PRIMĂRIA MIHAI VITEAZU

Mihai Viteazu

Tip: Comuna

Adresa: Principală, nr. 1014 (Cod postal:407405), Mihai Viteazu, Jud. Cluj, Romania

Cuvantul Primarului

Cuvantul Primarului:

Prezentarea localitatii

Persoane din institutie:

Primar: Zeng Ioan
Viceprimar: Sasu Gligor
Secretar: Tuşa Pavel
Contabil șef: Marian Elena Maria

Suprafata: 4757 ha

Intravilan: 1129 ha

Extravilan: 3624 ha

Populatie: 5423

Gospodarii: 2534

Nr. locuinte: 2204

Nr. gradinite: 3

Nr. scoli: 2

Numele localitatilor aflate in administratie:

Mihai Viteazu, Cheia, Corneşti

Asezarea geografica:

Comuna Mihai Viteazu face parte din ţara Tansilvaniei, regiune situată în partea de sud-est a judeţului Cluj, la limita vestică a Câmpiei Transilvaniei, în cea mai mare parte depresiunea Turda-Câmpia Turzii, formată în cursul mijlociu şi inferior al Arieşului. Spre limita de vest şi nord-vest a teritoriului comunei, apare partea periferică a Câmpiei Transilvaniei, reprezentată printr-un versant monoclinal dezvoltat între altitudinea de 335-500 m.
Din punct de vedere teritorial comuna Mihai Viteazu este una dintre cele mai mici din cadrul judeţului Cluj, ea având o suprafaţă de 47,53 km², respectiv 4753 ha, dintre care 1129 ha (Mihai Viteazu 880 ha, Cheia 114 ha, Corneşti 135 ha) fiind intravilan şi 3624 ha extravilan. 
Centrul de comună, satul Mihai Viteazu, se află pe drumul naţional 75 Turda-Câmpeni, la 6 km de Turda.
Vecinii sunt: comuna Sănduleşti la Nord, comuna Petreştii de Jos la Vest, comuna Moldoveneşti la Vest şi Est şi Municipiul Turda la Est.
Comuna este situată la poalele Munţilor Apuseni, de-a lungul Văii Arieşului, în zona de contact a Munţilor Trascăului cu Podişul Transilvaniei.
Cadrul fizico-geografic:
Transilvania este considerată de către mulţi specialişti ca ţara tuturor formelor de relief, de la câmpia joasă până la munţii relativ înalţi.
Ea se înfăţişează într-un peisaj natural deosebit de variat, complex şi pitoresc .Faptul că s-au aşezat oameni în această zonă întinsă a Apusenilor este urmarea simbiozei dintre aceştia şi formele de relief, care le-a oferit cadrul şi potenţialul natural unei dezvoltări socio-economice.
Istoricul localităţii:
Comuna Mihai Viteazu a avut un rol memorabil de-a lungul istoriei ca punct geografic important în derularea unor evenimente istorice. Ţăranii din Scaunul Arieş au participat la răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Prin comuna Mihai Viteazu a trecut şi Avram Iancu, împreună cu moţii din Apuseni, la Revoluţia de la 1848.
Vechimea elementului uman pe teritoriul comunei Mihai Viteazu, s-a constatat mai ales cu ocazia săpăturilor arheologice care s-au făcut în apropierea Cheilor Turzii şi pe Dealul Alb din satul Cheia. La săpăturile efectuate în anul 1989 s-au descoperit obiecte din diferite epoci: unelte din piatră şi os, ceramică simplă şi pictată, resturi de arme din bronz, oseminte de om şi animale domestice. La Corneşti, pe dealul “Aurarul”, s-au descoperit obiecte de podoabă (brăţări, mărgele), unelte, precum şi un depozit cu piese de bronz, apreciabil ca mărime. Multe din aceste obiecte sunt localizate istoric, pe la începutul epocii feudale, însă fără determinări concrete.
Cercetările efectuate la sfârşitul secolul al XIX-lea au conchis că peşterile din Cheile Turzii au fost locuite începând cu epoca de piatră, apoi în cea a bronzului şi a fierului.
O concepţie nouă şi aproape definitivă, cu privire la istoricul zonei, a rezultat de pe urma săpăturilor şi a vastelor investigaţii făcute cu competenţă ştiinţifică de către arheologul Nicolae Vlassa, şef de secţie la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca între anii 1966-1971, astfel că faţă de cele 32 de peşteri cunoscute, s-au mai descoperit încă 28 peşteri şi firide. S-a concluzionat atunci, că cele mai vechi urme aparţinând paleoliticului inferior (cca. 600.000 î.e.n.), au apărut în preajma cheilor, la intrarea dinspre satul Cheia, pe Dealul Alb. Aici s-au descoperit, într-o străveche peşteră formată în alabastru, o locuire a omului primitiv, cu vetre de foc şi unelte de silex, aparţinând Culturii Prund. Tot pe Dealul Alb s-au descoperit fosile ale unor animale preistorice: rinocer, elefant şi o specie de cal sălbatic.
