Page 841 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 841
judeţul SUCEAVA 841
A urmat o serie de directori care au contribuit major Subsolul:
la modernizarea şi dotarea materială şi didactică a şcolii. Astfel: Structura geologica şi vârsta reliefului constituie
principalii factori care duc la prezenţa resurselor în această
- între anii 1964 – 1970 învăţătorul Vasile Mihailescu – zonă. În urma cercetărilor efectuate de I.P.G. Suceava, atât în
începe construcţia unui nou local de şcoală, construit într-un anii 1900 – 1905 cât şi în anii 1980 – 1990, au fost descoperite
timp foarte scurt şi dat în folosinţă în 1970; resurse ale subsolului, respectiv cărbune (lignit), în strat de 60 –
80 cm grosime, cu o putere calorica cuprinsă între 200 – 4500
- între anii 1971 – 1977 profesoara Virginia Jamt – s-a kcal. Zăcămintele de cărbuni sunt de calitate inferioară, în
ridicat atelierul şcolii şi s-au dotat mai multe săli de clasă cu cantităţi mici, nerentabile de a fi exploatate. Apariţia zăcămintelor
mobilier şcolar; de cărbuni din această zonă trebuie pusă în legătură cu
existenţa, la începutul sarmatianului, a unei zone lagunare la
- între anii 1978 – 1988 profesoara Elena Petroaia – marginea Carpaţilor, în care s-a putut aduna materia vegetală
s-au construit patru săli de clasă şi s-au realizat mai multe din care provin cărbunii. Lucrările de prospecţiuni geologice
cabinete şcolare; efectuate în anii 1978 – 1979 pe valea Rîscutei au dus la
identificarea unor resurse de şisturi bituminoase. Galerii
- între anii 1989 – 1995 profesorul Mircea Butnaru – deschise atât pe dreapta, cât şi pe stânga râului au arătat că
reface acoperişul şcolii şi se ocupă de construirea unor săli straturile de şisturi sunt relativ subţiri (1,5 – 3 m), cu intercalaţii
de clasă la celelalte şcoli din comună; de argilă şi nisipuri. Şisturi bituminoase s-au identificat pe
valea pârâului Ghizinoaia şi pe un mic afluent pe stânga al
- din 1996 până în 2016 profesorul Mihai Corduneanu – Slătioarei – Dumbrăveni. Resursele de sare gemă se găsesc
s-a ocupat şi se ocupă de modernizarea şi reconstrucţia pretutindeni în acest bazin, iar pe afluenţii mici ai pârâului
şcolilor din comună, a realizat un cabinet de informatică, a Slătioara este suficient să înlături stratul de sol ca sa dai de
introdus internetul, etc… sare. Forajele numeroase, de mică adâncime (pâna la 400 m)
efectuate de I.P.G. au semnalat prezenţa sării chiar de la
DIN IANUARIE 2017 – PROF Dumitrut Ionela suprafaţă, pe grosimi mari, până la adâncimi de 250 – 400 m.
În prezent la nivelul comunei Rîşca funcţionează un Gresiile, calcarele sarmatice, nisipurile, prundisurile şi
numar de 7 şcoli şi grădiniţe şi anume: bolovănişurile din albiile râurilor şi pâraielor, precum şi apele
Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Rîşca - nr. elevi 473 - nr. subterane de la baza teraselor, de bună calitate, constituie
preşcolari 62 resurse importante. Mai sunt şi alte resurse ca: argila de
Şcoala cu clasele I-IV nr. 2 Rîşca - Satu Nou - nr. elevi calitate bună care este folosită la fabricarea cărămizilor ai a
22 - nr. preşcolari 12 altor produse ceramice (teracote, ţigle), izvoarele cu ape
Şcoala cu clasele I-IV Buda II - nr. elevi 26 - nr. preşcolari sărate şi izvoarele cu ape sulfuroase de la Slătioara. În satul
16 Slătioara, pâna în anul 1940, au funcţionat "Băile Crăiescu". În
Şcoala cu clasele I-VIII Buda I - nr. elevi 55 - nr. preşcolari tratamentul bolilor reumatismale s-au înregistrat efecte notabile,
17 în unele cazuri, miraculoase, după o singură perioadă de cură.
