Page 948 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 948
948 judeţul VÂLCEA
Accesul în staţiune se realizează, rutier, pe drumul Ultima monedă, ca datare, descoperită la Arutela, a fost emisă
euroepan E81(DN7) (Bucureşti-Rm.Vâlcea-Călimăneşti-Sibiu- între anii 220 – 223. La Arutela, a existat şi o aşzare dacică
Cluj-Satu Mare-Halmeu), iar feroviar este asigurat de linia care şi-a prelungit existenţa şi sub stăpânirea romană.
secundară Piatra Olt- Podul Olt, prin staţia de cale ferata Călimăneşti
şi Halta Păuşa. Oraşul este localizat la 18 km nord de Râmnicu Castrul Arutela asigura circulaţia pe Valea Oltului,
Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti. Cel mai spre Transilvania şi făcea parte, alături de celelalte castre din
apropiat aeroport care poate deservi staţiunea este la Sibiu. jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea
Activităţi specifice zonei: atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit.
Turism balnear, monahal şi de agrement De formă pătrată, castrul a fost construit din piatră.
Agricole - specifice dealurilor subcarpatice Zidul de incintă a fost ridicat din blocuri mari de piatră de
Exploatare forestieră formă dreptunghiulară, şi după caz, lespezi subţiri şi piatră
Activităţi economice principale: măruntă, nefasonată prinse cu mortar, pentru a se asigura
Profilul economic al oraşului este cel turistic, localităţile orizontalitatea. La nord de castru se află piscul lui Teofil, pe
Călimăneşti şi Căciulata formând staţiunea turistică Călimăneşti- platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă
Căciulata. Resursele naturale de care dispune staţiunea, spre est, la 300 de metri înălţime faţă de Poiana Bivolari. Acest
izvoarele minerale şi geotermale, bioclimatul zonei, stau la turn, orientat spre Olt avea rolul de a supraveghea intrarea în
baza dezvoltării turismului balnear şi a acreditării acesteia ca defileu, către Dacia Superior, asigurând totodată şi urmărirea
staţiune balneoclimatică de interes general. O componentă traficului rutier spre Castra Traiana (Dăeşti). Dovezile arheologice
importantă a turismului local este turismul monahal, dezvoltat indică faptul că, încă din antichitate, apele Oltului au distrus
în jurul mănăstirilor Cozia, Turnu şi Stănişoara. Potenţialul latura de vest a castrului, determinând retragera de aici a
economic al localităţii este completat de cele două hidrocentrale garnizoanei romane.
producătoare de energie electrică de la Turnu şi Călimăneşti.
Firme reprezentative: Mănăstirea COZIA
Călimăneşti-Căciulata SA; Localizare: oraş Călimăneşti, localitatea Cozia – Căciulata
Ardava SRL; Datare: 1388–1391; sec. XVI, XVII, XVIII. XIX. Categorie
CSDR SIND Turism; valorică A.
Scorilo SRL; Ctitori: voevozii Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab,
Francexim SRL; Radu Paisie, egumenul Amfilohie, Şerban II Cantacuzino,
Casa Românească SRL - toate cu activităţi în domeniul arhimandritul Ioan, egumenul Mănăstirii Hurezi, domnitorii
turismului; Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei.
Călimăneşti Serv SRL - prestări servicii ş.a. Ansamblul monastic de la Mănăstirea Cozia se compune
Vrancart SA - ambalaje din carton din: Biserica Sfânta Treime (biserica mare); Paraclisul Adormirea
Obiective turistice: Maicii Domnului (al lui Amfilohie); Paraclisul Duminica Tuturor
Oraşul Călimăneşti dispune de importante resurse Sfinţilor (al lui Ioan de la Hurezi) –; Trapeza; Bolniţa Coziei
naturale. Apele minerale şi izvoarele termale, cu valoare (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel) şi corpurile de clădiri
terapeutică, sunt principalele atracţii pentru turiştii care poposesc ale incintei, laturile de nord, est şi sud.
aici pentru îngrijirea sănătăţii. Dar natura a înnobilat zona cu Biserica Sfânta Treime, realizare artistică de mare
numeroase alte atracţii turistice, dintre care se remarcă în mod rafinament, cu elemente constructive originale, integrând
deosebit: organic tradiţia bizantină, caracteristicile arhitecturii balcanice
- geomorfologia zonei, reprezentată prin dealurile şi arta autohtonă a zidirii bisericilor din secolele XIII – XIV.
