Page 196 - Demo

194 / JUDE%u021aUL BUZ%u0102U WWW.GHIDULPRIMARIILOR.ROConform datelor statistice furnizate de INS %u015fi autorit%u0103%u0163ile locale, la nivelul comunei functioneaz%u0103 un num%u0103r de 68 de agen%u0163i economici. Domeniile de activitate sunt diversificate (agricultur%u0103, comer%u0163, prest%u0103ri servicii, etc). Comer%u0163ul cu am%u0103nuntul (24 de agen%u0163i economici) %u015fi agricultura sunt principalele activit%u0103%u0163i.Agricultura practicat%u0103 %u00een prezent este una de subzisten%u0163%u0103, un procent ridicat din suprafa%u021ba agricol%u0103 se lucreaz%u0103 %u00een form%u0103 privat%u0103 iar restul %u00een asocia%u021bii lucrative. Suprafa%u0163a medie a unei exploata%u0163ii agricole este de 350 HA. Av%u00e2nd %u00een vedere c%u0103 din suprafa%u021ba total%u0103 a 114 comunei de 7685 hectare, 6832 ha este teren agricol, se poate concluziona c%u0103 exist%u0103 posibilit%u0103%u021bi pentru practicarea unei agriculturi performante %u00een G%u0103lbina%u015fi. Produc%u021bia agricol%u0103, at%u00e2t cea total%u0103 c%u00e2t %u0219i cea medie, are valori constant %u00een ultima perioada %u00een cazul majorit%u0103%u021bii culturilor. Aceast%u0103 evolu%u021bie constant%u0103 este %u00een corela%u021bie cu p%u0103strarea suprafe%u021belor cultivate efectiv din aceea%u0219i perioad%u0103 fapt ce sugereaz%u0103 c%u0103 multe dintre suprafe%u021be sunt cultivate %u015fi nu au o alta destina%u021bie. Comer%u021bul %u00een aceast%u0103 zon%u0103 este reprezentat de 68 de firme, conform datelor furnizate de INS. Serviciile oferite pe raza comunei G%u0103lbina%u015fi sunt diversificate, f%u0103r%u0103 a acoperi %u00eentreaga gam%u0103 necesar%u0103. Astfel oferta de servicii este dominat%u0103 de: alimenta%u021bie public%u0103, comer%u0163, activit%u0103%u021bi de comer%u0163 cu am%u0103nuntul. Din punct de vedere al serviciilor necesare pentru desf%u0103%u0219urarea de activit%u0103%u021bi economice este necesar%u0103 existen%u0163a societ%u0103%u021bilor bancare precum, BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, CEC, etc.Obiective turistice:Principalele obiective turistice ale Jude%u021bului Buz%u0103u lacul Vulturilor numit %u0219i Lacul F%u0103r%u0103 Fund, format %u00een perioada periglaciar%u0103, Vulcanii Noroio%u0219i de la Dealurile P%u00e2clelor, C%u00e2mpul Roman din satul Pietroasele, Biblioteca Vasile Voiculescu fondat%u0103 %u00een 1893, Muzeul Chihlimbarului din Col%u021bi, tab%u0103ra de var%u0103 de Sculptur%u0103 %u00een aer liber de la M%u0103gura, cu peste 256 sculpturi de piatr%u0103 realizate %u00een 16 edi%u021bii, Tezaurul de la Pietroasele (%u201eClo%u0219ca cu Puii de Aur%u201d) %u00een 1837 pe dealul Istri%u021ba, Mina de petrol din sta%u021biunea S%u0103rata Monteoru.Tradi%u021bii localeCasa %u0163%u0103r%u0103neasc%u0103 din G%u0103lbina%u1e63iCasele erau scunde (circa 2,25 m %u00een%u0103l%u021bime), cu pere%u021bii din nuiele, lipite cu p%u0103m%u00e2nt galben, erau mai mici la %u00een%u00e2l%u021bime %u0219i cu acoperi%u0219urile mai plate, fiind astfel adaptate climei mai putin ploioase %u0219i cu curen%u021bi mai puternici (v%u00e2ntul).Tipologia este asem%u0103n%u0103toare (locuin%u021belor de munte %u0219i deal), cu dou%u0103 %u00eenc%u0103peri situate de o parte %u0219i de alta a chilerului (sala) %u0219i cu polata sau cu pola%u021bi pe lungimea sau l%u0103timea casei. Pe fa%u021b%u0103 sau pe una dintre laturi, uneori pe am%u00e2ndou%u0103, era prispa inchis%u0103 cu galerie sau deschis%u0103.Temelia casei era din grinzi de lemn sprijinit%u0103 pe c%u00e2te o bucat%u0103 (sau buc%u0103%u021bi) de piatr%u0103 la col%u021buri. Pere%u021bii erau ridica%u021bi pe furci %u0219i umplu%u021bi cu pam%u00e2nt prins %u00een astereal%u0103 sau din chirpici f%u0103cu%u021bi din p%u0103m%u00e2nt amestecat cu paie, turna%u021bi %u00een