Şcoala cu clasele I-IV Slătioara - nr. elevi 21 - nr. preşcolari Repartitia tipurilor de sol:
15 Suprafata Totală 2425 ha
Şcoala cu clasele I-IV Jahalia - nr. elevi 0 - nr. preşcolari Brun argilo iluvial 225 ha - 9,2%
0 Brun luvic 312 ha - 12,8 %
Şcoala cu clasele I-IV Dumbrăveni - nr. elevi 0 - nr. Albic tipic 863 ha - 35 %
preşcolari 0 Gleic tipic 200 ha - 9,5%
Orientare în zonă: Litosoluri 825 ha - 33,5%
Punct de informare turistică - Agenţia de turism Fălticeni Firme reprezentative:
18 km Didar Trans SRL
Oraş - Fălticeni 18 km Coop Star Rîşca
Comună - Bogdăneşti - 3 km Musetelul Farm SRL
Aeroport - Salcea-Suceava 65 km Lorenmar SRL
Gară - Fălticeni 18 km Luctudor SRL
Autogara - Fălticeni 18 km Forestrans SRL
Rîu/fluviu - Râul Moldova 12 km Panilemn Dan SRL
Drumul naţional DN 15 C 10 km Mitrotrans SRL
Activităţi specifice zonei: Chiparosul SRL
Creşterea animaleor: oi, vaci, capre, porci, păsări Ares Fam SRL
Agricultură ecologică - pomi fructiferi, apicultură Haiducul SRL
Prelucrarea primară şi secundară a lemnului Popas Rîşca SRL
Exploatare forestieră Obiective turistice:
Piatră de râu şi de carieră pentru construcţii Sihatria Rîşca - din Poiana lui Ion
Activităţi economice principale: Codrii Rîşcăi - drumeţii montane
Solurile predominante sunt cele silvestre, care în Muzeul satului "Voievod Petru Rareş"
conditiile de climă umedă unde cantitatea de precipitaţii este Poiana Sfântului Ioan de la Râşca
de peste 700 mm anual, capătă diferite grade de podzolire. Schitul Sfântului Glicherie Mărturisitorul
La acestea se adaugă solurile aluvionare de-a lungul Râului Izvoru de ape sulfuroase
Rîşca. Arealul solurilor silvestre nu se suprapune astăzi exact Stâni ecologice de oi şi capre
peste cel ocupat de păduri, el ocupând practic întregul bazin Stejarii seculari de la Budacelu
al raului Rîşca. Aceasta demonstrează că pădurile, sub influenţa În prezent pe teritoriul comunei Rîşca sunt un număr
cărora s-au format şi evoluat aceste soluri, erau mult mai de 11 biserici şi anume:
întinse decât cele de astăzi. Pe interfluvii şi platouri, solurile Mănăstirea Rîşca cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae,
silvestre podzolice ocupă cele mai întinse suprafeţe; pe areale Ziua Sfintei Cruci
mai mici alături de acestea sunt răspândite şi solurile silvestre Mitrtopolia Slătioara(de Stil Vechi) cu hramul Schimbarea
brune şi brune gălbui. Prezenţa orizonturilor A, B, C, D, nediferenţiate la Faţă a Mântuitorului, Sfântul Flicherie Mărturisitorul
structural, cu tranziţii lente între ele, cu argilizare activă, Biserica Rîşca cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi
caracterizează aceste soluri. Orizontul A-humifer este de culoare Gavril, Duminica Mare
închisă, iar cel B-argilo-fluvial este puţin permeabil şi îngreunează Biserica Satul Nou (de Stil Vechi) cu hramul Adormirea
drenajul intern, astfel ca majoritatea solurilor podzolice silvestre Maicii Domnului, Duminica Orbului din Naştere
de aici prezinta tendinţe de pseudogleizare. Textura şi materialul
parietal influentează într-o anumită măsura intensitatea procesului
de podzolire. În concluzie, în zona bazinului Rîşca predomina solurile
slab productive, silvestre, lutoase, cu diferite grade de podzolire,
grele, umede care pentru a da producţii bune au nevoie de
mari cantităţi de îngrăşăminte organice şi pe bază de calcar.
