Interviu cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, realizat de Adriana Săftoiu
Sunt foarte multe proiecte scrise, depuse din partea administrației locale, dar o mare parte dintre acestea rămân pe hârtie. Care sunt greșelile făcute de autoritățile locale?
În primul rând vă propun să începem cu o constatare pozitivă: în ultimii ani, administrațiile locale au crescut semnificativ în capacitatea de a elabora proiecte. Dacă ne uităm, de pildă, la Programul Sănătate, din aproape 600 de proiecte depuse doar 128 au fost respinse. Este o dovadă că există un efort real de profesionalizare și un progres în calitatea documentațiilor. Cu toate acestea, mai sunt lucruri de îmbunătățit. Cele mai frecvente probleme apar înainte de depunerea efectivă a cererilor de finanțare: documentații tehnice incomplete, studii de fezabilitate insuficient fundamentate sau estimări de costuri nerealiste. În alte cazuri, proiectele nu sunt suficient de bine corelate cu strategiile locale, regionale sau europene, ori lipsesc avizele și clarificările legate de proprietate și utilități. Mai există și o problemă de capacitate administrativă. În multe primării, aceiași oameni trebuie să facă totul — planificare, achiziții, raportare, comunicare cu autoritățile de management. E imposibil să ai eficiență în aceste condiții. Ce putem face? În primul rând, recomand autorităților locale să-și creeze un mecanism intern de control al calității documentațiilor, să investească în formarea echipelor proprii și să participe activ la consultările publice privind ghidurile solicitantului. La rândul nostru, la MIPE, ne-am asumat un rol clar: să simplificăm, să digitalizăm și să fim un partener real. Scopul nostru comun trebuie să fie acela de a transforma cât mai multe idei valoroase în investiții funcționale, care chiar schimbă viața oamenilor din comunități.
Ați anunțat o prioritizare a investițiilor din PNNR pentru 2026 și o serie de criterii pe care le veți aplica. Cum ați stabilit aceste criterii? Va asigura această abordare o prioritizare cât mai corectă a proiectelor în raport cu nevoile comunităților?
Prioritizarea a venit dintr-o nevoie de onestitate și eficiență: am decis să păstrăm în PNRR doar proiectele care au atins un anumit grad de maturitate, cele cu un progres fizic și financiar de cel puțin 30%. Este o regulă simplă, dar care face diferența: resursele merg către proiecte reale, nu le irosim alocându-le pentru proiecte pe hârtie, care nu au șanse să se materializeze în termenul reglementat pentru implementarea PNRR. Această prioritizare a fost reglementată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2025. Criteriile de selecție sunt transparente și bazate pe impactul socio-economic, fezabilitatea tehnică și capacitatea de implementare în termenul limită: august 2026. Ideea este ca fiecare investiție să poată fi finalizată la timp și să aducă un beneficiu concret comunității. Nu ne permitem să pierdem timp și nici bani cu proiecte care nu pot fi duse la capăt. O decizie strategică a fost aceea că am luat toate proiectele mature sau cu șanse foarte mari să fie finalizate până în august 2026 și le-am mutat pe zona de grant, ca să putem fi siguri că vom utiliza toate fondurile nerambursabile alocate prin PNRR. Vrem o implementare realistă, cu rezultate palpabile și care să maximizeze beneficiile pe termen lung.
Având în vedere contextul economic actual, cum ar trebui să gândească primarii investițiile și cum ar trebui să le prioritizeze astfel încât să obțină finanțare?
Mai mult ca oricând, în actualul context social și economic, este nevoie de strategie și de rigoare. Investițiile nu trebuie gândite în funcție de ce apeluri de finanțare sunt deschise, ci pornind de la nevoile reale ale comunității. Fiecare localitate ar trebui să aibă o strategie de dezvoltare coerentă, corelată cu cele județene și regionale, dar și cu direcțiile europene — tranziția verde, digitalizarea, sustenabilitatea. Pe baza acestor strategii, pot fi identificate proiectele cu cel mai mare impact și pot fi adaptate la finanțările potrivite. De asemenea, un proiect bun este unul sustenabil. Nu e suficient să construim, trebuie să și putem opera eficient investiția în timp. Apoi, recomand o deschidere mai mare către combinarea granturilor cu instrumente financiare – garanții, împrumuturi avantajoase, fonduri de investiții – pentru a crește puterea de acțiune a comunităților. Dacă ne raportăm la prioritizarea investițiilor, aceasta nu înseamnă doar să alegem proiectele cele mai vizibile, ci pe cele care aduc valoare pe termen lung: infrastructură de bază, educație, sănătate, eficiență energetică, economie locală. Cu alte cuvinte, investiții care pun în mișcare comunitatea.