form%u0103, usca%u021bi %u0219i apoi zidi%u021bi. Peste pere%u021bi se a%u0219eza acoperi%u0219ul. %u00cen zona lacurilor %u0219i b%u0103l%u021bilor, casele %u0219i anexele erau acoperite cu stuf (rogoz) care se g%u0103sea din abunden%u021b%u0103 %u00een zon%u0103 %u0219i care era un izolant termic foarte eficient at%u00e2t iarna, c%u00e2t %u0219i vara. Nu se poate face o diferen%u021biere categoric%u0103 %u00eentre locuin%u021ba din zonele de munte, deal %u0219i c%u00e2mpie %u00eentruc%u00e2t str%u00e2nsele rela%u021bii economice %u0219i de rudenie dintre locuitori au f%u0103cut ca multe elemente s%u0103 circule dintr-o zon%u0103 %u00eentr-alta, fie pornind de la preten%u021biile comanditarilor, fie folosind aceia%u0219i me%u0219teri. Putem concluziona c%u0103 amplasamentul, dimensiunea, decorul %u0219i calitatea materialelor de construc%u021bie reflectau starea material%u0103 %u0219i gustul proprietarului comanditar.Mobilierul: casele t%u0103r%u0103ne%u0219ti din zon%u0103 aveau mobilier simplu, rezum%u00e2ndu-se numai la necesar. %u00cen c%u0103mara %u2015de locuit%u00a0se g%u0103sea obligatoriu o mas%u0103 %u00eenalt%u0103 (de multe ori %u00eenfundat%u0103), un dulap de perete, iar deasupra sobei cu plit%u0103 se g%u0103sea un gr%u0103tar cu poli%u021b%u0103 pe care se prindeau vasele. %u00cen camer%u0103 se aflau dou%u0103 %u2013 trei paturi dup%u0103%u00a0necesitatea familiei, a%u0219ezate %u00een jurul peretilor %u0219i l%u0103zi folosite drept canapele %u0219i pentru depozitare.-%u00a0 Casa mare%u00a0 era folosit%u0103 pentru p%u0103strarea lucrurilor %u2015de zestre%u00a0%u0219i pentru g%u0103zduirea unor musafiri de seam%u0103. De obicei nu avea sob%u0103, dar dac%u0103 se punea soba aceasta era din zid, f%u0103r%u0103 plit%u0103 %u0219i lipit%u0103 de peretele dinspre sal%u0103. %u00cen camer%u0103 erau dou%u0103 paturi, %u00eentre ele o mas%u0103 %u00eenalt%u0103, la cap%u0103tul paturilor c%u00e2te o lad%u0103 de zestre, iar %u00een col%u021bul opus sobei, un cuier sau un dulap.Sala (tinda) era camera de legatur%u0103 %u00eentre cele dou%u0103 camere %u0219i exterior. Uneori tot din sal%u0103 se intra %u00een poiata din spatele casei. Aici se %u021bineau hainele pentru lucru, apa, lemne, uneltele %u0219i o scar%u0103, pentru c%u0103 de aici se urca %u00een podul casei. Locuin%u021bele din zona de c%u00e2mpie aveau %u00een sal%u0103 o sob%u0103 mare cu plit%u0103 deschis%u0103, care se alimenta cu paie %u0219i coceni de porumb. C%u00e2nd soba se g%u0103sea %u00een sal%u0103, camera de locuit avea soba oarb%u0103 %u2015f%u0103r%u0103 gur%u0103- era %u00eenc%u0103lzit%u0103 de fumul cald care venea din soba mare aflat%u0103 %u00een tind%u0103.Varul nu era cunoscut. El a ap%u0103rut mai tarziu; era rar folosit, tehnica stingerii lui p%u0103r%u00e2nd complicat%u0103, iar pre%u021bul lui era mult prea ridicat pentru disponibilit%u0103%u0163ile financiare ale locuitorilor. Focul se aprindea cu amnarul lovit de cremene l%u00e2ng%u0103 o fe%u0219til%u0103 de bumbac dezl%u00e2nat. %u00cen vatr%u0103 se p%u0103stra permanent focul, fiind mereu c%u0103rbuni aprin%u0219i, %u00eenveli%u021bi seara sub spuza protectoare pentru ca jarul s%u0103 r%u0103m%u00e2n%u0103 viu p%u00e2n%u0103 %u00een zori. Dac%u0103 se stingea, se %u00eemprumuta foc de prin vecini, iar c%u0103rbunii se duceau %u00eentr-un h%u00e2rb de lut, sub strat protector de cenu%u0219%u0103. Dup%u0103 %u00eenserare, odaia se lumina cu lum%u00e2n%u0103ri de seu sau cu opai%u021be de lut; l%u0103mpile cu gaz au ap%u0103rut abia prin 1880.Decorarea casei, a camerelor se f%u0103cea cu %u021bes%u0103turi. Casa mare, m%u00e2ndria familiei, avea pe paturi saltele de l%u00e2n%u0103 sau din paie acoperite cu cearceafuri din in (de obicei decorate %u0219i dantelate pe margini), peste care se puneau cergi (sau macaturi, mai t%u00e2rziu). Patul era plin de perne cu decoruri