Page 215 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 215
judeţul BRAŞOV 215
Dupa al Doilea Război Mondial, învăţători şi directori Activităţi economice principale:
au fost domnii, Tarcea Ioan şi Gheorghe Codrea, acesta din Creşterea şi îngrăşarea animalelor
urmă a funcţionat cu două clase de elevi la şcoala primară de Agricultură
sus la fosta cantelarie, fostul conac al grofului Feldvary, apoi
în anii ’60 s-a construit alăturea o nouă clădire a şcolii cu Obiective turistice:
patru săli de clasă şi cancelarie, unde au funcţionat clasele V- Cetăţile din cadrul Bisericilor evanghelice Caţa, Beia
VIII, cu profesori absolvenţi ai institutului pedagogic din Braşov
şi director. şi Drăuşeni
Bisericile ortodoxe din satele Caţa, Beia, Drăuşeni,
Satele Beia şi Ioneşti ar data ca vechime din perioada
de început şi de dezvoltarea a feudalismului. În secolele XIII – Paloş
XIV după ce Transilvania a fost cucerită de regatul maghiar, Biserica unitariană din satul Ioneşti
au fost aduşi saşii şi colonizaţi în vechile vetre româmeşti de
pe teritoriul satelor Caţa, Drăuşeni şi Beia. Paloşul a rămas un Evenimente:
sat românesc, iar satul Ioneşti un sat maghiar, aşa cum este şi Sărbătoarea "Fiii Satului" de la Paloş este o zi importantă
astăzi.
pentru toţi sătenii. Se ţine în prima sâmbătă după Rusalii. Ziua
Pe cursul mijlociu al Homorodului Mare, acolo unde începe cu o slujbă la Biserica Sfinţii Petru şi Pavel din sat,
valea este cea mai larga iar dealurile sunt încoronate de păduri, binecuvântată de părintele bisericii şi alţi enoriaşi din comună.
unde pârâul Poklosülo se varsă în Homorodu Mare, mai sus de La acestă sărbătoare toţi localnicii se îmbracă în strae populare.
pârâul Tó care e hotarul istoricului Tara a Secuilor, se asează Dupa terminarea liturghii sătenii şi oaspeţii se adună în faţa
Ioneşti. La sud, sud-vest de acesta Tara Saşilor povesteste Căminului Cultural şi dansează dansuri populare. Zeci de tineri
întamplările saşilor de odinioară. şi bătrâni din Paloş care au luat drumul străinătăţii se întorc
acasă în satul natal. Ei au parte de Şezători, muzică populară
Ioneşti este un sătuc secuiesc cu 153 de localnici de şi multă voie bună. Sărbătoarea e un prilej de bucurie atât
religie unitariana. Vecinii lui sunt: la sud vechiul aşezământ pentru săteni cât şi pentru cei veniţi din depărtare.
săsesc, Drauşeni, la sudest Jimbor cel bogat în păduri; la est Facilităţi oferite investitorilor:
Satu Nou, la nordest Oraşeni, la nordvest Daia şi la vest
Petecu. În trecut satul aparţinea de notariatul din Sânpaul Terenuri pentru agricultură
având oficiul postal tot aici. În anul 1955 a fost anexat de Terenuri pentru construcţii
raionul Rupea având centrul de comună şi primăria la Daia. În Agroturism
momentul de faţă primaria este în comuna Caţa de care aparţin Vânătoare şi pescuit
încă patru sate. Satul aflat la 27 km de Odorheiu Secuiesc si la Proiecte de investiţii:
22 km de Rupea administrativ aparţine de judeţul Brasov, dar Alimentare cu apă
ca localitatea de hotar al Scaunului Odorheiului şi după tradiţiile Reţea de canalizare
istorice şi culturale este în strânsă legătură cu microregiunea Reabilitare Cămin Cultural Drăuşeni
Rika. Reabilitare drumuri comunale, drumuri de exploatare,
drumuri forestiere
Cea mai apropiată staţie de căi ferate este la Caţa la Amenajare spaţii recreaţionale
o distanţă de 9 km. Satul nu este izolat de restul lumii, deoarece Amenajarea unui balon presostatic
este străbătut de drumul asfaltat ce leagă Odorheiul Secuiesc Împădurirea terenurilor degradate
de Braşov şi Bucureşti. Despre începuturile satului nu ştim
date exacte dar cariera de piatră aflată mai sus de sat era PRIMĂRIA COMUNEI CINCU
folosită şi de către romani pentru pietruirea drumurilor.
