Page 32 - Demo

30 / JUDE%u021aUL ALBA WWW.GHIDULPRIMARIILOR.ROapoi %u00een locul cel mai de sus pun un %u015ferve%u0163el frumos legat cu un colac, o sticl%u0103 de %u0163uic%u0103 %u015fi un premiu %u00een bani. De la mire la mireas%u0103 %u015fi la biseric%u0103 %u00eenainte to%u0163i nunta%u015fii mergeau c%u0103l%u0103ri pe cai. %u00centor%u015fi de la cununie. To%u0163i %u00ee%u015fi %u00eencercau puterile s%u0103 urce %u00een v%u00e2rful armindenului %u015fi cel ce reu%u015fe%u015fte e r%u0103spl%u0103tit cu darurile din v%u00e2rful armindenului . %u00cencep%u00e2nd de la Pa%u015fti %u015fi p%u00e2n%u0103 la Rusalii cre%u015ftinii fac sfe%u015ftanii %u00een case iar la munte (la animale) la fiecare cruce din culmile de dealuri, pentru sem%u0103n%u0103turi - %u00een tot timpul anului.M%u0103nc%u0103rurile tradi%u0163ionale sunt %u201cBalmo%u015ful cu salat%u0103 verde%u201d c%u00e2rna%u0163ul %u015fi sl%u0103nina afumat%u0103, ou%u0103 fierte, etc.Hramul bisericii se face cu pomenirea v%u0103ilor %u015fi mun%u0163ilor c%u00e2nd cre%u015ftinii aduc multe daruri ca: prescuri, lum%u00e2n%u0103ri, t%u0103m%u00e2ie, vin, fructe, etc. Atunci se %u00eencheie a%u015fa numita asocia%u0163ie %u201ccununa anului%u201d care e format%u0103 din cre%u015ftinii ce se oblig%u0103 a da gr%u00e2ul, vinul %u015fi banii trebuincio%u015fi pentru prescuri %u00een timpul unui an. Ace%u015ftia sunt pomeni%u0163i la slujbele de peste an.La colindat se umbl%u0103 %u00een forma%u0163ii de crai, stea, turc%u0103 (capr%u0103) iar feciorii cei mai mari umbl%u0103 %u00een grupuri la colindat av%u00e2nd %u015fi c%u00e2te 1-2 muzican%u0163i. %u00cen trecut darurile ce se d%u0103deau la cr%u0103ciun constau %u00een bani, colaci, m%u0103nc%u0103ruri, b%u0103uturi, pr%u0103jituri. La sf%u00e2r%u015fitul celor 3 zile de colindat se adunau toate darurile %u015fi se f%u0103cea o petrecere la care invitau %u015fi pe cei ce i-au colindat. Ast%u0103zi darurile constau numai %u00een bani, colind%u0103torii se adun%u0103 la cele dou%u0103 c%u0103mine culturale, iar banii sunt str%u00e2n%u015fi cu ajutorul caprei (turca).P%u00e2n%u0103 %u00een 1960 ponorenii mai aveau %u015fi o tradi%u0163ie de munc%u0103. %u00cen orice var%u0103, aproape din fiecare cas%u0103 mergeau la %u201c%u0163ar%u0103%u201d c%u00e2te 1-3 persoane, care se %u00eentov%u0103r%u0103%u015feau %u00een echipe %u015fi luau cu ruptul la secerat holdele de pe Valea Mure%u015fului, de unde se %u00eentorceau cu gr%u00e2u %u00een schimbul muncii. La fel %u015fi la culesul porumbului toamna. Plecarea la %u201d%u0163ar%u0103%u201d era un fel de s%u0103rb%u0103toare precum este %u00een 21 mai ie%u015firea cu vitele la p%u0103%u015fune. Sosirea de la %u0163ar%u0103 constituia o s%u0103rb%u0103toare %u015fi mai mare, c%u00e2nd cei r%u0103ma%u015fi acas%u0103 %u00eei %u00eent%u00e2mpinau ca pe ni%u015fte eroi, ce printr-un efort de c%u00e2teva s%u0103pt%u0103m%u00e2ni au asigurat p%u00e2inea familiei. Un alt obicei ce a existat %u00een comuna Ponor %u00een decursul a dou%u0103 secole era adunarea s%u0103rb%u0103toreasc%u0103 de la %u201cPiatra Cr%u00eesnicului%u201d. Acest loc, asemeni s%u0103rb%u0103torii de pe Muntele G%u0103ina, constituia un prilej de %u00eent%u00e2lnire al fetelor %u015fi fl%u0103c%u0103ilor din Ponor %u015fi comunele limitrofe: Baia de Arie%u015f, Mogo%u015f, R%u00eeme%u0163, Lup%u015fa, Bistra. %u00cen fiecare an %u00een luna Rusaliilor preo%u0163ii din aceste comune se %u00eent%u00e2lneau acolo, f%u0103ceau maslu dup%u0103 care fl%u0103c%u0103ii %u015fi fetele care aducea merinde %u015fi b%u0103utur%u0103 de acas%u0103 %u00eencingeau o hor%u0103 la muzica l%u0103utarilor p%u00e2n%u0103 noaptea