Articol semnat de Adriana Săftoiu

 

La sfârșitul primului mandat, primarul municipiului Bacău, Lucian Stanciu-Viziteu, consideră că „a pus pe roate o modernizare accelerată a orașului. Oamenii aveau nevoie să vadă că, după mulți ani de zile, se întâmplă lucruri și nu e vorba despre un lucru anume, ci despre un mod de a face lucrurile”. Crede că acesta e și argumentul principal pentru care băcăuanii i-au mai oferit un mandat.

 S-a născut în Galați, a făcut școala la Brăila, apoi Politehnica la București - Facultatea de Automatică și Calculatoare -, un master și un doctorat în finanțe de piață, în Franța. A devenit primar al Bacăului, în 2020, după un mandat de deputat. A ajuns în orașul lui Bacovia pentru că și-a urmat soția băcăuană. 
Deși se prezintă singur „cel mai conservator dintre progresiștii USR”, are o atitudine mai degrabă progresistă pentru societatea românească: a preluat și numele de fată al soției, respectiv Viziteu. Au împreună două fete pe care le duce la școală sau la alte activități extra-școlare. 

 

Rotițele primăriei, încă gripate

 

Nu e mulțumit, în totalitate, de cum funcționează „rotițele” la nivelul primăriei care ar trebui să fie „perfecte, negripate”. Cauza: „angajările blocate ani de zile”, la fel și „transferurile între instituții”. 
„A fost și Covidul. Din punct de vedere al personalului uman au fost niște perioade foarte dificile, în care am întărit puțin aparatul, dar nu suficient de mult cât mi-aș fi dorit eu. Ca exemplu, Serviciul de Achiziții Publice avea patru oameni când l-am găsit. Acum sunt doisprezece și tot nu sunt de ajuns”. Motivul pentru care nu e de ajuns: „am preluat un Bacău întârziat în ceea ce privește starea unor servicii publice și a investițiilor. În rețeaua de apă și canalizare nu s-au mai făcut investiții de peste treizeci de ani, așa că avariile erau foarte dese”. 
În prezent, sunt în derulare două contracte cu finanțare europeană pentru înlocuirea și extinderea rețelelor de apă și canal de distribuție. La Serviciul de Termie Publică, rețeaua de transport nu era modernizată, fiind racordați pentru alimentarea cu gaz la rețeaua națională. „Foloseam gazele ca orice gospodărie de la un distribuitor. Am reușit, în trei ani și jumătate, să rezolv problema. Acum nu mai trecem prin rețelele de distribuție, ne-au scăzut costurile cu aproximativ 25% pe an, undeva la patru-cinci milioane de euro". 
La fel, echipamentele care produceau agentul termic erau vechi. A reușit, în 2021, cu bani primiți de la Guvern - menționează că a fost și singurul an când a primit niște alocări de la Guvern, cu USR-ul la guvernare -, să investească într-o turbină de cogenerare, achiziționată din SUA, care a stopat pierderea de bani. 

 

Foto: Piste de biciclete în Municipiul Bacău

Transport public privat, unic în țară

 

Transportul public era și încă este într-o „situație unică” în România. „Eram singurii din țară care aveam un transport privat. A durat doi ani și jumătate până când am reușit să cumpărăm compania respectivă, să devenim pentru prima oară din nou eligibili pentru a atrage fonduri europene”. Vrea să îl transforme în transport metropolitan, să conecteze și comunele din jurul Bacăului. În același timp, anul acesta, vor sosi primele autobuze electrice. „Așadar, avem apă, canal, termie”.
Cum grano sali, ne atrage atenția că a albit de pe la 38 de ani. Acum are 40. „Când am câștigat în 2020, nu aveam niciun pic de păr alb. Nu e ușor când ești dintr-un partid mic, care nu guvernează, și nu primești ajutor de la Guvern”.
La fel ca aproape toate orașele din țară, Bacăul a avut și mai are binecunoscutele „garaje”, moștenire din perioada comunistă. Denumirea este improprie, fiind în realitate boxe de depozitare. Lângă garaj, e parcată mașina, deci două spații ocupate. Ca mulți alți primari, a abordat tema și a demolat cam jumătate dintre acestea. Era domeniu public de care primăria avea nevoie. 
Administrația anterioară avea un proiect pentru piste de biciclete. Pentru asta era nevoie de teren, iar cel disponbil era ocupat de boxele-garaj. Evident că au fost și procese din partea posesorilor, dar nu au avut câștig de cauză. 
Laudă echipa cu care lucrează, spunând că au creat un „model juridic fără cusur, preluat și de alte localități”.

 

Cauze și soluții

 

Îl întreb despre cauzele pentru care lucrurile merg atât de greoi. Răspunsul coincide cu ceea ce au spus și alți primari în dialogurile găzduite deja în revistă: modificări de legislație foarte dese, impredictibilitatea fiscală, birocrație, decizii în funcție de apartenența politică etc. „Multe legi au un caracter generic, care lasă loc la interpretări după cheful unora sau altora”. Profit de fostul statut de deputat: „Le-ai spus asta foștilor colegi din Parlament?” „Colaborez cu orice parlamentar”.

Orașul are și o particularitate, având un aeroport și civil, și militar, situat la marginea orașului. Nu intrăm în detalii, dar caută rezolvări la tot felul de probleme împreună cu Autoritatea Aeronautică Civilă.

Apoi, Guvernul care taie din bani previzionați. „De exemplu, în 2023-2024, ne-am trezit fără trei categorii mari de impozite care veneau în bugetele noastre și care au dispărut: impozitul pe pensii, pe dividende și pe câștiguri din jocuri de noroc. Pur și simplu, Guvernul a zis că nu ni le mai dă, lucru care a afectat în mare parte municipiile reședință, care au o populație mai în vârstă, pensionari. Ne-a afectat și ne-am trezit, anul trecut și anul acesta, cu venituri scăzute cu aproximativ zece la sută din bugetul nostru, cu un deficit de 20%, ceea ce e enorm pentru primării”. Astfel, a fost obligat să reducă cheltuielile, de la asistența socială la bugetul clubului sportiv. 

Include pe „lista neagră” a cauzelor, tranziția dintre două linii de finanțare: Programul Operațional Regional vechi și Programul Regional nou. 

„În aceste perioade, de obicei există deficite de cash-flow. Trebuie să începi proiecte noi și trebuie să plătești tu la început până îți vin banii de la UE prin Guvern. Ca primăriile să se descurce în aceste condiții, apelează la împrumuturi. Noi am avut un istoric destul de bun, adică un grad de îndatorare mic, lucru care ne-a permis să facem împrumuturi. Am făcut unul anul trecut de 20 de milioane de euro și încă unul în ianuarie anul acesta. Ne-am dus la Comisia de avizare a împrumuturilor locale. Și la a doua sau a treia săptămână din februarie, când am intrat noi în comisia de avizare, ghiciți ce? Plafoanele pe anul acesta erau total epuizate. Asta arată că nu suntem singurii în situația asta. Va fi o problemă care se va vedea mai puternic anul viitor și peste doi ani de zile, probabil”.