Page 965 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 965
judeţul VÂLCEA 965
Aşezarea geografică: Evenimente:
Comuna Şirineasa este situată în zona de centru a Festivalul "Căluşul Vâlcean" (a doua zi a Rusaliilor)
Cele tradiţionale şi religioase.
judeţului Vâlcea. Are o altitudine de 260 m deasupra nivelului Tradiţiile şi obiceiurile au fost ca nişte diademe de
mării şi se învecinează la est cu comuna Băbeni şi Ioneşti, la
vest cu comuna Popeşti, la nord cu comuna Băbeni şi la sud aur care au strălucit de-a lungul veacurilor. Câteva obiceiuri
comuna Pesceana şi Scundu. care încă se mai întâlnesc în satele din comuna Şirineasa cu
prilejul Sfintelor Sărbători ale Crăciunului sunt obiceiuri
Comuna se află la 27 km distanţă de Municipiul Râmnicu- frumoase care coboară din străfundul veacurilor la casele
Vâlcea, la 32 km de Municipiul Drăgăşani şi 30 km de oraşul Horezu. creştinilor. Întâlnim obiceiuri ca: sorcova, steaua, pluguşorul
etc.
Se întinde pe o lungime de 9 km, în valea Râului Luncavăţ.
Comuna Şirineasa este aşezată în zona Podişului Getic, Alte tradiţii întâlnite în comuna Şirineasa sunt: fagul
acest podiş fiind tăiat de dealuri alungite, cu spinări domoale. de la porţi de Sf. Gheorghe; ramurile de salcie aduse de la
Dealul Ciorăsti - Şirineasa se prezintă ca o culme transversală, biserica in ziua de Florii; ramurile de tei de la Rusalii; Gurbanele;
lunga de 7 Km, abrupt in partea de sud, cu panta lină către udatul la nunta;căluşul; datul de grinda; ouăle roşii de Paşti etc.
nord. Cota cea mai înaltă o formează dealul ’’Hurca’’, atingând
o înălţime de 445 m. Cele doua maluri ale Luncavăţului se „ Gurbanele”, este o sărbătoare moştenită din timpul
prezintă ca o câmpie pe o adâncime de 1 km., iar spre sud dacilor, păstrata doar de unii localnici ai satului Şirineasa şi
terenul se prezintă în sisteme de dealuri cu culmi longitudinale constă în sacrificări de miei de culoare alba care semnifica
în direcţia nord. Sunt culmi lungi, cu protuberanţe laterale, mântuirea de păcate şi însănătoşirea celor bolnavi. Gurbanele
născute din eroziunea culmilor, de câtre pâraiele care captează se fac la marginea unei păduri iar resturile de la masa se
apa de ploaie şi din izvoare scurgându-se sub forma de torente îngroapă acolo, deoarece daca acestea sunt aduse acasă
puternice. Înălţimea lor este uniforma şi se menţine, cu excepţia aduc numai necazuri şi pagube.
a două cote, la înălţimea de 450 m. deasupra nivelului mării.
Amintim culmile : Brătăşeanca, Dealul Morilor, Culmea lui Ismană, „ Căluşul” – este un joc moştenit din străbuni, care
Ruginosu, Stupina si Dealul Glămanului. Aceste culmi sunt are loc de sărbătoarea rusaliilor. Ansamblul este compus
paralele intre ele si perpendiculare pe albia râului Luncavăţ. dintr-un vătaf care comanda jocul, 9-10 jucători, stegarul (
Printre ele se deschid văi largi care in timpul verii seacă, ori purtătorul de steag) şi in final alt personaj este mutul. Mutul
au un debit mic de apă. Acestea sunt : Valea Alunişului, Valea poartă o mască cu mustăţi şi barbă atârnând pe faţă. El poartă
Morilor, Valea Şirinesii, Valea Stupinei, Valea Harasei si au peste costumaţie un brâu roşu. În timpul jocului acest personaj
direcţia de scurgere către Nord. Comuna Şirineasa este străbătuta nu are voie sa vorbească.