Spitalele sunt cel mai des invocate de către autoritățile locale ca priorități. Se vehiculează diverse cifre când vine vorba de construirea acestora. Se reproșează o ambiguitate în finanțarea acestor proiecte. Care va fi realitatea la finalul anului 2026? Câte spitale noi vom avea?
Când vorbim despre investițiile în sănătate, trebuie să spunem clar: nu mergem pe promisiuni, ci pe proiecte concrete. România și-a propus inițial, prin PNRR, să construiască sau să modernizeze 49 de unități spitalicești. Ulterior au rămas pe listă 27 spitale, iar acum, după reevaluarea realistă a portofoliului și a termenului-limită de 31 august 2026, au rămas opt proiecte cu grad mare de maturitate, care sunt deja în etape avansate de proiectare sau execuție. Aceste proiecte vor fi monitorizate cu prioritate pentru a fi finalizate în termen. În paralel, alte nouă proiecte au fost preluate în Programul Sănătate 2021–2027, pentru a putea continua investițiile deja începute. Tot prin acest program se finanțează construcția celor trei spitale regionale de urgență – Cluj, Iași, Craiova, noul ansamblu medical al Institutului Clinic Fundeni, respectiv modernizări și dotări în peste 230 de unități spitalicești. Finanțările europene asigură astfel dezvoltarea infrastructurii medicale și dotarea cu echipamente la standarde europene. Sunt investiții care vor eficientiza actul medical, vor crește calitatea serviciilor, iar pacienții vor avea acces la investigații și tratamente de înaltă calitate.
Investițiile pentru apă-canalizare încă sunt o necesitate. Dacă cifrele sunt reale, doar aproximativ 70 la sută dintre localități beneficiază de aceste servicii. Ce ar trebui să se întâmple ca toate localitățile țării să beneficieze de apă curentă și canalizare?
Accesul la apă și canalizare nu e un lux, ci este o condiție de bază pentru un trai decent în acest secol. Înregistrăm progrese în acest domeniu, însă se menține un decalaj mare între urban și rural, pe care trebuie să-l reducem printr-o abordare realistă și coordonată. Prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, gestionat de MIPE, România are la dispoziție aproape 3 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura de apă și apă uzată, însă nevoia reală este de peste 30 de miliarde. De aceea, e esențială o planificare comună și folosirea integrată a finanțărilor din toate surselor: fonduri europene sau naționale. Pentru satele mici și izolate, soluția nu este neapărat rețeaua clasică, ci sisteme descentralizate: microstații, fose conforme, soluții locale adaptate economic. În același timp, trebuie consolidat rolul operatorilor regionali și extinsă regionalizarea serviciilor. Numai printr-o abordare integrată putem asigura accesul la servicii moderne, sustenabile și echitabile pentru toți cetățenii, indiferent unde trăiesc.
PNDL, prin caracterul său multianual, poate fi considerat un program de finanțare de succes, apreciat de primari, în cadrul celor două etape fiind finanțate și finalizate un număr considerabil de obiective de investiții. Preconizați lansarea unei noi etape, a treia? Dacă da, vor fi eligibile aceleași tipuri de obiective de investiții?
PNDL a fost, fără îndoială, un program important pentru dezvoltarea locală, mai ales acolo unde fondurile europene nu puteau interveni. Din perspectiva MIPE, orice nouă etapă trebuie construită inteligent, în complementaritate cu fondurile europene, nu în paralel cu acestea. O continuare a programului ar trebui să fie bazată pe criterii clare, standarde tehnice unitare și costuri transparente. Fondurile naționale și cele europene trebuie să fie complementare, nu să se suprapună. De aceea, colaborăm strâns cu ministerele de linie pentru ca fiecare sursă de finanțare – fie națională, fie europeană – să contribuie coerent la același obiectiv: dezvoltarea echilibrată a teritoriului și servicii publice moderne în fiecare localitate.
S-a invocat des că PNNR a fost „scris” nerealist, cu condiții care au făcut România să piardă sume mare de bani. Împărtășiți aceste opinii? Vă rog să argumentați răspunsul.