În zona unde se află în prezent căminul cultural şi în împrejurimile satului Mihai Viteazu, la numai 2 km sud-vest de Potaissa, s-au descoperit urme ale unor construcţii din cărămizi, ceramică romană,15 obiecte mărunte, sarcofage de piatră şi obiecte din morminte (vase, monede). Unele dintre monumentele epigrafice şi sculpturale care existau la casa Wolf, au fost aduse din ruinele castrului de la Potaissa.
Continuând firul descoperirilor de pe teritoriul actualei comune Mihai Viteazu, se poate menţiona că s-au descoperit urme ale unor aşezări romane, lângă valea "Bădenilor", iar pe malul stâng al Arieşului s-au descoperit, de asemenea, urme ale unor aşezări romane, un relief funerar fragmentar cu inscripţia CIL III 7701. Pe locul numit "movila Sfântul Duh", din hotarul fostului sat Sânmihaiul de Sus, s-au găsit: o monedă de bronz de la Traian şi un denar de potin din secolele II - III.
În zona numită "Stânca Roşie", pe "Drumul lui Traian", din regiunea comunei, s-a descoperit o monedă cu legenda "Provincia Dacia an II".
În satul Corneşti nu au fost descoperite urme romane, însă în satul Cheia a existat o aşezare romană, fiind descoperite monumente sculpturale, capiteluri, coloane, un capac de sarcofag; există posibilitatea ca unele să fi fost aduse de la Turda.
Studii foarte importante legate de aşezarea comunei Mihai Viteazu au fost realizate la sfârşitul sec. XIX-lea de către istoricul şi geograful Orban Balás ("Cum părăsim Turda ajungem la localităţile Sânmihaiu de Jos şi Sânnmihaiu de Sus, ce sunt aproape contopite. Pe circa 4 km se întinde una dintre cele mai mari comune a Scaunului Arieşului […]Astăzi (1880) satul se află în partea dreaptă a Arieşului, dar cum spun bătrânii, satul se întindea pe malul stâng al Arieşului, nu satul s-a mutat, ci Arieşul a fost obligat sa-şi schimbe cursul, prin zăgăzuire, pe la poalele Dealului Hodiniş. Şi acum se văd urmele digului în satul de jos, la moara care se află la Argila de Jos").
Atestarea documentară:
Comuna Mihai Viteazu (magh. Szentmihály), este o localitate care face parte din judeţul Cluj, regiunea istorică Transilvania. În perioada interbelică a fost reşedinţa unei regiuni din judeţul Turda.
Localitatea a luat naştere prin unirea satelor Sânmihaiu de Jos şi Sânmihaiu de Sus. Până în anul 1876 ambele sate (Sânmihaiu de Jos şi Sânmihaiu de Sus) au aparţinut Scaunului Secuiesc al Arieşului. Dintre toate satele din Scaunul Arieş, Sânmihaiul este atestat, în spaţiul actual, din anul 1170 cu dovezi de existenţă. În acea dată, la o fixare de graniţă între Turda şi Scaunul Arieş, se aminteşte despre această localitate de graniţă sub numele de Szent-Mihalyfalva. După Orbán Balász, prima dovadă de existenţă se face, după cum am mai precizat, la 1170. Tot el precizează că la 1241 satul a fost distrus de tătari. Apare din nou, într-un document referitor la înfiinţarea Scaunului Arieş, în 1313, precum şi în registrul de dijme papale (1332-1335), unde este prezentat un anumit Paulus Sacerdos de Sancti Michaelis. Între anii 1332-1335, întâlnim în registrele papale, denumirea satului Villa Sant Michaeli. Un alt autor, Ernst Wagner dă ca dată pentru prima menţiune documentară, anul 1176 pentru localităţile Alsoszentmihaly (Sânmihaiul de Jos) şi 1394 pentru Felsoszentmihaly (Sânmihaiul de Sus). Documentele confirmă cu claritate existenţa la 1394, a satului Sânmihaiu de Sus şi în 1441, a posesiunilor din Sânmihaiu de Sus. Pe la 1442, comuna Mihai Viteazu este menţionată, cu prilejul "homagiului", faţă de principele Gheorghe Rakoczi al II-lea. După o perioadă de 14 ani, respectiv în 1455, apare sub numele de Zenthnyfalva, apoi după 200 de ani (1624) Also-Szent-Mihalyfalva, în 1760-1762 Also Szent Mihaly, iar în 1854 Also Szent Mihalyfalva. Satul Sânmihaiu de Sus la 1394 apare sub numele de Felsewszentmihalyzfalva, la 1468 FelsewSzent Mihaly, la 1760-1762 Felso-Szent Mihaly, iar la 1854 Felso-Szent Mihalyfalva. În ceea ce priveşte satul Cheia (Mischiu, Meszkö), este specificată ca dată de atestare în 1333, Sacerdos de Meszkö. În unele documente, numele acestei localitatăţi este de Mişcău. Pentru satul Corneşti, prima menţiune documentară a existenţei localităţii este în anul 1332, când se precizează preoţii care achită dijma în Arhidiaconatul de Turda. Mai apare o nouă menţiune documentară după aproximativ 200 de ani, respectiv în 1587-1589 cu prilejul perceperii dijmei din această zonă.