Legenda spune că numele aşezământului vine de la Jánosi Adresă: Pieţii, nr. 254
György care s-a stabilit primul aici. Documentele amintesc Cod poştal: 507045
prima oară de denumirea Ioneşti în anul 1448, în anul 1567 îl Telefon: 0268-244101; Fax: 0268-244360;
notau cu 15 porţi, în anul 1614 traiau aici 29 de familii, în 1941 Adresa de e-mail: primariacincu@yahoo.com
numarul populaţiei era de 389 de persoane, în 1992 traiau aici
187 de persoane iar în zilele de astăzi sunt 153. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CODLEA
Populatia satului este alcătuită din secui gospodari Adresă: Lungă, nr. 33
înstăriţi. Oamenii de aici sunt agricultori distinşi, buni crescători Cod poştal: 505100
de animale, cioplitori de lemn talentaţi, bine dispuşi, glumeţi, Telefon: 0268-251650;
cu gândirea limpede, recitatori de poezii cu suflete de poeţi. Fax: 0268-251650, 251809;
Putem să spunem că sunt pricepuţi la toate care de la velnita Adresa de e-mail: contact@primaria-codlea.ro;
până la creaţia artistică sunt doar la un pas. Puţine sunt URL: http://www.primaria-codlea.ro
gospodăriile care să nu aibă un atelier de prelucrare a lemnului
cu toate instrumentele necesare. În afară de aceasta nu există PRIMĂRIA COMUNEI COMANA
sat secuiesc în zonă în care să se audă atâtea bancuri, anecdote
şi observaţii hazlii ca la Ioneşti. Adresă: Principală, nr. 3
Cod poştal: 507051
Obiceiul poate cel mai interesant al locului este de Telefon: 0268-287501, 287511; Fax: 0268-287511;
revelion, când înainte de miezul nopţii, bărbaţii tineri, casătoriţi Adresa de e-mail: comana2005@yahoo.com
îşi iau ramas bun de la anul ce a trecut povestind în versuri URL: www.comuna-comana.ro
hazlii întamplările din acel an. După miezul nopţii tot în versuri Persoane din primarie:
se întâmpină Anul Nou. La capătul de nord a satului, construit Primar: Grusea Viorel
pe un deal, este un templu micuţ foarte vechi şi nespus de Viceprimar: Roşală Flaviu Mihai
drag, al cărui an de construcţie se pierde în negura timpurilor Secretar: Şerb Viorel
ca şi începuturile acestei localităţi. Contabil: Vlad Corina
Sate în administraţie:
Arhitectul şi istoricul Debreceni László într-un studiu Comana de Jos, Comana de Sus, Crihalma, Ticuşu Nou
data construcţia undeva la mijlocul secolului al XII-lea. Dar Suprafaţa: 9788,1 ha; Intravilan: 198,09 ha; Extravilan: 9590,01 ha;
fiind oricând clădită, un lucru este sigur: este o biserică foarte Populaţia: 3076;
veche şi valoroasă, care în tot Ardealul nu are multe perechi. Gospodării: 1537; Locuinţe: 1121;
Stilul în care s-a construit este cel ogival. Este alcatuit din Grădiniţe: 4; Şcoli: 3;
două părţi importante: din sanctuar şi nava. În partea nord-
vestică se afla turnul construit destul de târziu, în anul 1821.
Activităţi specifice zonei:
Creşterea şi îngrăşarea animalelor