PNRR a fost, de la început, un plan ambițios, nu nerealist, ci cumulul dorințelor și nevoilor din numeroase sectoare. A fost construit în cadrul regulilor europene, pe baza recomandărilor de țară, printr-un proces amplu de consultare. Peste 1.900 de propuneri de reforme și investiții au fost primite – cele mai multe, de la autoritățile locale și societatea civilă. Dificultățile din implementare nu țin de lipsa de realism, ci de complexitatea reformelor și investițiilor pe care ni le-am asumat, raportată și la capacitatea administrativă a instituțiilor implicate. Este firesc ca, într-un program de anvergura PNRR, să fie nevoie de ajustări, iar prin revizuirea planului inclusiv prin OUG nr. 41/2025 am adus tocmai acest echilibru: implementare realistă, termene clare, asigurarea finanțării proiectelor mature, care pot fi finalizate. Pe scurt: nu am visat prea mult, ci ne-am asumat mult.
În prezent, este estimată o alocarea totală de 28,5 miliarde de euro, fonduri europene. Vom evita riscul ca România să nu reușească să cheltuiască sumele alocate?
Aceasta era alocarea PNRR. Acum, Planul revizuit are o alocare totală de 21,41 miliarde euro, menținând aceeași alocare de 13,57 miliarde euro pentru componenta de grant, prin includerea proiectelor cu risc scăzut de implementare și transferarea investițiilor fără risc de implementare din componenta de împrumut. A fost necesară eliminarea din componenta de grant a investițiilor care înregistrează întârzieri în implementare. Astfel, am eliminat riscul ca România să piardă bani din componenta de grant. În același timp, în cadrul Politicii de Coeziune 2021–2027 dispunem de o alocare totală de 43,56 miliarde de euro, din care aproximativ 31 miliarde de euro reprezintă alocarea UE. Până în prezent, au fost deschise apeluri de proiecte care reprezintă aproximativ 85% din alocarea UE a programelor, iar contractele semnate acoperă peste 90% diun bugetul UE al acestor apeluri. În plus, în curs de contractare alte cereri de finanțare și pregătim lansarea altor apeluri. În anul 2025, valoarea sumelor pe care estimăm că le vom solicita Comisiei Europene pentru a fi rambursate se ridică la aproximativ 4,6 miliarde euro, sumă care acoperă integral riscul de dezangajare a fondurilor pentru acest an. În acest scop, autoritățile de management implementează măsuri specifice pentru a atinge obiectivele financiare anuale, iar la nivelul MIPE, programele 2021-2027 sunt monitorizate permanent, în scopul accelerării implementării, precum și al asigurării absorbției tuturor fondurilor alocate. Monitorizăm permanent fiecare program pentru a accelera implementarea și pentru a asigura absorbția tuturor fondurilor alocate. Astfel, România are toate șansele să utilizeze integral fondurile europene până în 2029, ultimul an de implementare a proiectelor finanțate în cadrul politicii de Coeziune 2021-2027. Astfel, banii europeni vor fi transformați în școli, spitale, drumuri, energie verde și locuri de muncă.
Fondurile norvegiene sunt o altă sursă de finanțare pentru proiecte care să reducă disparitățile economice și sociale. În ce măsură sunt folosite de către UAT-uri?
Granturile SEE și Norvegiene sunt o resursă de finanțare complementară, foarte valoroasă, pentru proiecte inovatoare la nivel local. În perioada anterioară, multe unități administrativ teritoriale atras finanțări în domenii critice precum: pentru servicii sociale, eficiență energetică, restaurarea patrimoniului sau dezvoltarea locală în zone vulnerabile. În viitorul exercițiu financiar, aflat acum în negociere, România va beneficia de aproximativ 600 de milioane de euro. Încurajez autoritățile locale să privească aceste fonduri ca pe un laborator de inovație — o șansă de a testa soluții noi, verzi, digitale, care pot fi apoi extinse prin fondurile europene clasice.
Nu de puține ori sunt invocate proceduri birocratice greoaie de către autoritățile locale în procesul finanțării proiectelor. E o realitate? E un “moft” care să justifice eșecurile?