Activitati specifice zonei:

În Comuna Mihai Viteazu activitatea principală a populaţiei este agricultura
Rezervele de pietriş şi nisip
La nivelul comunei Mihai Viteazu societăţile economice care au activitate în domeniul zootehnic deţin animale precum ovine şi bovine ​

Activitati economice principale:

Pe raza comunei Mihai Viteazu sunt înregistraţi aproximativ 200 de agenţi economici, în diferite domenii precum: comerţ, construcţii, agricultură, servicii, industrie. Cele mai multe firme înregistrate pe teritoriul comunei sunt în domeniul serviciilor şi al comerţului, însă activitatea principală a locuitorilor din Comuna Mihai Vitezu este agricultura.
Activitatea industrială este reprezentată de 8% din totalul firmelor înregistrate în comuna Mihai Viteazu. Rezervele de pietriş şi nisip şi compoziţia solurilor din zona Mihai Viteazu reprezintă un element cheie pentru industria extractivă şi de producţie a materialelor de construcţii. Firmele înregistrate pe teritoriul comunei, care activează în aceste domenii reprezintă aproximativ 47% din totalul firmelor productive. În acest context în localitatea Mihai Viteazu activează două firme care extrag piatră pentru construcţii şi cinci firme care produc materiale de construcţii precum rigips, beton dale, cărămidă, etc. Societăţile care desfăşoară activităţi în industria de prelucrare a cărnii reprezintă de asemenea o pondere însemnată, aproximativ 20% din totalul firmelor productive, restul de 35% fiind reprezentate de firme care au ca şi activităţi: producţia de îmbrăcăminte, producţia de paleţi, etc
Agricultură și zootehnie
În Comuna Mihai Viteazu activitatea principală a populaţiei este agricultura. Aici se desfăşoară activităţi preponderent agricole. Societăţile înregistrate pe raza comunei cu domeniu de activitate agricolă reprezintă 6% din numărul total alagenţilor economici.
Agricultura
La sfârşitul anului 2013, fondul funciar al comunei Mihai Viteazu cuprindea 4753 ha. Din care: suprafaţă agricolă 2987 ha din care:
- suprafaţa arabilă: 2107 ha;
- suprafaţa viticolă: 10 ha;
- suprafaţa pomicolă: 5 ha;
- păşuni naturale 698 ha;
- fâneţe naturale 167 ha.
Terenuri neagricole 1766 ha din care:
- suprafaţă de pădure şi vegetaţie forestieră 647 ha;
- alte tipuri de suprafeţe 1119 ha (terenuri ocupate de ape şi stuf, terenuri ocupate de construcţii, căi ferate şi de comunicaţii)
Pe teritoriul comunei activitatea agricolă este extrem de diversificată, predominând suprafeţele arabile cultivate cu cereale.
Din totalul suprafeţelor agricole utilizate în Comuna Mihai Viteazu, o parte sunt utilizate de societăţi cu activitate agricolă.
Pe lângă aceste societăţi există numeroase persoane fizice, constituite ca şi Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Individuale sau Întreprinderi familiale care desfăşoară activitate economică în domeniul agricol.
Zootehnia
Ramura zootehnică este mai puţin dezvoltată la nivelul comunei Mihai Viteazu, însă nu este de neglijat. La nivelul comunei Mihai Viteazu societăţile economice care au activitate în domeniul zootehnic deţin animale precum ovine şi bovine. De asemenea pe teritoriul comunei activitatea economică în acest domeniu este întregită de microferme, persoanele fizice autorizate care deţin un număr semnificativ de animale ovine, bovine şi caprine. Pe teritoriul comunei activează trei societăţi în industria de prelucrare a cărnii, acestea fiind principalele puncte de desfacere pentru crescătorii de animale.
Sectorul serviciilor
Sectorul serviciilor este reprezentat de 56% din totalul firmelor care activează pe raza Comunei Mihai Viteazu.
Comerţul
Comerţul reprezintă o activitatea economică importantă pe raza Comunei Mihai Viteazu. Firmele cu activitate în acest domeniu reprezentând 25% din totalul firmelor înregistrate pe raza comunei. Firmele care desfăşoară activitate în acest domeniu sunt în principal firme care au activităţi precum: Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun sau baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, comerţ al produselor agricole, comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, comerţ cu ridicata a produselor agricole şi ale animalelor vii.
Construcţiile
Din totalul firmelor înregistrate pe teritoriul comunei Mihai Viteazu 4% activează în domeniul construcţiilor. Firmele care desfăşoară activitate în acest domeniu sunt în special firme care au ca domeniu principal de activitate lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, dar sunt prezente şi firme care au ca şi domenii de activitate lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri sau alte lucrări speciale pentru construcţii.

