Page 568 - Demo

566 / JUDE%u021aUL OLT WWW.GHIDULPRIMARIILOR.ROmuzeu s%u0103tesc local. Actualul Muzeu S%u0103tesc, structurat %u00een cinci sec%u0163iuni, g%u0103zduie%u015fte peste 1000 de piese din zona de interferen%u0163%u0103 V%u00e2lcea Romana%u0163i, zon%u0103 %u00een care se afl%u0103 satul Dobriceni (vezi Monografia Muzeul S%u0103tesc Dobriceni, autor %u00eenv%u0103%u0163%u0103torul Mihai Petrescu, ap%u0103rut%u0103 %u00een mai 2006). %u00cen comun%u0103 %u015fi-au l%u0103sat urmele domnitorii Mihnea Turcitu, P%u0103tra%u015fcu cel Bun, Mihai Viteazul, Constantin Racovi%u0163%u0103, c%u0103pitanii lui Mihai Viteazul, Fra%u0163ii Buze%u015fti, verii domnitorului dup%u0103 so%u0163ia acestuia, Doamna Stanca, apoi Tudor Vladimirescu %u015fi nu %u00een ultimul r%u00e2nd familia boierilor militari Dobriceanu, care a dat %u0163%u0103rii peste 200 de ofi%u0163eri, deta%u015f%u00e2ndu-se categoric dintre ei Generalul Maior Alexandru Dobriceanu, erou al r%u0103zboiului din Cadrilater, al primului %u015fi al celui de al II-lea r%u0103zboi mondial%u00cen comun%u0103 exist%u0103 Biserica %u201cCuvioasa Paraschiva%u201d - atestat%u0103 %u00eenc%u0103 din anul 1529. Aceast%u0103 biseric%u0103, prin vechimea sa, are o istoria legat%u0103 de familia Buze%u015ftilor %u015fi de Mihai Viteazul. Se crede ca exista pe vremea lui Mihai Viteazu un tunel subteran care lega Curtea Buze%u015ftilor, localizat%u0103 la vest de biseric%u0103, pe actuala loca%u0163ie a %u015ecolii Generale nr. 1 din localitate %u015fi M%u0103n%u0103stirea C%u0103lui, aflat%u0103 la doar 3 kilometri distan%u0163%u0103 spre sud-vest. Acest tunel reprezenta o cale de fug%u0103 a localnicilor din calea turcilor %u015fi a altor du%u015fmani. Cea mai veche inscrip%u0163ie ce dateaz%u0103 %u00een timp este epitaful de pe piatra de morm%u00e2nt a lui Dumitru P%u00eerc%u0103lab Buzescu, care se afl%u0103 %u00een tinda bisericii Cuvincioasa Paraschiva din comun%u0103. Cu mila lui Dumnezeu, aici se odihne%u015fte sufletul r%u0103posatului Ion Dumitru P%u00eerc%u0103lab Buzescu, mort de sabie %u00een timpul lui Moise Voievod, mai 5, anul 1529Biserica Sfantul Dumitru - cealalt%u0103 biseric%u0103 exist%u0103 %u00een partea de nord a satului Iancu Jianu %u015fi este datat%u0103 mai recent, din anul 1900 %u015fi poart%u0103 hramul Sf%u00e2ntului Dumitru. Ea a fost construit%u0103 din temelii pe vatra unei bisericii din lemn construit%u0103 de Matei Pieptea iar ctitorii bisericii noi au fost Dumitru Corbeanu %u015fi Dumitru Ionescu. %u00cen cimintirul bisericii este %u00eengropat Dumitru Corbeanu %u015fi so%u0163ia lui %u015fi cei doi fii ai lui Dumitru Ionescu. Meseria%u015fii care au construit-o au fost Emil Cascaon %u015fi Petre ChisToponimia localit%u0103%u0163ii Iancu Jianu - autorii Monografiei satului Dobriceni, ap%u0103rut%u0103 %u00een 1997, %u00eenv%u0103%u0163%u0103torii Nicolae %u015fi Mihai Petrescu, au descoperit scutur%u00e2nd praful de pe hrisoave, c%u0103 Ciuturoaia ar fi prima toponimie a comunei, care la r%u00e2ndul ei ar fi o