subcarpatice domoale, împădurite, uşor accesibile pentru Între comorile de preţ pe care le adăposteşte
drumeţie, plimbări şi prin relieful montan spectaculos al Munţiilor Mănăstirea Cozia, pictura murală în stil bizantin păstrată aici
Căpăţânii şi Cozia este o inestimabilă valoare a patrimoniului cultural şi artistic
- cursul râului Olt, deosebit de pitoresc, care formează românesc şi european. La Cozia pot fi admirate: fresca datând
pe teritoriul administrativ al oraşului cel mai spectaculos sector din secolul al XIV-lea (din pronaosul bisericii mari), al doilea
din defileul Turnu Roşu-Câineni; ansamblu pictural din ţara Românească (după cel de la Biserica
- cursurile pitoreşti ale pâraielor Păuşa, Căciulata, domnească din Curtea de Argeş, ca amploare şi vechime),
Lotrişor, însoţite de drumuri forestiere şi de poteci turistice încadrat stilistic în sfera artei constantinopolitane, Mircea cel
marcate sau nemarcate, cu posibilităţi de acces spre zonele Bătrân recurgând, pentru pictarea Coziei, la o echipă de meşteri
înalte montane; formaţi la şcoala metropolitană, fresca datând din secolul al
- Parcul Naţional Cozia , un adevărat laborator de XVI-lea (1542 – 1543), reprezentată de pictura murală din Bolniţa
cercetare în aer liber şi o resursă de elemente naturale cu Coziei, realizare a zugravilor David şi Raduslav, un ansamblu bine
valoare turistică incontestabilă, este o arie protejată cu caracter conservat şi impresionant prin calităţile sale de fast decorativ,
peisagistic, geologic-geomorfologic, floristic, faunistic şi prin compoziţie, culoare şi în mod deosebit prin expresivitatea
forestier care reuneşte între limitele sale părţi din trei unităţi portretelor, fresca brâncovenească, realizată între anii 1704 –
montane distincte: partea de sud-vest a munţilor Lotru (masivul 1705 de zugravii Preda şi fiii săi Ianache, Mihail şi Sima în naosul
Dobra), partea estică a Munţilor Căpăţânii (Năruţu) şi Munteel şi altarul bisericii mari, cea din pridvor, realizată între anii 1705 –
Cozia propriu-zis, despărţite de râul Olt şi de afluentul acestuia, 1707, de zugravii Andrei, Gheorghe şi Constantin, şi din
Lotru. Formele de turism practicabile pe teritoriul parcului sunt: Paraclisul de Nord (pereţii de sud şi vest), fresca din Paraclisul
drumeţia montană, turismul ştiinţific, sporturi extreme, odihnă de Sud, realizată în 1835 de Voicu zugrav din Piteşti.
şi recreere. Bolniţa Coziei (Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel)
Pe teritoriul oraşului Călimăneşti există numeroase prin silueta sa zveltă şi elegantă este "una dintre cele mai
obiective cultural-istorice, deosebit de valoroase, incluse pe frumoase realizări arhitectonice ale veacului al XVI – lea din
Lista monumentelor istorice. Printre acestea sunt: ţara Românească, o bijuterie a arhitecturii autohtone a secolului
Castrul roman ARUTELA al XVI-lea".
Localizare: oraş Călimăneşti, localitatea Păuşa, "Poiana Mănăstirea OSTROV (Biserica Naşterea Maicii Domnului)
Bivolari" Localizare: oraş Călimăneşti, Insula Ostrov Datare:
Datare: 137–138 d. Hr., epoca romană. Categorie valorică A 1520–1522. Categorie valorică A.
Lista 2010: VL-I-s-A-09562. Ctitori: Neagoe Basarab şi Despina Doamna
Datarea s-a făcut pe baza unei inscripţii, descoperită În înfăţişarea sa actuală, Biserica Naşterea Maicii
în dublu exemplar, din care rezultă că acest castru a fost Domnului este ctitoria recunoscută a domnitorului Neagoe Basarab
construit în vremea împăratului Hadrian, de “Suri Sagittari”, (1512 – 1521, septembrie 15) şi a Despinei Doamna, soţia sa,
din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator imperial al fiică a despotului sârb Ioan Brancovici. După pierderea soţului
Daciei inferioare. şi a fiului într-un răstimp foarte scurt, Despina Doamna, care va
mai trăi încă 33 de ani după moartea soţului său, se călugăreşte
la Schitul Ostrov, sub numele de monahia Platonida.