Obiective turistice:

Comuna Mihai Viteazu este o localitatea cu un pontenţial turistic ridicat. Natura a înzestrat comuna Mihai Viteazu cu numeroase bogăţii. Aici există o importantă sursă de apă, pădure şi verdeaţă, locuri de odihnă şi de viaţă, condiţii propice de desfăşurare a turismului. 
Cheile Turzii obiectiv turistic înscris pe hărţile turismului internaţional. Aşezată într-o zonă ce are la nord-vest dealuri pitoreşti ce se pierd în vecinătatea munţilor Apuseni. Cheile Turzii cuprind un total de 175 ha şi se desfăşoară pe 15 km lungime, între Buru şi Tureni. Ele fac parte din primele 5 zone de alpinism din ţară, fiind în acelaşi timp un loc important pentru practicarea unor sporturi montane şi activităţi recreative.
Cele două peşteri din Chei, care îngrădesc Cheile de o parte şi de alta, sunt străbătute de apele pârâului Hăşdate. Ele au aceeaşi înălţime şi deschidere, ceea ce demonstrează că înainte de a forma Cheile Turzii, ele constituiau o singură peşteră. Înălţimea acestora este de 3-4 m, lungimea de 20-30 m şi se ramifică în interior.
Zona în care curge pârâul Hăşdate, de la ieşirea din Cheile Turzii, este împădurită, plină de verdeaţă, o zona semisălbatică, cu un peisaj deosebit. În acest loc se găseşte şi lacul Ciucaş, foarte frecventat de către turişti.
La sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea, pe muntele ce coboară dinspre Trascău (Remetea) şi care duce în Cheile Turzii, deasupra comunei Sănduleşti, zona acoperită complet de păduri, la o altitudine de 780 m s-a ridicat o mânăstire care a fost loc de rugă pentru oamenii acelor timpuri şi locuri. Mânăstirea a fost distrusă într-un incediu în timpul revoluţiei de la 1848. În 1935 a fost iniţiată o acţiune de reconstruire a ei, rezultatul acestei acţiuni fiind abandonul.
În Cheile Turzii se poate ajunge prin mai multe căi de acces. Astfel, se poate merge de la Turda prin Mihai Viteazu spre satul Cheia, iar de la ieşirea din Cheia la numai 3 km distanţă se află acest minunat obiectiv turistic. De asemenea se poate ajunge la Cheile Turzii trecând şi prin satele Tureni şi Sănduleşti. De la Turda la Chei distanţa este de 12 km, în timp ce de la Cluj-Napoca până în această zonă turistică trebuie parcurşi 42 de km.
Mormântul lui Mihai Viteazul reprezintă un alt punct de atracţie pentru turişti. Aici a fost îngropat trupul lui Mihai Viteazul, capul a fost dus la Mânăstirea Dealu de lângă Târgovişte, fosta capitală a Ţării Româneşti. Iniţial, pe acest loc, soţia sa Doamna Stanca, cu învoirea principelui Transilvaniei Gabriel Báthory, a reuşit să ridice o capelă în stil bizantin, distrusă ulterior intenţionat de către naţionalişti fanatici maghiari. Capela a fost realizată sub forma unei troiţe. Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, preotul Vasile Moldovan din comuna Mihai Viteazu a cumpărat terenul cu mormântul, spre a-l feri de alte profanări