deriva%u0163ie fonetic%u0103 de la Cepturoaia, ce %u015fi-ar avea r%u0103d%u0103cina %u00een verbul latinesc capio - capere - cepi - ceptum (a captura) %u015fi care la supin formeaz%u0103 cepturus (ce avea de g%u00e2nd s%u0103 cucereasc%u0103). C%u00e2t prive%u015fte vechimea acestei toponimii, ea este atestat%u0103 %u00eenc%u0103 din secolul al XVI-lea, %u00een Condica M%u00e2n%u0103stirii C%u0103lui, fila 223, unde se vorbe%u015fte de existen%u0163a lui Radu %u015fi Stroe ot Cepturoaia, nimeni al%u0163ii dec%u00e2t Fra%u0163ii Buze%u015fti - Radu %u015fi Stroe- descenden%u0163i pe linie b%u0103rb%u0103teasc%u0103 din Vlad Buzea, vel arma%u015f, care %u015fi-a zis Buzescu, locul lor de ba%u015ftin%u0103 fiind Cepturoaia, pe Olte%u0163, nu departe de T%u00e2rgu Bal%u015fu, cum afirm%u0103 Dumitru Alma%u015f %u00een Vetre de Istorie Rom%u00e2neasc%u0103. Fra%u0163ii Buze%u015fti sunt n%u0103scu%u0163i %u00eentre 1555 %u015fi 1560, dup%u0103 mam%u0103 tr%u0103g%u00e2nduse din Vel Ban Mogo%u015f, ctitorul M%u00e2n%u0103stirii St%u0103ne%u015fti de V%u00e2lcea (St%u0103ne%u015ftii de Lunge%u015fti, nu de M%u0103ciuca, cum se credea), unde este %u00eenmorm%u00e2ntat Stroe, fratele mai mic al lui Radu %u015fi Preda, care-%u015fi dorm somnul de veci la C%u0103lui. So%u0163ia lui Vlad Buzea, vel-arma%u015ful, tat%u0103l Buze%u015ftilor, era var%u0103 cu Doamna Stanca, so%u0163ia lui Mihai Viteazul. %u00cen secolul al XIX-lea, toponimia Cepturoaia Ciuturoaia a fost %u00eenlocuit%u0103 cu %u015etirbei, ast%u0103zi cele dou%u0103 denumiri circul%u00e2nd paralel %u00een vorbirea curent%u0103 a celor mai v%u00e2rstnici, care le prefer%u0103 %u00een locul impropriului Iancu Jianu, insul care a dat numele actual al comunei, neav%u00eend vreo leg%u0103tur%u0103 atestat%u0103 undeva, cu localitatea noastr%u0103, care ast%u0103zi %u00eei poart%u0103 numele. Toponimicul %u015etirbei, are o istorie lung%u0103. Dumitru Bibescu, fiul c%u0103pitanului Bibescu din p%u0103r%u0163ile Gorjului, descendent al unui anume Bibu, s-a c%u0103s%u0103torit cu Ecaterina V%u0103c%u0103rescu, mo%u015ftenitoarea lui Constantin V%u0103c%u0103rescu, adoptat%u0103 de c%u0103tre vornicul Barbu %u015etirbei, care nu avea copii. Din cei trei fii ai Ecaterinei Bibescu %u015etirbey, primii doi, Gheorghe %u015fi Ioan (Iancu), au r%u0103mas Bibescu, mezinul Barbu, adopt%u00e2nd %u00een 1913 numele de %u015etirbey, dup%u0103 bunicul din partea mamei. Fra%u0163ii Georghe Bibescu %u015fi Barbu-%u015etirbey au ocupat pe r%u00e2nd tronul T%u0103rii Rom%u00e2ne%u015fti. C%u00e2t prive%u015fte anul na%u015fterii celui mai mic dintre fra%u0163i, Barbu, de care se leag%u0103 numele comunei, sunt mai multe controverse. Astfel La Grande Encyclopedie du XIX-eme Siecle precum %u015fi publica%u0163ia Jurnal pentru To%u0163i, d%u0103 ca an al na%u015fterii acestuia anul 1801, pe c%u00e2nd Principele %u00eensu%u015fi afirm%u0103 ca valabil anul 1796, afirma%u0163ie f%u0103cut%u0103 %u015fi de Nicolae Iorga %u00een M%u0103rturii Istorice Privitoare la Via%u0163a %u015fi Domnia lui %u015etirbei Vod%u0103 (Barbu %u015etirbei - Cornel I. Scofes %u015fi Vladimir Zodieru, Ed. Militar%u0103, Bucure%u015fti 1981). S%u00e2r%u015fitul celui de-al II-lea r%u0103zboi mondial %u00eel g%u0103se%u015fte proprietar al mo%u015fiei %u015etirbey pe Prin%u0163ul Barbu A. %u015etirbey, nepotul domnitorului, care a f%u0103cut parte din Comisia de Armisti%u0163iu de la Cairo %u00een anul 1944. Acesta mai st%u0103p%u00e2nea pe l%u00e2ng%u0103 mo%u015fia de la %u015etirbeiRomana%u0163i %u015fi mo%u015fiile de la Buftea, One%u015fti %u015fi Dr%u0103g%u0103%u015fani. La %u015etirbei, prin%u0163ul a %u00eenfiin%u0163at o Cooperativ%u0103 %u0162%u0103r%u0103neasc%u0103 %u015fi Banca Popular%u0103. Dup%u0103 r%u0103zboi, puterea comunist%u0103 a desfiin%u0163at proprietatea privat%u0103 %u00een 1949, totul trec%u00e2nd %u00een proprietatea statului. P%u0103m%u00e2ntul r%u0103mas din mo%u015fia %u015etirbey dup%u0103 %u00eempropriet%u0103rirea din 1945-1946, %u00een baza Decretului 83 din 1949, a constituit baza Fermei de Stat Model. Primul director al acesteia a fost, a%u015fa cum %u00eei pl%u0103cea s%u0103-%u015fi spun%u0103, tovaro%u015ful Trifu Nicolae, cismar de meserie din Craiova, care a botezat ferma cu numele de Iancu Jianu, ne%u015ftiind domnia sa care va s%u0103 zic%u0103, adev%u0103rata istorie local%u0103, consider%u00e2ndu-l pe prin%u0163 explotator. Noul nume primit de ferm%u0103, a rodit la un chef al tovaro%u015filor locali, primarul de atunci al comunei %u015etirbey, Me%u015fin%u0103 Petre, de meserie brutar din Bucure%u015fti, c%u00e2ntat %u00een strun%u0103 de ling%u0103ii locului, parveni%u0163i %u015fi proveni%u0163i %u00een localitate, a botezat %u015fi el comuna cu acest nume, fiindc%u0103 suna frumos. Ce dac%u0103 acest personaj controversat de istorie n-a trecut pe aici? Trebuia s%u0103 %u00eenceap%u0103 o istorie nou%u0103, istoria noilor vremi, a celor ce muncesc cu sudoare p%u0103m%u00e2ntul, f%u0103r%u0103 istoria burgheziei %u015fi chiaburimii explotatoare, istoria nou%u0103 de la Gheorghe Gheorghiu Dej %u00eencoace. Au trecut iat%u0103, peste 65 de ani %u015fi vechile denumiri perpetu%u0103. Nu credem c%u0103 va mai dura mult %u015fi localitatea noastr%u0103 %u00ee%u015fi va relua unul din toponimele istorice Ciuturoaia Cepturoaia sau de ce nu, chiar %u015etirbei, denumire agreat%u0103 %u015fi ast%u0103zi de majoritatea locuitorilor de v%u00e2rsta a II-a %u015fi a III-a. R%u0103m%u00e2ne ca intelectualii comunei, sprijini%u0163i de documentele istorice %u015fi de ce nu %u015fi de administra%u0163ia local%u0103 s%u0103 fac%u0103 demersurile ca a%u015fezarea s%u0103-%u015fi redob%u00e2ndeasc%u0103 numeleDin punct de vedere economic comuna noastr%u0103 a fost puternic dzvoltat%u0103 %u00een agricultur%u0103, cre%u015fterea animalelor %u015fi a extragerilor de z%u0103c%u0103minte petroliere, dar din p%u0103cate majoritatea acestora au fost distruse, ca de exemplu: Ferma pomicol%u0103 (meri) - distrus%u0103, Ferma viticol%u0103 - distrus%u0103, Ferma apicol%u0103 - distrus%u0103, Ferma de cre%u015fterea porcinelor - distrus%u0103, C.A.P.