variate. Pere%u021bii din jurul paturilor erau acoperi%u021bi cu covoare sau p%u0103retar pe care se prindeau %u0219tergare frumos decorate. Pe peretele de r%u0103s%u0103rit se g%u0103sea o icoan%u0103 care avea deasupra un stergar prins %u2015%u00een fluture%u2019. Icoana putea fi mo%u0219tenit%u0103 sau dar al na%u0219ilor de cununie. Icoana de cas%u0103 nu se d%u0103ruia, trebuia sa moar%u0103 odat%u0103 cu casa. C%u00e2nd se d%u0103r%u00e2ma casa era l%u0103sat%u0103 sub d%u0103r%u0103m%u0103turi.Podelele erau acoperite cu pre%u0219uri. %u00cen l%u0103zile de zestre se p%u0103strau hainele pentru nunt%u0103 sau pentru %u00eenmorm%u00e2ntare, perne, velinte, cearceafuri, cergi, macate/macaturi etc. %u00cen camera de locuit paturile aveau saltele de paie (sau foi), cearceafuri din in sau c%u00e2nep%u0103 (dup%u0103 starea material%u0103 a proprietarului) acoperite cu %u021bol sau macaturi. Pere%u021bii din dreptul patului erau acoperi%u021bi cu %u021bol sau p%u0103retare din macat. %u00cen zona Buz%u0103ului, tolul era f%u0103cut din %u00eenn%u0103direa la mijloc a dou%u0103 pre%u0219uri %u021besute %u00een cas%u0103 %u2015din cozi (resturi de material rupte %u00een f%u00e2%u0219ii, cusute %u00eentre ele %u0219i %u021besute %u00een r%u0103zboi %u00een dou%u0103 i%u021be). Gospodina casei combina coadele, materialele dup%u0103 culori %u0219i astfel aspectul general este unul multicolor. Mesele erau acoperite cu fe%u021be de mas%u0103 ornamentate pe margine %u0219i %u00een mijloc cu ti%u015flaif%u0103re (o bucat%u0103 de p%u00e2nz%u0103 dreptunghiular%u0103 cu ornament bogat). Ferestrele aveau perdele din p%u00e2nz%u0103 simpl%u0103 pentru camera de stat %u0219i cu ornamente bogate pentru %u2015casa mare. Pe pere%u021bi se g%u0103seau %u0219tergare %u0219i, bine%u00een%u021beles, o icoan%u0103 la care se punea busuioc la Boboteaz%u0103, salcie la Buna Vestire %u0219i frunz%u0103 de nuc sau de tei la %u00cen%u0103l%u021bare. La %u00eemplinirea anului, %u00een preajma noii s%u0103rbatori, aceste frunze se ardeau %u0219i cenu%u0219a se punea la flori.Evenimente:Activitatea cultural%u0103 este animat%u0103 %u00een perioada s%u0103rb%u0103torilor de iarn%u0103, a s%u0103rb%u0103torilor de Pa%u015fti, la zilele de hram ale bisericilor %u015fi cu alte ocazii prin care tradi%u0163iile populare se perpetueaz%u0103 %u00een cadrul colectivit%u0103%u0163ii satelor.S%u0103rb%u0103toarea popular%u0103 local%u0103 ,,ZIUA COMUNEI%u2019%u2019 este s%u0103rb%u0103torit%u0103 de Sfin%u0163ii Petru %u015fi Pavel - 29 iunie a fiec%u0103rui an. %u00cen cele trei localit%u0103%u0163i sunt trei biserici vechi de de aproximativ 140-180 de ani, %u00een satul Bentu cu hramul ,,Sfin%u0163ii %u00cemp%u0103ra%u0163i Constantin %u015fi Elena%u2019%u2019, %u00een satul G%u0103lbina%u015fi cu hramul ,,Sf%u00e2ntul Nicolae%u2019%u2019, s%u0103rb%u0103tori pe care cre%u015ftin %u2013 ortodoc%u0219ii din comun%u0103 le %u00eent%u00e2mpin%u0103 cinstind mo%u1e63ii %u0219i str%u0103mo%u015fii potrivit datinilor str%u0103bune %u015fi %u00een satul T%u0103b%u0103r%u0103%u015fti %u2013 Biserica cu hramul %u2015Sf%u00e2ntul Nicolae%u2019%u2019.Facilit%u00e3%u0163i oferite investitorilor:%u00cen cadrul Strategiei de Dezvoltare a Comunei G%u0103lbina%u0219i sunt vizate ac%u021biuni de dezvoltare a infrastructurii de sprijin pentru afaceri, %u00een vederea atragerii de investitori %u0219i cre%u0103rii de noi locuri de munc%u0103 ceea ce va contribui la cre%u0219terea economic%u0103.Astfel sunt %u00een plan:- Programe de promovare a me%u0219te%u0219ugurilor %u0219i a comer%u021bului artizanal etc.-%u00a0 Promovarea %u0219i %u00eencurajarea programelor de reducere a birocra%u021biei pentru mediul de afaceri la nivel local-%u00a0Dezvoltarea de programe de sprijin a administra%u021biilor locale pentru facilitarea acord%u0103rii de servicii pentru mediul de afaceri