Pe locul fostei capele, a fost realizată în anul 1923 o Troiţă din lemn. Realizarea Troiţei a fost posibilă şi cu sprijinul "Societăţii monumentelor istorice" din Bucureşti. Troiţa de lemn, în prezent expusă la Muzeul de Istorie din Turda (din anul 1977), este lucrată în stil popular. Ea are gravată inscripţia: "Aici a fost răpus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601".
Potenţialul turistic ridicat este oferit şi de numeroasele monumente istorice care se găsesc pe teritoriul comunei. Având în vedere lista elaborată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România în anul 2010 pe teritoriul comunei Mihai Viteazu se găsesc următoarele monumente istorice:
Aşezarea romană din punctul "Coborâre" datează din epoca romană
Situl arheologic din punctul "Valea Sândului" din secolele II - III p. Chr.
Aşezarea de lângă fântâna "Şai"
Situl arheologic din punctul "Cetatea Fetei" din secolele II-III p. Chr.
Tumulii preistorici de pe malul stâng al Arieşului, în direcţia Sănduleşti
Situl arheologic preistoric din punctul "Drumul văii" - perioada de tranziţie la epoca bronzului
Tumulii preistorici din punctul "Izvorul Sălciu"
Biserica romano-catolică din Mihai Viteazu care datează din secolul al XIX-lea
Biserica unitariană din Mihai Viteazu care datează din secolul al XVIII-lea
Biserica reformată-calvină din Mihai Viteazu care a fost construită în perioada 1674-1684 
Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat pe data de 5 mai 1977. Înalt de 1601 cm (evocă anul morţii 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Are trei laturi, simbolizând cele trei principate române unite sub Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate române. În vecinătatea monumentului s-a construit în anul 2005 Biserica Mihai Vodă, copie după Biserica Mihai Vodă ridicată la Bucureşti de către Mihai Viteazul.
Monumentul cu bustul marelui voievod Mihai Viteazu, inaugurat de autorităţile locale în august 2006, pentru marcarea a patru secole de la moartea acestuia.
În satele Corneşti şi Cheia se regăsesc ca şi obiective turistice biserica catolică, respectiv cea ortodoxă.
Unităţi de cazare şi alimentaţie publică
La nivelul Comunei Mihai Viteazu, conform datelor Institutului Naţional de Statistică în anul 2013 numărul turiştilor în structurile de primire turistică a fost de 1529 de persoane, în creştere faţă de de anul 2012, când în aceste structuri s-au cazat un număr de 1193 de persoane.
În momentul de faţă activitatea economică în domeniul turismului desfăşurată în localitatea Mihai Viteazu este reprezentată de 6 unităţi de cazare, majoritatea având şi unităţi de alimentaţie publică, de tip restaurant.

