Page 953 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

judeţul VÂLCEA
Activităţi specifice zonei:
Administrarea domeniului public şi privat
Administraţie publică locală
Evidenţe cadastrale
Amenajarea teritoriului şi urbanism
Gospodărie comunală
Formare şi adminstrare buget local
Evidenţa populaţiei
Stare civilă
Protecţie civilă
Turism
Activităţi economice principale:
Turism
Comerţ
Mică industrie
Agricultură (creşterea animalelor, pomicultură)
Obiective turistice:
Datorită cadrului natural şi contextului istoric, oferta
turistică a Horezului este una deosebit de variată şi o putem
structura pentru o mai bună exemplificare în funcţie de ariile
de interes în următoarele categorii:
I. Locuire şi meşteşug în care se prezintă activităţiile
de artizanat specific românesc şi monumentele arhitecturii din
zona care împletesc armonios elemente ţărăneşti cu particularităţi
ale construcţiilor cu funcţie de apărare.
II. Turism monahal în care Horezu joacă rolul de
centru de plecare către binecunoscutele mănăstiri din nordul
Olteniei, începând cu Mănăstirea Cozia şi până la Mănăstirea
Tismana.
III. Sport şi natură reprezentate în zonă prin trasee
turistice şi activităţi de vânătoare, pescuit, căţărare, speologie,
biking, parapantă şi observarea florei şi faunei în mediul lor
natural.
Locuire şi meşteşug
Caracterul acestei zone a orientat locuitorii către
activităţi de artizanat specific românesc precum olăritul, ţesături
executate manual, pictură religioasă, sculptură în lemn etc.
Olăritul s-a transmis de-a lungul timpului prin intermediul
familiilor de olari ce au perpetuat tehnicile de prelucrare ale
lutului. Principalele simboluri utilizate în ornamentarea ceramicii
horezene sunt inspirate din floră şi faună: cocoşul de Hurez,
bradul, şarpele, ghioceii. Ca simboluri esenţiale sunt folosite
spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, steaua, frunza, brâul, cu locuitorii.
soarele, spicul, pomul vieţii şi coada de păun. Gama cromatică
este dominată de fondul roşu la care se adaugă galbenul de
Horezu. Argila folosită este unică şi se găseşte doar în dealul
Ulmeţului de lângă Horezu.
1. Centrul de Ceramică din Olari este cel mai important
centru din România. Aici puteţi vedea la lucru, tot timpul
anului, unii dintre cei mai mari meşteri olari din ţară, putând
asista la procesul de fabricaţie a produselor din lut şi chiar
modela şi decora vase şi farfurii de lut. De asemenea se pot
achiziţiona direct de la meşterii olari diferite produse din
ceramică.
2. Ateliere de ţesături şi pictură la Mănăstirea Hurezi
sunt mai puţin cunoscute decât Mănăstirea Hurezi, dar aici
sunt executate manual prin vechi tehnici: ţesături, covoare şi
picturi religioase de o mare valoare.
3. Complexul Muzeal Măldăreşti este situat la 3 km de
Horezu şi reuneşte culele Greceanu, Duca precum şi casa
memoriala Ion Gheorghe Duca care combină elementele
arhitecturii româneşti cu elemente ţăraneşti din zonă şi
particularităţi de fortificaţii.
4. Cula Greceanu este monument de arhitectură
populară din secolul al XVI-lea. Iniţial, Nan Paharnicul a construit de domnitorul Mihnea cel Rău, dar ctitorii săi o refac în 1519.
un turn de apărare, după care nepotul său Tudor Maldar a
adăugat, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea restul construcţiei.
La etajul casei sunt expuse portretele membrilor familiei
Maldarescu pictate de Olga Greceanu. Printe alte obiecte de
valoare prezente aici se găsesc cusături şi ţesături manual,
mobilier tradiţional şi costume de port tradiţional specific.
Cula Duca, realizată la începutul secolului al XIX-lea de către
urmaşii familiei Maldarescu a fost cumpărată în 1910 de către
Ion Gheorghe Duca.
953
În prezent funcţionează ca muzeu istoric şi etnografic. În interior
se găsesc obiecte de artă medievală, ornamente populare,
sobe bătrâneşti cu olane, mobilier tradiţional, cusături, ţesături
şi port popular specific.