de râul Luncavăţ, care izvorăşte din Munţii Vaideenilor şi
anume munţii Căpăţânii. Curge de la nord către sud pana la Festivalul “Calusul Vâlcean”- ediţia X-a
comuna Vaideeni iar de aici se îndreaptă către sud-vest şi se DATA EVENIMENT: 28.05.2018
varsă in râul Olt in comuna Ioneşti. Cursul său are o întindere DESCRIEREA EVENIMENTULUI
de 60 km. , şi o viteza de 3m/s, lăţimea de 5 m si adâncimea in Proiectul îşi propune să conserve şi să valorifice dansul
medie de 0.35 - 0.40m. Acest râu traversează comunele: ritual căluşul vâlcean ceea ce presupune ca formaţiile de
Vaideeni, Măldăreşti, Oteşani, Popeşti şi Şirineasa. Singurul căluşari (adulţi, copii sau tineri) să respecte obiceiul, ritmul
afluent al Luncavăţului este Firişba, ce vine dinspre nord-vest muzical şi coregrafia şi nu în ultimul rând costumul. În a doua
şi curge către sud- est. Normal are un debit mic de apă, dar zi de Rusalii, căluşarii din judeţul Vâlcea s-au reunit, în cadrul
când ploua acumulează atâta apă încât devine periculos, producând unui festival organizat de comuna Şirineasa, ajuns la ediţia a
deplasări ale maselor de teren în anumite locuri. În anul 2005 X-a. În Căluşul din vâlcean sunt câteva figuri unice, pe care nu
datorită cantităţilor mari de ploi căzute în noaptea de 16-17 august le regăsim în nici o altă zonă a ţării, iar localitatea cu asta vrea
( circa 125l/m 2 in 20-30 minute), râul Luncavăţ a ros în jurul să ies în evidenţă. Aici, obiceiul căluşarilor, înseamnă mai mult
unui picior de la podul care leagă localităţile Pesceana, Creţeni, decât a dansa căluşul. În tradiţie, se spune că trupa de căluşari
Scundu, Glăvile cu Şirineasa, producând deplasarea podului are puteri magice, atunci când sunt toţi strânşi. Tot prin tradiţie,
pe verticala cu circa 50-60 cm. se spune că, după trecerea căluşului, oamenii nu se mai
Activităţi specifice zonei: îmbolnăvesc. Se spune că se face „luatul din căluş”, iar căluşarii
Agricultură şi creşterea animalelor nu trebuie să se întâlnească timp de trei săptămâni, după ce
Exploatarea şi prelucrarea lemnului se îngropă căluşul, altfel îşi pierd vraja. Atunci când sunt chemaţi
Activităţi economice principale: să vindece un anumit om, vin toţi, iar puterea lor magică se
Exploatare şi debitare material lemnos revarsă asupra lui şi îl vindecă. În căluş există două forţe: a
Comerţ binelui şi a răului. Forţele răului sunt reprezentate de „mutul”
Obiective turistice: din căluş, care atunci când merge prin sat şi căluşarii nu sunt
Nu ştiu cum este să te naşti în alt judeţ sau într- un primiţi în curte, face numai necaz dacă nu vrei să primeşti
judeţ care nu se numeşte Vâlcea, ştiind că aici ai Loviştea într- forţele binelui. Se spune că vrăjile pe care le fac căluşarii în
un atriu al inimii, Drăgăşanii prin suflet, Râmnicul în mâna stângă, această zi, pot alunga năpasta ielelor: „Cred că se leagă de
Bălceştii la călcâi… Este cadoul pe care, ca vâlcean, îl primeşti coborârea Sfântului Duh şi forţele binelui care reprezintă
înainte de botezul sfânt, îl primeşti, prin Dumnezeire, înainte de căluşul, pe lângă faptul că acolo există şi jucatul usturoiului.
a te naşte. Copiii sunt foarte încântaţi şi vreau să-i fac şi pe alţii să fie
În Vâlcea de Mijloc, avem Luncavăţul, râul care curge bucuroşi. Festivalul Căluşul vâlcean îl vom păstra, a devenit o
prin aortă, udând spre final Şirineasa, comuna lui Cuza, locul datină. Tradiţia, obiceiurile şi jocul popular vor fi principalele
unde legendele şi prezentul se leagă în frumos. repere ale evenimentului mult aşteptat de locuitorii comunei
Şirineasa este comuna vâlceană aflată chiar în mijloc Şirineasa. La noi în localitate, Căluşul este sărbătorit de Rusalii.
de judeţ. De sus şi până jos şi de la vest la est, Şirineasa ocupă Ne dorim ca tradiţia care vine din vechime să o păstrăm, pentru
exact poziţia care îi dă rolul de doamnă regală, este comuna a o duce mai departe. Conform tradiţiei, de Rusalii sunt interzise
unde toamna vine dinspre fosta biserică a lui Lahovary şi muncile câmpului său activităţile în gospodărie. Oamenii merg
colorează merele în roşu carmin. la biserică, ascultă slujbele religioase şi în trecut purtau cu ei
Iar iernile curbează muchia celor 2 dealuri aducând în permanenţă pelin şi usturoi”.
colindeţii de seară în Decembrie Magic. SIMPOZIONUL „Comemorarea victimelor primului
Satul Valea Alunişului unde avem legenda lacului fără Război Mondial si aniversare Marea Unire
fund de unde se spune că izvora pârâul Niş, este locul unde DATA EVENIMENT: 28.05.2018
fugeau pe vremuri haiducii. Şi acum sunt căutate comorile lui DESCRIEREA EVENIMENTULUI:
Nicu Asproiu, haiducul ce se făcu nevăzut în undele lacului, Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul
urmărit de potera. Acest sat cu un uriaş potenţial agroturtistic principal al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat
este în atenţia actualei administraţii. al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu
România. Ziua de 1 decembrie a devenit după evenimentele
din decembrie 1989 Ziua Naţională a României.