Evenimente locale:

Obiceiuri de bobotează - Spectacol folcloric - ianuarie
Unirea principatelor române - Spectacol folcloric - ianuarie
"Mihai Eminescu" - Poetul Național - Manifestare complexă: expoziţii de carte, pictură şi grafică, spectacole de muzică şi poezie, expuneri, proiecţii filme documentare; Concursul de creaţie de poezie - ianuarie
DRAGOBETELE - Simpozion şi proiecţie de filme despre obiceiurile tradiţionale de Dragobete în satele din ardeal - februarie
Valentine Party - Concert, expoziție cu vânzare de obiecte artizanale specifice - februarie
Tradiţii interetnice - Ziua internaţională a MAGHIARILOR DE PRETUTINDEN - martie
"Mărtișor" - Spectacole de muzică și poezie dedicate Zilei de 8 Martie - martie
"STRIGAREA PESTE SAT" - Cercetarea, conservarea şi promovarea obiceiului strigării peste sat de Lăsatul Secului de Paşti - martie
Pictură şi fotografie - Expoziție de pictură și fotografie - aprilie
Tradiţii şi obiceiuri de sărbătoarea Sfintelor Paşti - Manifestare complexă de punere în valoare a obiceiurilor şi tradiţiilor legate de sărbătoarea Sfintelor Paşti în Comunităţi multinaţionale. Expoziţie de icoane, ouă încondeiate şi concurs de ciocnit ouă - aprilie 
Tradiţii interetnice - Ziua internaţională a rromilor - aprilie
Festival de Tradiţii ziua Europei - Manifestări cultural artistice şi sportive dedicate Zilei Europei - mai
Ziua Internaţională a Copilului - Spectacole și activități specifice copiilor - iunie
Seara Românească - Spectacol folcloric - iunie
Expoziţie Obiecte Tradiţionale - Expoziție de costume tradiționale din diverse zone - iulie
Seară de folclor - Spectacol folcloric cu artiști locali - iulie
Zilele comunei - Festival de folclor din țară și străinătate - septembrie
Concert începerea anului școlar - Concert cu ocazia începerii anului școlar - septembrie
Ziua recoltei - Festivalul cepei - octombrie
Balul strugurilor - Obiceiuri tradiționale - noiembrie
Ziua naţională a României - Sepctacol folcloric - decembrie
Sfântu Nicolae în tradiţia creştin-ortodoxă şi Regăsirea manifestărilor laice în spiritualitatea Satului - Colinde - decembrie

Facilitati oferite investitorilor:

Oportunităţi de investiţii:
În momentul de faţă Comuna Mihai Viteazu este limitată din punct de vedere al clădirilor şi terenurilor pe care le deţine şi pe care ar putea să le valorifice.
În localitatea Corneşti căminul cultural urmeză să fie transformat în perioada următoare în capelă mortuară, care va fi finanţată din fonduri de la bugetul local. Căminul Cutural din această localitate va fi mutat într-o hală de 300 mp din această localitate, care va fi modernizată şi dotată în acest sens.
​Comuna deţine de asemenea un grajd şi o magazie în localitatea Corneşti ce vor fi transformate în depozite ale primăriei.
Pentru realizarea altor investiţii necesare pentru comunitate, comuna Mihai Viteazu va fi nevoită să achiziţioneze terenuri şi clădiri de la privaţi.

Proiecte de investitii:

Asigurarea accesului la educaţie pentru copii din comună
Desfăşurarea de campanii de informare şi conştientizare cu privire la riscurile abandonului şcolar
Susţinerea cursurilor de specializare pentru cadrele didactice din comună
Susţinerea activităţilor educative alternative
Facilitarea transportului în mediul urban pentru elevii din ciclul liceal
Asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea actului educaţional
Modernizarea şi dotarea la standarde urbane a şcolilor, grădiniţelor şi bibliotecilor din comună 
Dezvoltarea şi modernizarea infrstructurii sportive în special în satele aparţinătoare
Amenajarea spaţiilor verzi
Stimularea calificări şi recalificării adulţilor
Asigurarea conformării specializărilor cu cerinţele pieţei pentru adulţii din comună prin desfăşurarea unor programe de calificare şi recalificare
Realizarea de activităţi de integrare a adulţilor pe piaţa muncii
Asigurarea accesului tinerilor la facilităţi educaţionale adaptate specificului comunei
Înfiinţarea unui liceu cu profil agricol
Înfiinţarea unei şcoli de arte şi meserii
Asigurarea serviciilor medicale de specialitate la nivel de comună
Renovarea, modernizarea şi dotarea cabinetelor medicale din comună la standarde care depăşesc limitele minime de funcţionare impuse
Construirea unei minipoliclinici dotată cu laborator de analiză şi aparatură specializată pentru desfăşurarea de investigaţii medicale de specialitate
Dotarea cabinetului medical veterinar şi asigurarea unui spaţiu corespunzător de sacrificare a animalelor
Dezvoltarea serviciilor sociale
Implementarea unui sistem de asistenţă socială la domiciliu
Realizarea de proiecte sociale şi activităţi alternative care să vizeze îmbunătăţirea situaţiei actuale a grupurilor vulnerabile
Sprijinirea categoriilor sociale cu risc de excluziune
Sprijinirea vârstnicilor prin înfiinţarea unui centru de zi şi organizarea de activităţi recreative pentru aceştia 
Integrarea sustenabilă a populaţiei de etnie romă în societate
Susţinerea economiei sociale la nivel de comună
Îmbunătăţirea dialogului între autorităţile publice locale şi cetăţeni
Creşterea capacităţii funcţionarilor publici locali
Modernizarea şi dotarea structurilor care deservesc autorităţile publice locale
Dezvoltare la nivel local prin intermediul unui Grup de Acţiune Locală
Sprijinirea iniţiativelor de protecţia mediului
Extinderea sistemului integrat de colectarea deşeurilor cu o staţie de compostare
Dezvoltarea unor programe şi activităţi diverse pentru protecţia mediului
Întreprinderea de campanii de ecologizare
Dezvoltarea sustenabilă a agriculturii în comună
Realizarea de investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole 
Integrarea producătorilor locali în lanţul agroalimentar
Creşterea capacităţii de exploatare a potenţialului agricol a comunei
Creşterea accesabilităţii la finanţări prin înfiinţarea unei bănci agricole
Dezvoltarea sustenabilă a turismului în comună
Susţinerea şi promovarea agroturismului
Amenajarea de locaţii de camping, agrement şi facilităţi pentru desfăşurarea taberelor de copii 
Realizarea de investiţii în locaţii de servire a mesei şi de primire a turiştilor
Promovarea corespunzătoare a comunei prin înfiinţarea unui centru de informare turistică şi web site şi materiale promoţionale dedicate
Dezvoltarea sustenabilă a activităţilor industriale în comună
Atragerea de investitori externi în comună
Promovarea oportunităţilor de finanţare şi a facilităţilor pentru investitori prin intermediul autorităţii publice locale
Susţinerea antreprenoriatului la nivel de comună
Încurajarea populaţiei spre dezvoltarea unor activităţi economice independente
Desfăşurarea de cursuri şi instruiri cu privire la realizarea unor planuri de afaceri
Revitalizarea vieţii culturale a comunei
Revitalizarea obiceiurilor tradiţionale autohtone
Promovarea portului şi dansului popular local
Modernizarea structurilor de tip cămin cultural
Susţinerea gastronomiei şi meşteşugurilor locale
Încurajarea fabricării de produse gastronomice tradiţionale şi promovarea acestora
Încurajarea fabricării produselor de manufactură şi artizanat şi promovarea acestora
Diversificarea evenimentelor culturale locale
Marcarea sărbătorilor din comună prin evenimente artistice
Susţinerea şi dezvoltarea festivalurilor de muzică şi dans
Organizarea anuală a Zilelor Comunei Mihai Viteazu
Punerea în valoare a resurselor naturale şi culturale în scopuri de agrement
Amenajarea şi exploatarea superioară în scop turistic a Cheilor Turzii
Implementarea unui circuit turistic Mihai Viteazu – Salina Turda – Cheile Turzii
Amenajarea unor structuri expoziţionale sau muzeale în scopul promovării tradiţiilor locale
Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi în comună
Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă
Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea reţelei de canalizare
Modernizarea şi extinderea reţelei de gaz
Modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public 
Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere în comună
Reabilitarea şi dezvoltarea drumurilor comunale şi vicinale
Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere agricole
Asigurarea funcţionării optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă
Înfiinţarea unui post de ambulanţă la nivel de comună

Locatia noastra

Ghidul Primariilor

copyrights © 2018 Millenium Management. Realizare: Gloobus Software Development.    All rights reserved.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.