t%u00e2rziu. Acest obicei a durat p%u00e2n%u0103 %u00een anul 1965.Ie%u015firea la munte privind v%u0103ratul are loc la 21 mai. Aici erau preg%u0103tite st%u00e2nele %u015fi colibele pentru animale. %u00cenvoirea v%u0103ratului constituia o tradi%u0163ie %u015fi era urm%u0103rit%u0103 de 1-2 paznici. Taxa de gloab%u0103 constituia dublul taxei legale. P%u00e2n%u0103 %u00een 1970 m%u0103sura laptelui la oi se exprima %u00een Kg-br%u00e2nz%u0103/cap de oaie (de obicei 3 kg br%u00e2nz%u0103 %u015fi 1 kg unt). Dup%u0103 1970 amplasarea st%u00e2nelor fiind organizat%u0103 mai aproape de locuin%u0163ele gospodarilor m%u0103sura laptelui este un muls pentru 5 oi, dou%u0103 mulsuri pentru 10 oi, etc.Ca unitate de m%u0103sur%u0103 pentru lungime a fos folosit st%u00e2njenul = 6 picioare = 1,896 m. Ca unitate de m%u0103sur%u0103 pentru suprafa%u0163%u0103 a fost folosit iug%u0103rul cadastral = 576 pr%u0103jini p%u0103trate = 1600 st%u00e2njeni p%u0103tra%u0163i = 5,754 metri p%u0103tra%u0163i.Ca unitate de capacitate a fost %u015fi este folosit%u0103 litra (ferdela) = 20 l (15Kg), mirta = 1/2 litre, p%u0103trarul = 1/4 litre. Actualmente sunt folosite ca unit%u0103%u0163i de m%u0103sur%u0103: metrul, m2, litrul, kg, %u0163olul, litra (ferdela).P%u00e2n%u0103 %u00een anul 1974 comuna Ponor nu a avut t%u00e2rg de animale %u015fi m%u0103rfuri. Locuitorii comunei mergeau s%u0103 v%u00e2nd%u0103 %u015fi s%u0103 cumpere animale %u015fi m%u0103rfuri la t%u00e2rgurile din comunele %u00eenvecinate: S%u0103lciua, Lup%u015fa, Mogo%u015f, R%u00eeme%u0163, etc. Dup%u0103 1974 s-a %u00eenfiin%u0163at t%u00e2rg de animale %u015fi m%u0103rfuri %u2013 o dat%u0103 pe lun%u0103.De%u015fi Ponorul este o comun%u0103 de munte totu%u015fi %u00een decursul timpului s-au ridicat c%u00e2%u0163iva oameni de seam%u0103 din v%u0103ile ei.%u00cent%u00e2i vom aminti pe preo%u0163ii dinastiei Ciorbe%u015ftilor Ilie, Simion %u015fi Lauren%u0163iu Ciorbea. Din neamul lor s-a ridicat din partea %u0163%u0103r%u0103neasc%u0103 %u015fi protopopul Sighetului Iosif Ciorbea. Neamul Ciorbe%u015ftilor a culminat cu Victor Ciorbea fost prim ministru al Rom%u00e2niei (1996-1997).Tot din %u0163%u0103ranii de aici s-a ridicat %u015fi Victor Herdea, %u00eenv%u0103%u0163%u0103tor din Aiud, Chiril%u0103 Ioan preot %u00een Bucure%u015fti, Lauren%u0163iu Groza preot %u00een Aiud, Ioachim Groza %u00eenv%u0103%u0163%u0103tor %u015fi preot %u00een Ponor.Amintim apoi pe Vasile Palcu colonel al armatei rom%u00e2neBucure%u015fti, Remus Laz%u0103r peofesor, preot %u2013 Cluj-Napoca, Ioan Clamba profesor director Liceul Turda, Gra%u0163ian Todoriu colonel Bucure%u015fti, Florin Cristea maior Bistri%u0163a-N%u0103s%u0103ud, Ioan Andrie%u015f arhitect Alba Iulia, Nicolae Cotoar%u0103 colonel Cluj-Napoca.Trebuie amintit de asemenea pe Victor B%u0103ie%u015fan dasc%u0103l %u015fi director la %u015fcoala general%u0103 Ponor care %u00een perioada 1950-1966 a contribuit cu mult zel la educarea tinerei genera%u0163ii. De asemenea Aurel B%u00eerlu%u0163 fost primar %u00een perioada 1930-1943 %u015fi Severean Cotoar%u0103 fost primar %u00een perioada 1957-1980 au fost fii ai comunei care au contribuit la dezvolatarea socio-economic%u0103 a comunei Ponor.Facilit%u00e3%u0163i oferite investitorilor:%u00cen domeniul combaterii factorilor de poluare %u015fi p%u0103strare a calit%u0103%u0163ii mediului:Grija fa%u0163%u0103 de gospod%u0103rirea fondului forestier %u015fi evitarea t%u0103ierilor masiveM%u0103suri pentru p%u0103strarea curat%u0103 a celor dou%u0103 cursuri de ap%u0103 (Valea Ponorului %u015fi Geogelului) prin aten%u0163ionarea persoanelor fizice %u015fi a agen%u0163ilor economici s%u0103 nu deverseze