Birocrația există, dar nu este o scuză. Sistemul de gestionare a fondurilor europene presupune rigoare și transparență, dar în același timp am făcut pași concreți pentru a-l simplifica. A fost redusă semnificativ sarcina administrativă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2023: au fost digitalizate complet fluxurile, au fost standardizate documentele, au fost introduse verificări bazate pe analiză de risc și a fost extinsă utilizarea costurilor simplificate, care permite implementarea mai ușoară a unor categorii de proiecte. Suplimentar, toate proiectele se gestionează acum digital, prin sistemul informatic MySMIS2021, ceea ce înseamnă mai puțină birocrație, mai multă eficiență și transparență. Desigur, suntem deschiși în continuarea în identificarea de noi soluții de simplicare, fără a face rabat la respectarea reglementărilor. În același timp, unele dificultăți țin mai degrabă de capacitatea administrativă locală. Din acest motiv investim, în continuare, în oameni – prin formare, asistență tehnică și colaborare. Scopul este ca birocrația să nu mai fie un obstacol parțial nejustificat, ci să devină o garanție a corectitudinii și eficienței în utilizarea fondurilor europene.
Ce instrumente aveți pentru a ajuta Primăriile / Consiliile Județene să evite blocajele birocratice și să respecte calendarul de implementare a proiectelor de investiții?
MIPE se derulează un proces constant de analiză pentru identificarea modalităților de îmbunătățire a procedurilor de accesare și implementare a fondurilor europene aferentă Politicii de Coeziune. A fost digitalizat complet ciclul de viață al proiectelor și am redus numărul de documente necesare. Este activ Grupul de Lucru pentru Simplificare, care reunește autorități, beneficiari și asociații patronale pentru a identifica rapid blocajele și a le rezolva. Folosim verificări bazate pe analiză de risc, standardizăm documentele, promovăm costuri simplificate și oferim asistență tehnică prin JASPERS și BEI PASSA. Beneficiarii au la dispoziție Manualul Beneficiarului, care explică clar toate procedurile, iar autoritățile de management sunt instruite să sprijine, nu să penalizeze. Suplimentar, căutăm soluții pentru a simplifica noi procese care să faciliteze implementarea eficientă a fondurilor, cu respectarea prevederilor din regulamente. Și la nivelul PNRR, am asigurat, prin OUG nr. 41/2025, am luat măsuri pentru îmbunătățirea fluxului de numerar al beneficiarilor, permițându-le să asigure plățile într-un ritm mai susținut și în acest mod să aibă șase reale pentru a finaliza la timp proiectele. Subliniez faptul că printr-un dialog constant al MIPE cu solicitanții/beneficiarii de fonduri europene, precum și pe baza propriei analize, pot fi identificate și alte soluții de eficientizare a modului de implementare a fondurilor, continuând sau extinzând mecanismele deja aplicate.
Ce mesaj aveți pentru primarii din România în acest an dificil din punct de vedere economic?
Mesajul meu pentru primari este unul de încredere și responsabilitate. În acest an marcat de provocări economice și presiuni bugetare, rolul administrației locale devine cu atât mai important: fiecare investiție contează, fiecare decizie are impact direct asupra oamenilor. Acum este momentul să consolidăm parteneriatul dintre administrațiile locale și Guvern, să construim pe baze solide și să ne concentrăm pe ceea ce aduce valoare reală comunităților. Aceste finanțări reprezintă o oportunitate uriașă, dar și o responsabilitate: ele nu trebuie doar cheltuite, ci investite cu viziune, cu atenție la calitate și la sustenabilitate. Îi îndemn pe primari să privească dincolo de termenele scurte și să gândească pe termen lung – să construiască infrastructură care rezistă, servicii publice moderne și comunități reziliente. România are nevoie de lideri locali curajoși, competenți și determinați, care să transforme fiecare proiect într-o dovadă de încredere în viitor. MIPE va rămâne un partener activ și deschis, oferind soluții, consiliere și instrumente de sprijin. Avem nevoie unii de alții mai mult ca oricând – pentru România construită cu viziune, cu muncă și cu seriozitate, nu prin compromisuri. Le urez să implementeze proiecte de succes, iar fiecare comunitate să devină un exemplu de dezvoltare!
Interviu publicat în Revista Ghidul Primăriilor, Ediția XVI, prima și singura revistă din România în format print și online destinată exclusiv autorităților locale.
Pentru a vizualiza online revista, click aici:
https://ghidulprimariilor.ro/_revista_toamna_2025/
Pentru a comanda gratuit revista în format print, click aici:
https://ghidulprimariilor.ro/ro/orders/revista
