Page 749 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

judeţul PRAHOVA
La 29 februarie 1865 la schit izbucneşte un incendiu.
Mai târziu un alt incendiu a mistuit mai multe chilii, precum şi
arhiva. În 1917 schitului i-au fost luate clopotele de către ocupanţii
germani, în 1920 ajunge părăsit şi este jefuit de ocnaşii evadaţi
de la Slănic. Biserica a fost şi ea afectată de cutremurele din
1940 şi 1977, a mai cunoscut unele mici reparaţii în anii 50, fiind
resfinţită la 9 noiembrie 1958, în vremea stareţiei Ierom. Damaschin,
de către episcopul Teoctist Botosanenul, viitorul patriarh. De
asemenea biserica a fost reparată în 1966-1967, când, pentru a
i se conferi soliditate, i s-au montat tirantii de oţel.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, printr-o deosebită mobilizare
a obştii, în frunte cu Stareţii Ghedeon Bunescu, Galaction
Stanga ( azi episcopul Alexandriei şi Teleormanului ), Sebastian
Pascanu ( azi episcopul Slatinei ) şi Nicodim Dimulescu, prin
donaţiile credincioşilor şi miluitorilor, lacaşul a fost înfrumuseţat,
obştea a sporit, iar oamenii au început să-i treacă pragul într-
un număr tot mai mare, ctitoriei adaugându-i-se şi alte mari
realizări: biserica Acoperământul Maicii Domnului, construită
între 1992 şi 1998, tarnosita la 18 octombrie 1998 de către P.F.
Patriah Teoctist, Altarul de Vară cu hramul Sfântul Ilie, sfinţit
la 17 iulie 2005 şi Paraclisul Sfinţii Romani, sfinţit la 22 iulie
2007, de un sobor de ierarhi.
De menţionat că pictura bisericii noi, cea a altarului
de vară şi a paraclisului, este opera pictorilor Ioan şi Daniela
Moldoveanu din Bucureşti. Specific paraclisului este iconografia
reprezentând doar sfinţi români, pe un fond de foiţă de aur.
Pe lângă slujbele religioase deosebit de frumoase
care se săvârşesc în fiecare zi, credincioşii mai descoperă la
Crasna o însemnată bibliotecă ( peste 5000 de volume de cărţi
), o valoroasă colecţie de icone pe lemn din sec. XVIII-XIX, de
manuscrise, carţi vechi şi de obiecte bisericeşti.
Obstea mănăstirii Crasna este alcătuită din 30 de vieţuitori, straturi de flori. Grătarul şi umbreluţele aşteptă să vă puneţi
avându-l ca stareţ pe Ierom Nectarie Petre.
Pensiunile agroturistice Amo şi Lacul Păstrăvilor
(Izvoarele)
Situaţia completă a tuturor monumentelor istorice, de
pe raza comunei:
Aşezare fortificată "La Cetăţuie", sat Cerneşti, com.
Izvoarele - teren forestier - nume proprietar: Terenul Forestier
R.N.P. Ocolul Silvic Vălenii de Munte
Casa Anghel Ciocea, sat Homorâciu, nr. 64 (distrusă
100%), - nume proprietar: Trica Mariana, sat Homorâciu
Casa Alexandru Ciurilă, sat Homorâciu, nr. 65, locuinţă -
nume proprietar: Sandu Aneta, sat Homorâciu, Com Izvoarele
Casa Gheorghe O. Ene, sat Homorâciu, nr. 126 - nume
proprietar: Ene Gheorghe, sat Homorâciu
Casa Dumitru Ionescu, sat Homorâciu, nr. 158
Administrată de autoritatea locală, prin intermediul P.J. Centrul
Cultural Izvoarele în baza contractului de comodat, dintre
Consiliul Local Izvoarele ( comodatar ) şi Băcanu Petre – Mihai
, domiciliat în Bucureşti, în calitate de proprietar ( comodant ),
încheiat în data de 03.06.2007.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului", sat Homorâciu,
nr. 181 - nume proprietar: Parohia sat Homorâciu
Biserica "Sfinţii voievozi", sat Izvoarele, nr. 109 - nume
proprietar: Parohia sat Izvoarele
Ruinele Conacului Nae Gaftoi, sat Izvoarele, nr. 146 –
ruine - nume proprietar: Predeleanu Nicolae, Bucureşti
Casa Eufrosina Săcuiu, sat Izvoarele, nr. 152 (locuinţă
distrusă 90%) - nume proprietar: Popa Ioan, sat Izvoarele
Casa Constantin N. Manolică, sat Izvoarele, nr. 501 -
nume proprietar: Terteleac Aurica, sat Izvoarele
Casa Maria Ciobanu, sat Izvoarele, nr. 502 (locuinţă
stare avansată de degradare) - nume propietar: Onea Vasilica,
com Măneciu, jud. Prahova
Casa Sevasta Zarna, sat Izvoarele, nr. 570 (locuinţă / 1
cameră din 2 funcţionale) - nume proprietar: Sevasta Zarna,
sat Izvoarele
Casa Ana Onea, sat Izvoarele, nr. 584 (distrusă 100%) -
nume proprietar: Roşu Anghel, sat Izvoarele (proprietar teren)
Schitul Crasna, sat Schiuleşti, f.n. - nume proprietar:
Schitul Crasna
Biserica "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", sat
Schiuleşti, f.n. - nume proprietar: Schitul Crasna
749
Turn Clopotniţă, sat Schiuleşti - nume proprietar: Schitul
Crasna
Fântână – Aghiazmatar, sat Schiuleşti - nume proprietar:
Schitul Crasna
Parcul de agrement Schiuleşti
Pe traseul urmat de pelerini către Sfânta Mănăstire
Crasna, la ieşirea din satul Schiuleşti, este amplasat într-o
zonă de un pitoresc aparte Parcul de Agrement Schiuleşti,
amenajat pe un hectar de teren. Aici se pot petrece câteva
clipe de maximă încântare, în aer liber şi curat, printre flori şi
plante ornamentale contemplând dealurile care se înalţă de jur
împrejur.