materii poluante %u00een ap%u0103Evitarea construirii de unit%u0103%u0163i economice poluante (cresc%u0103torii de p%u0103s%u0103ri, ferme zootehnice, etc.) %u00een apropierea centrului civic al comunei sau %u00een apropierea locuin%u0163elor sau punctelor destinate sejurului turisticProtec%u0163ia %u015fi protejarea monumentului eroilor, a cimitirelor %u015fi a bisericilor de pe raza comunei- p%u0103strarea esteticii arterelor de circula%u0163ie %u015fi taluzarea sectoarelor de drum care prezint%u0103 pornituriRealizarea de spa%u0163ii verzi %u015fi plant%u0103ri de arbu%u015fti ornamentali %u00een centrul comuneiRealizarea de materiale de propagand%u0103 diversificate (afi%u015fe, panouri) privind protec%u0163ia mediului %u00eenconjur%u0103torPostul de politie %u00a0 de pe raza comunei s%u0103 ia %u00een atribu%u0163ii %u015fi protec%u0163ia mediului %u015fi s%u0103 serveasc%u0103 drept %u201cGard%u0103 Ecologic%u0103%u201d cu implica%u0163ii directe %u00een protejarea %u015fi p%u0103strarea calit%u0103%u0163ii mediului de%u015fi aerul, apa %u015fi solul din zon%u0103 nu dep%u0103%u015fe%u015fte L.M.A. pe substan%u0163e poluante, este necesar ca aceste analize s%u0103 se fac%u0103 frecvent %u00een zon%u0103 pentru a evita din timp eventualele efecte negative%u00cen domeniul agriculturii:Sunt necesare m%u0103suri pentru cultivarea integral%u0103 a celor mai bune suprafe%u0163e de teren cu plante care g%u0103sesc condi%u0163ii mai favorabile %u00een zon%u0103Prin %u00a0direc%u021bia agricol%u0103%u00a0 trebuie asigurat necesarul de semin%u0163e %u015fi material s%u0103ditor cu valoare biologic%u0103 marePentru men%u0163inerea efectivului de animale cu productivitate ridicat%u0103 este necesar s%u0103 se asigure reproduc%u0103tori (tauri, vieri, berbeci) de ras%u0103 prin %u00eenfiin%u0163area din nou a sta%u0163iunilor de mont%u0103 si %u00a0%u00eenfiin%u0163area de sta%u0163iuni de mont%u0103 artificialeRevigorarea %u00a0asocia%u0163iatilor %u0219i cresc%u0103torilor de animale pentru a le ap%u0103ra drepturile iar datorit%u0103 faptului c%u0103 nu are cine %u00eengriji animalele la p%u0103%u015funat, fiind persoane %u00een v%u00e2rst%u0103 de perste 60 ani se pot %u00eenfiin%u0163a asocia%u0163ii %u00eentre mai multe familii pentru grija animalelorAsigurarea p%u0103%u015funatului ra%u0163ional pe p%u0103%u015funea comunal%u0103Trebuie %u00een continuare asigurat%u0103 asisten%u0163a sanitar- veterinar%u0103 a animalelorT%u00e2rgul de animale %u015fi m%u0103rfuri %u2013 ca surs%u0103 de venit pentru comun%u0103 %u015fi pentru popula%u0163ie trebuie men%u0163inut %u015fi modernizat cu noi standuri pentru animaleCrearea de microferme de cre%u015ftere a animalelor %u00a0 de c%u0103tre persoane tinere, dar cu facilit%u0103%u0163i financiar- bancare de creditare corespunz%u0103toareConform planului de urbanism al comunei p%u0103%u015funea comunal%u0103 dispune de zone cuprinse %u00een perimetrul construibil iar aici se pot face investi%u0163ii %u00een construirea de raioane, case pastorale, parc eolian, etc.Fertilizarea f%u00e2ne%u0163elor %u015fi p%u0103%u015funilor cu %u00eengr%u0103%u015f%u0103minte organiceOricare ar fi evolu%u0163ia micii mecaniz%u0103ri, %u00een nici un caz nu trebuie renun%u0163at la eforturile de sporire a efectivelor animalelor de trac%u0163iune: boi de munc%u0103 %u015fi cai deoarece nu confer%u0103 doar poten%u0163ial de trac%u0163iune ci %u015fi cantit%u0103%u0163i importante de %u00eengr%u0103%u015f%u0103m%u00e2nt organic %u015fi venituri mari prin v%u00e2nzarea lorConstruirea de grajduri care s%u0103 asigure condi%u0163ii corespunz%u0103toare de cre%u015ftere a animalelor (compartimentare, luminozitate, rigole