5. Casa memorială Ion Gheorghe Duca a fost ridicată
în 1912 de către omul politic Ion Gheorghe Duca, fost prim-
ministru al ţării, asasinat de legionari în 1934. Casa funcţionează
în prezent ca muzeu, iar interiorul este decorat cu o gamă
variată de tablouri şi fotografii originale, mobilier tradiţional şi
alte obiecte pline de istorie şi legende. Turism monahal
Turismul monahal se dezvoltă în mod constant, în
zona Horezu existând cea mai mare densitate de construcţii
arhitectonice unicat, de o inestimabilă valoare, simboluri ale
trecutului şi prezentului pe aceste meleaguri reprezentate prin
biserici, schituri şi mănăstiri. De jur-împrejurul Horezului, pe
lângă Mănăstirea Hurezi, sunt situate majoritatea mănăstirilor
din nordul Olteniei şi pot fi vizitate cu uşurinţă pornind din Horezu.
1. Biserica Bălăneşti, cu hramul "Toţi Sfinţii", este
considerată ca fiind cea mai veche biserică din zona Horezu.
A fost construită pe vremea lui Matei Basarab de către
Mitropolitul Ţării Româneşti, Ştefan şi pictată în 1658 când este
sfinţită de către ctitor, pe vremea domnitorului Mihnea al III-lea.
Este renumită pentru pictura unicat în Europa, ce reprezintă
"Femeia cu coasa".
2. Biserica Horezu este aşezată în centrul oraşului şi
are hramul " Intrarea Maicii Domnului în Biserică" şi reprezintă
o urmă a tradiţiei oraşului-târg din nordul Olteniei. A fost construită
între anii 1800-1804 de către Ioan Ursanu, vataful de plai din
acel timp şi este monument istoric.
3. Biserica Ursani cu hramul "Intrarea Maicii Domnului
in Biserica" si "Sfântul Ioan Botezatorul", construita in anul
1800 de catre Ioan Ursanu, este monument istoric si adaposteste
mormantul marelui om politic, fost prim-ministru al Romaniei,
Ion Gheorghe Duca.
4. Biserica Covreşti cu hramul "Sfântul Vasile" a fost
construită în anul 1826 de Stanciu Covrea. Este monument istoric.
5. Biserica Ceauşu cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail
şi Gavril" a fost construită între anii 1821-1861. Nu se cunoaşte
ctitorul. Este monument istoric.
6. Biserica Horezu cu hramul "Naşterea Maicii Domnului"
a fost construită în 1946 de preotul Mateescu Brutuş împreună
7. Biserica Tănăseşti cu hramul "Sfinţii Împăraţi
Constantin şi Elena", este cea mai noua biserică din zonă şi a
fost construită între anii 1997-2000 de locuitorii satului Tănăseşti,
ajutaţi de fiul satului ing. Dutulescu Constantin, sponsorul
principal al lucrărilor.
8. Mănăstirea Hurez (1 km) se află situată la 50 km
vest de Râmnicu Vâlcea pe D.N. 67. Zidită între anii 1690-1693
de către Constantin Brâncoveanu, este cea mai mare fundaţie
a acestui domnitor, iar astăzi reprezintă una dintre cele mai
splendide şi armonioase monumente religioase din România,
fiind înscrisă în patrimoniul U.N.E.S.C.O. Are hramul "Sfinţii
Împăraţi Constantin şi Elena".
9. Mănăstirea Bistriţa cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" este aşezată la poalele munţilor Căpăţânii, la intrarea
în defileul Bistriţei. Ctitorită în secolul al XV-lea de către fraţii
Craiovesti şi restaurată în 1683 de Constantin Brâncoveanu,
deţine moaştele Sfântul Grigorie Decapolitul, a cărui legendă o
puteţi găsi citind, în link-ul cu Peştera Liliecilor. Este distrusă
Este avariată de cutremurul din 1838. Domnitorii Gheorghe
Bibescu şi apoi Barbu Ştirbei construiesc aici un palat voievodal
ca reşedinţă de vară, iar în mijlocul curţii înaltă între 1846-1850
o biserică domnească gen catedrală. Pictura monumentală din
interior poartă semnătura lui Gheorghe Tătărescu. Tot aici a fost
un important centru tipografic, care în 1508 a tipărit "liturghierul
lui Macarie". La Mănăstirea Bistriţa a existat o binecunoscută
şcoală de gramatici, copişti şi miniaturişti, iar cronicarul Mihail
Moxa va scrie prima istorie universală intitulată "Da-începutul
lumii deîntâi până la 1489". Istoricul Grigore Tocilescu cercetează
aici şi depune la arhivele statului din Bucureşti 120 manuscrise
slavone, greceşti şi româneşti, precum şi 267 carţi slavone,
greceşti, slavo-romană şi româneşti.