţa unei faune şi vegetaţii etajate pe altitudine, alături de
          Peştera Igriţa reprezintă probabil un vechi nivel de         elemente carstice reprezentate de numeroasele peşteri, văi şi
drenare, astăzi fosil, a apelor care se pierd în depresiunea de        platouri. Cadrul antropic este reprezentat de biserici din lemn,
captare carstică de la Pusta Călăţea, aşa cum o dovedeşte              conace vechi, obiceiuri şi tradiţii etc., cu toate acestea, în
prezenţa actualei resurgenţe a Peşterii Bişniţa, situată cu 52 m       comuna Aştileu nu se practică activităţi turistice
mai jos în acelaşi abrupt calcaros.                                              Tipuri de activităţi turistice care ar trebui derulate şi
                                                                       promovate:
          Condiţii de vizitare. În afară de mijloace individuale de              Turismul montan.
iluminat, nu este necesar niciun alt echipament special pentru                   Turismul montan este o parte a turismului rural. Turismul
vizitarea peşterii.                                                    din zona montană poate fi combinat cu turismul ecologic, cu
                                                                       turismul de aventură şi turismul speologic alături de turismul
          Peştera Potriva din satul Călăţea. Peştera Potriva           cultural. Resursele turistice care stau la dispoziţia turiştilor
este situata pe valea Mnierei şi are o lungime de aproximativ          sunt de ordin: natural, istoric (arheologice) şi culturale, iar o
3800m. Portalul uriaş de intrare, care inghite cursul văii Mnierei     combinaţie armonioasă dintre ele poate fi extrem de valoroasă
iţi dă un sentiment de grandoare a naturii. După un traseu             in programele turistice.
sinuos format din hornuri succesive si târâşuri epuizante, ne                    Turismul de aventură şi speoturismul. Aceste 2 forme
întâlnim cu apele Mnierei pe galeria „activă” principală a peşterii,   de turism sunt legate de practicarea unor sporturi extreme
ce îşi urmează cursul spre adâncuri neexplorate. Este o peşteră        care castigă tot mai mulţi adepţi, în special din rândul tinerilor.
relativ greu accesibilă care necesită cunoştinţe minime de             În depresiunea Vad-Borod se practică: “rafting”, “caiac”,
TSA. Face parte din repertoriul monumentelor protejate ale             “canyoning”, “speoturism”, “escaladă” si “mountainbiking”.
judeţului Bihor datorită faptului că, în galeriile superioare, au      Amenajările pentru practicarea acestor sporturi sunt destul de
fost descoperite oseminte de Ursus spelaeus, resturi scheletice        precare faţă de potenţialul care îl are zona.
de Homo sapiens şi fragmente de ceramică din perioada                            În ceea ce privesc destinaţiile speologice, comuna
eneolitică.                                                            Aştileu deţine un numar mare de peşteri, foarte interesante şi
                                                                       care ar putea fi amenajate pentru accesul vizitatorilor. Este
          Peştera Pişniţi. La baza acesteia se găseşte un izvor        păcat că asemenea bogăţii naturale nu pot fi vizitate.
carstic, cu caracter permanent, amenajat de localnici pentru                     Cicloturismul.
alimentarea cu apă. Un izvor similar se află şi pe latura de est                 Mulţumită reliefului din zonă, a reţelei de poteci marcate,
a conului de travertin, ceea ce dovedeşte că apele subterane           cicloturismul are toate condiţiile necesare pentru a fi practicat
din peşteră tind să coboare la nivele tot mai inferioare. Peştera      la intensitate maximă în Comuna Aştileu. Luând în considerare
Pişniţi este închisă cu un grilaj metalic şi o plasă de sîrmă, ea      că bicicletele sunt o modalitate de deplasare aventuroasă şi
nu poate fi vizitată decît în anumite condiţii şi cu aprobările        ecologică, ele pot fi utilizate de un număr destul de mare de
necesare.                                                              turişti. Pentru ca cicloturismul să fie exploatat la maxim se
                                                                       impune amenajarea de trasee pentru cicloturism dar şi
          Valea Mierăie din satul Călăţea care îşi are izvorul în      înfiinţarea de centre pentru închirierea de biciclete.
satul Tomnatic. Are un curs destul de lung de 15 km, pe un                       Pescuitul.
platou calcaros, cu numeroase repezişuri şi porţiuni înguste                     În comuna Aştileu există condiţii prielnice pentru
sub formă de chei.                                                     practicarea pescuitului, în zonă trăind mai multe specii de
                                                                       peşti. Speciile de peşti care pot fi pescuite sunt: crap, clean,
          Biserica din Călăţea a fost construită în anul 1940. Stilul  mreană, păstrăv indigen, lipan si lostriţă. Dezvoltarea unor
construcţiei este asemănător stilului gotic, lipsit de ornamentaţii    concursuri periodice de pescuit sportiv pot da o dimensiune
exterioare şi interioare. Are două intrări, una prin faţă şi alta      importantă dezvoltării turismului la nivelul zonei studiate.
prin partea stângă. Iconostasul este din lemn cu pictura aplicată      Barajul şi lacul de acumulare de pe Crişul Repede - localitatea
pe pânză.                                                              Chistag
                                                                                 Turismul cultural.
          Biserica ortodoxă din satul Chistag are hramul                         Turismul cultural constă în vizitarea siturilor rurale a
Adormirea Maicii Domnului. Ridicarea edificiului a început în          căror distincţie se datorează existenţei monumentelor istorice,
anul 1957 şi s-a terminat în anul 1960. Biserica este pictată în       siturilor arheologice sau participarea la desfăsurarea unor
tehnica fresco.                                                        evenimente sociale din viaţa comunităţii, tradiţii, meşteşuguri,
                                                                       port popular şi cântece populare.
          Biserica ortodoxa din Peştere poartă hramul Sf. Mucenic                Cântăreţii de muzică populară din Comuna Aştileu
Gheorghe. A fost construită între anii 1934-1952 în stil bizantin,     sunt: Aurel Ţurcaş-Vlaicu, Simona Gherman, Camelia Ilea.
în formă de cruce greacă. În anul 1985 biserica a fost pictată                   În Comuna Aştileu există un meşter popular care
în tehnica frescă. Iconostasul a fost executat de pictorul Motoc       confecţionează costume populare specifice zonei, d-na
Constantin în anul 1973.                                               Huseraş Maria Claudia, având domiciliul în localitatea Peştere,
                                                                       nr. 116.
          Biserica ortodoxă din Aştileu cu hramul Adormirea                      Dintre obiectivele istorice se pot menţiona:
Maicii Domnului este zidită între anii 1938-1940. Este construită                Conacul din Aştileu, construcţie secolul al XVIII-lea,
din cărămidă arsă, acoperită cu ţiglă iar turnurile, 3 la număr        monument istoric;
sunt acoperite cu tablă zincată. Pictura din interior a fost
executată de pictorul Coriolan Munteanu din Oradea în tempera,
în anul 1939. Interiorul a fost restaurat în anul 1972. Biserica nu
are obiecte de mare valoare istorico - documentară, iar cele
de cult şi cărţile vechi sunt păstrate în cele mai bune condiţii.

          Biserica de lemn din localitatea Călăţea-Cornet.
   133   134   135   136   137   138   139   140   141   142   143