-urile - distruse, Parcurile petroliere - distruse.%u00a0De-a lungul vremurilor, p%u0103m%u00e2nturile din Iancu Jianu au apar%u0163inut familiei Buze%u015ftilor, apoi prin 1691 lui Dumitra%u015fcu Diacon din Morunglav, care le-a cump%u0103rat de la urma%u015fii acestora. %u00cen secolul al XVIII-lea, afl%u0103m %u00een satele Dobriceni %u015fi Preote%u015fti pe urm%u0103torii mari proprietari de p%u0103m%u00e2nturi: familiile Dobriceanu, M%u0103ld%u0103rescu, Fota %u015fi Barbu Preo%u0163escu. Athanasie %u015fi Kiril Dobriceanu, c%u0103lug%u0103rindu-se, doneaz%u0103 50 ha, partea lor din mo%u015fie, Bisericii Cuvioasa Paraschiva din Dobriceni, care va deveni Mo%u015fia Bisericii, mo%u015fie care se %u00eentindea din apa Olte%u0163ului p%u00e2n%u0103-n apa C%u0103luiului. Toate acestea au fost spicuite din Cartea de Hot%u0103rnicie cu planurile propriet%u0103%u0163ilor, %u00eentocmite de inginerul hotarnic Karol Forster la 20 februarie 1863. A%u015fa cum am amintit, a%u015fa zisa eliberare de dup%u0103 1945, a adus expropierea, chiaburirea %u015fi descheaburirea, %u00eentov%u0103r%u0103%u015firile din perioada 1948-1952, G.A.S din 1949, C.A.P.-urile din 1952 %u015fi colectivizarea general%u0103 for%u0163at%u0103 din martie 1962, care au desr%u0103d%u0103cinat %u0163%u0103ranul jienar. A r%u0103mas fiecare cu lotul personal de 15-30 ari, mul%u0163i trec%u00e2nd de la coarnele plugului la servici cu salariu sigur de la stat. Sub unghii nu mai g%u0103se%u015fti p%u0103m%u00e2nt, ci unsoare %u015fi petrol. Adio %u0163%u0103ran, acum sunt salaria%u0163i la ora%u015f. Sunt primele semne ale desr%u0103d%u0103cin%u0103rii. Profesorul Nicolae Dr%u0103ghici, de prin p%u0103r%u0163ile sudice ale Romana%u0163iului, scria pe la sf%u00e2r%u015fitul anului 1999 %u00een Drama %u0162%u0103ranului Rom%u00e2n: %u201cMoare %u0163%u0103ranul rom%u00e2n, domnule, cu spicul de gr%u00e2u la c%u0103p%u0103t%u00e2iul lui, %u00een timp ce ne %u00eendep%u0103rt%u0103m de albia lui natural%u0103, l%u0103s%u00e2nd %u00een poarta casei p%u0103rinte%u015fti, doi b%u0103tr%u00e2ni albi, ca doi mesteceni.%u201d (Oltul Cultural, an II, nr. 5-6 din 1999). A venit %u00eens%u0103 decembrie 1989 cu schimb%u0103rile aduse %u00een con%u015ftiin%u0163%u0103, mentalitate %u015fi implicit, refacerea propriet%u0103%u0163ilor. Retrocedarea s-a f%u0103cut, se face %u015fi se va mai face c%u0103 doar, noi suntem mai catolici dec%u00e2t papa. S-au pierdut deprinderile de munc%u0103, nu mai sunt animale de munc%u0103 iar lucratul p%u0103m%u00e2ntului cu tractorul cost%u0103 mai mult dec%u00e2t produc%u0163ia final%u0103. Din aceast%u0103 cauz%u0103, ne %u00eentreb%u0103m %u015fi noi, agricultura, %u00eencotro? %u015ei, colac peste pup%u0103z%u0103, vorba unui mucalit local, dup%u0103 ce ne-au dat %u00eenapoi p%u0103m%u00e2ntul, ne-am b%u0103tut joc de el. De la aratul cu tractorul %u00een sistem centralizat, s-au croit mejdinile vechi %u015fi s-a trecut la munca