Page 970 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ADJUD
Adresă: Stadionului, nr. 2
Cod poştal: 625800
Telefon: 0237-641908, 641911 ; Fax: 0237-641912;
Adresa de e-mail: uat@primariaadjud.ro
URL: www.adjud.ro
Persoane din primarie:
Primar:ing. Armencea Constantin
Viceprimar:ec.Cristea Leonardo Claudiu
Secretar:jr. Sibişan Andra Genoveva
Director economic:ec. Puşcaşu Mihaela
Sate în administraţie:
Adjudu Vechi, Şişcani, Burcioaia
Suprafaţa: 6222,51 ha; Intravilan: 802,54ha; Extravilan: 5419,97 ha;
Populaţia: 20587;
Gospodării: 6287; Locuinţe: 6998;
Grădiniţe: 7; Şcoli: 7; Licee: 2;
Aşezarea geografică:
Municipiul Adjud este situat în partea de nord-est a
judeţului Vrancea, la confluenţa Râului Trotuş cu Râul Siret, la
intersectarea principalelor căi de comunicaţie feroviară, rutieră,
ce fac legătura între partea de sud a ţării şi partea de nord a
Moldovei.
La nord, la o distanţă de 58 km de Bacău;
La sud, la 46 km de Focşani;
La vest, la 40 km de Oneşti; Municipiul Adjud este
localitate de rang II.
Accesul în oraş se face prin trei porţi principale: dinspre
Sud, pe E 85 din direcţia Bucureşti, dinspre Nord tot pe E 85 din
direcţia Bacău şi pe E 574/DN 11 din direcţia Braşov.
Istoricul localităţii
Denumirea oraşului Adjud provine din denumirea latină
"Aegidius" (tradus "protectorul"), toponimie preluată de către
comercianţii maghiari sub forma de "Egyed". Deşi consemnată
în documente abia la începutul sec. al XV- lea, aşezarea de la
confluenţa Trotuşuli cu Siretul este mult mai veche. În partea de
nord-vest a localităţii, în punctul cunoscut sub numele de
"Movile", au fost descoperite în anul 1979 vestigii arheologice
aparţinând culturilor Monteoru (II-I î. Hr.) şi Hallstatt (1200-500 î. Hr.). Adjudul a primit statut de oraş raional şi a devenit reşedinţa
Printre descoperirile arhelogice din zonă se numără
şi un engolpion (iconiţă rotundă sau pe care o poartă arhereii
la gât) din bronz pe care se regăseşte inscripţionat, în limba
greacă, numele Sfântului Gheorghe, ce datează din sec. X-XI.
În secolul al XIV -lea apar în Adjud primii meşteri
specializaţi în diverse domenii, atraşi fiind mai ales de rolul de
piaţă locală a Adjudului pentru satele din jur. Atât meşterii şi
meşteşugarii din Adjud cât şi cei din satele învecinate îşi expuneau
mărfurile în piaţa târgului. Printre produsele comercializate se
numărau produsele animaliere şi agricole, lemnele de foc şi de
construcţie, obiecte casnice, unelte agricole şi produse din lemn.
Prima atestare documentară a oraşului Adjud apare,
însă abia în 9 aprilie 1433, în documentul de acordare a unor
"privilegii comerciale" negustorilor saşi şi secui din Sibiu,
Sighişoara, Locrih, Sebeş, Simca, Vargiaş şi Mirecurea ce
treceau graniţa dintre Moldova şi Ardeal prin vama Adjud.
Documentul este semnat de Iliaş Voievod, domn al Moldovei
între 1432-1443 şi prevede ca "toţi negustorii din zisele scaune
sau oricine altul dintre ei ar intra cu lucrurile lor de vânzare
sau mărfuri în Ţara noastră, de atunci fiind socotite mărfurile
lor de vânzare, în oraşul nostru Adjud, de fiecare marcă să dea
ca dare 4 groşi în moneda Ţării noastre".
După avântul din secolele XV-XVI, viaţa economică
adjudeană intră în secolul al XVII-lea într-o perioadă de
dificultăţi influenţată fiind de regresul economiei general al
activităţilor urbane înregistrat la nivel european.
În secolele XVII-XVIII comerţul moldovenesc este
controlat de greci şi austrieci care erau privilegiaţi de către
autorităţile consulare. La sfârşitul secolului al XIX-lea, Adjudul
era o comună rurală din plasa Răcăciuni a judeţului Putna.
Este ridicat la rang de târg în 1838. Astfel, Adjudul începe să
apară consemnat ca târg sau oraş sub denumirea de Adjudul
Nou în recesămite şi statistici.
Dreptul de proprietate a târgului a fost răscumpărat
de către comuna Adjud de la moşia E. Lahovari abia în 1911,
când s-a făcut act de cumpărare a vetrei târgului şi a imaşului.
După unirea Principatelor, sub împărţirea administativ teritorială
a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Adjudul a căpătat funcţiunea
de reşedinţă de plasă, având ca şef administrativ un subprefect.
În anul 1864, aplicându-se noua lege comunală, Adjudul a fost
trecut în categoria târgurilor rurale ale ţiutului Putnei. În 1950,
raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea
Bârlad şi (după 1956) din regiunea Bacău. În 1968, a devenit oraş
al judeţului Vrancea, iar comunele Burcioaia şi Adjudul Vechi
au fost desfiinţate, localităţile lor fiind incluse în oraşul Adjud.
Adjudul a fost declarat municipiu în anul 2000.