În imediata vecinatate este Baza sportiva de TIP B
precum şi o zonă de picnic amenajată cu grătare.
Capacităţi de cazare (pensiuni, moteluri, hoteluri)
Micuţa pensiune Lacurile Păstrăvărilor o puteţi găsi
în comuna Izvoarele din Prahova pe drumul ce merge spre
staţiunea Cheia, este greu vizibilă fiind într-o curbă unde
indicatorul spre păstrăvărie se face greu vizibil, pensiunea
este clasată cu două margarete, iar preţurile la cazare sunt
cuprinse între 60 şi 120 lei în funcţie de camera aleasă.
Pentru un prânz în natură puteţi servii masa într-unul
din foişoarele aflate pe marginea bazinelor cu păstrăvi unde
puteţi gusta un delicios păstrăv prăjit cu mămăliguţă şi usturoi,
preţurile sunt accesibile tuturor.
După ce laşi în spate abrupturile de la Lacul Măneciu,
ajungi în Izvoarele de la Prahova, localitate cu căsuţe cocoţate
pe un relief montan cu văi şi depresiuni. Şoseaua descrie
urcuşuri solicitante. Luaţi-o mai încet, ca să nu pierdeţi intrarea
în curtea pensiunii. Pe partea stângă, cum urci spre Cheia, în
acul de păr al şoselei DN1A, veţi găsi această casă cu nume
de alint, îmbietor la relaxare. Aci veţi descoperi "Domeniul
Amo": o curte extrem de bine întreţinută, cu iarbă tunsă,
burta la cale sau să savuraţi o ţuică de Izvoarele. Gazdele ţin
mult la localitate, la bucăţele ce se prepară aici, aşa că vor
insista să faceţi un periplu gastronomic pentru a vă demonstra
ca mâncarea de aici are o savoare aparte. De altfel, bucătăria
Amo l-a adus în Izvoarele şi pe Radu Anton Roman, care a dus
vestea verzei cu slănină, a fântânelelor de păstrăv, a ciorbelor
şi ţuicii de producţie locală.
Cele 17 locuri de cazare în camere spaţiose cu terasă,
refac cel mai obosit drumeţ. Vă e din nou dor de drumeţii? Aveţi
toată Valea Teleajenului, până la locul de izvoare - Valea Berii
( Valea Ursului ) înaintând către Fântâna lui Ioan.
Evenimente:
Ziua comunei este o tradiţie instituită autoritatea
locala din anul 2003, în fiecare an, ziua comunei a fost prilej de
inaugurare a unor investiţii, în fiecare sat în care se desfăşoară
prin rotaţie, iar acest an noutatea este această locaţie – parcul
de agrement, realizat pe fonduri de mediu – această investiţie
facând cinste comunei şi satului Schiuleşti, în special, prin
faptul că turiştii care vin în pelerinaj la Mănăstirea Crasna, au
unde să-şi tragă sufletul după drumul parcurs şi pot, în condiţii
civilizate să-şi petreacă câteva clipe într-un ambient deosebit.
Ziua comunei Izvoarele, este o "întâlnire cu fii satului",
ce se caracterizează printr-o serbare câmpenească, cu
spectacole cultural – artistice, expoziţii de artă tradiniţională şi
întreceri sportive.
Tot de ziua comunei, este şi un prilej de a aduce înaintea
locuitorilor, şi pe cei care sunt mai speciali, care duc fală
numelui şi originilor, mai departe, care, dacă putem afirma,
sunt oameni de onoare, pentru comună. Aşadar, în anii ce au
trecut, în cadrul ceremoniilor Zilei Comunei, s-au premiat cu
câte o "Diplomă de cetăţean de onoare", următoarele persoane:
Emilia Comişel – etnograf;
Petre Mihai Băcanu – ziarist;
Constantinescu Gheorghe – pictor;
Alte evenimente locale de interes, pot fi structurate,
astfel:
14 octombrie – Ziua Recoltei – târg tradiţional de Sfânta
Parascheva şi serbări populare în satul Homorâciu; locaţie:
Biserica Homorâciu, Căminul Cultural;