Page 98 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 98
98 judeţul ARGEŞ
Valea de Câmp drenează extremitatea nord - vestică Prezintă regim de scurgere permanent, începând din
a perimetrului, prezentând până în amonte de DJ 504 o albie aval de oraşul Costeşti, cu alimentare pluvionivală şi cu alimentare
bine conturată, cu lăţimi de 40 - 60 m şi cu versanţi înalţi de 10 subterană moderată, fiind singurul râu din sistemul hidrografic
- 15 m. Pe tronsonul cuprins între baza versantului şi DJ 504 Vedea, care nu seacă nici în anii cei mai secetoşi. Un rol important
este puternic înfundată cu vegetaţie hidrofilă. În aval de podul în menţinerea cursului îl are în perioadele secetoase alimentarea
de la DJ 504 albia a fost canalizată până la vărsarea în râu. subterană atât prin drenarea freaticului, cât şi ca urmare a
aportului din acviferele de adâncime, cantităţi însemnate de
Valea Săracu drenează câmpul de la vest de Valea apă din forajele arteziene în sectorul Cornăţel – Recea – Izvoru
Negraşu, curgând pe direcţia nord - sud prin satele Deagu de – Popeşt, ajungând în albia râului.
Sus şi Deagu de Jos. Este o albie bine dezvoltată, a cărei albie
minore are lăţimi de 6 - 8 m şi maluri înalte de 2 - 2,5 m. În Regimul scurgerii râului este puternic influenţat de cel
sectorul cuprins între limita nordică a perimetrului şi DJ 504, al precipitaţiilor. Apele mari se produc primăvara, începând cu
albia sa este curată, fără vegetaţie hidrofilă care să împiedice sfârşitul lunii februarie şi în martie.Acestea durează 2 – 5
scurgerea apelor de viitură. Excepţie face un mic tronson din săptămâni, în funcţie de rezervele de zăpadă din bazinul său
amonte de podul de la DJ 504, în care albia este puternic hidrografic, de intensitatea topirii şi de caracteristicile ploilor
înfundată cu vegetaţie arboricală şi ierbacee. În aval de pod a care însoţesc topirea. Viiturile cele mai accentuate şi cu
fost regularizată cu canal de pământ până la vărsarea în râu. frecvenţa cea mai ridicată au loc primăvara, iar cele cu
frecvenţa cea mai mică apar toamna şi iarna.
Valea Mateeştilor este un mic torent cu obârşia în
cuprinsul perimetrului, având o albie slab exprimată, înfundată Formarea celor mai mari debite este legată aproape
cu vegetaţie în sectorul din amonte de DJ 504. În cuprinsul exclusiv de viiturile din ploi cu caracter de aversă şi care
luncii a fost regularizată cu canal de pământ. acoperă toată suprafaţa bazinului de recepţie.
Valea Negraşu drenează partea central estică a Scurgerea minimă se produce la sfârşitul verii şi
perimetrului având cel mai mare bazin hidrografic din văile toamna în lunile august, septembrie, octombrie, perioadă în
secundare. Albia este clar conturată, prezentând lăţimi de 5 - care se înregistrează cantităţi reduse de precipitaţii, iar
10 m şi maluri înalte de 2 - 2,5 m. În amonte şi val de DJ 504 pe evapotranspiraţia se menţine încă la valori ridicate. Debite
o lungime de cca 600 m, albia sa este puternic înfundată cu o mici se semnalează şi iarna, când precipitaţiile cad în cea mai
vegetaţie arboricală şi ierbacee din care cauză produce mare parte sub formă de zăpadă şi când, ca urmare a
inundaţii asupra a 4 - 5 gospodării ţărăneşti situate în apropierea temperaturilor foarte coborâte, cantităţi însemnate din apa
cursului său. râului sunt imobilizate în gheaţă.
Valea Vlădaia drenează extremitatea sud - vestică a Râul Teleorman nu produce inundaţii asupra terenurilor
perimetrului, curgând pe direcţia NV - SE, pe teritoriul satului agricole din luncă, malurile înalte de 2,5 – 3,5 m şi lăţimea
Orodelu. Are o albie bine conturată în amonte de DC 124, cu albiei de 40 – 50 m nepermiţând ieşirea apelor din matcă.
maluri înalte de 2 - 4 m şi cu lăţimi de 2 - 3 m. În luncă, albia sa
este slab exprimată, înfundată cu vegetaţie până în sudul Văile secundare care drenează teritoriul comunei
localităţii Orodelu, de unde a fost canalizată până la vărsarea sunt: Valea de Câmp, Valea Săracu, Valea Mateeştilor, Valea
în râu. Satului, Valea Negraşu şi Valea Vlădaia. Toate îşi au obârşia în
cuprinsul Câmpiei Găvanu – Burdea, prezentând un regim de
Morfodinamica actuală a reliefului este guvernată de curgere torenţial pronunţat, influenţat de repartiţia precipitaţiilor
procese legate de activitatea de eroziune fluviatilă şi acumulare în timpul anului. Doar Valea Săracului îşi menţine cursul tot
în lungul albiilor mai mari, precum şi eroziunea torenţială pe timpul anului, chiar în anii cei mai secetoşi, contribuţie însemnată
versanţii abrupţi. având lacul de acumulare de la Cornăţelu, care reglează în
bună măsură scurgerea apelor pe acest pârâu.
Hidrogeologia
Din punct de vedere hidrogeologic, în comuna Recea se Tipul de alimentare specific acestor văi este cel din
semnalează prezenţa acviferelor de tip freatic şi de adâncime. ploi şi zăpezi cu alimentare subterană slabă şi foarte slabă,
Acviferul freatic este cantonat în formaţiunile poros caracteristic tuturor pâraielor autohtone din cuprinsul Câmpiei
permeabile ale Holocenului, reprezentate prin nisipuri, pietrişuri Române. Regimul scurgerii este puternic influenţat de acela al
şi bolovănişuri, a căror grosime variază între 2 şi 12 m. precipitaţiilor, înregistrându-se viituri puternice în sezonul
Acviferul freatic are nivel liber, fiind delimitat în bază primăvară – vară, când cad cantităţi însemnate de ploi, care
de un orizont argilos, impermeabil, iar la partea superioară de determină formarea debitelor maxime anuale.
suprafaţa piezometrică. Acesta este alimentat exclusiv din
precipitaţiile care cad pe suprafaţa lui de dezvoltare, prin Regimul climatic
infiltrarea acestora, în orizonturile permeabile. Valorile elementelor climatice pun în evidenţă faptul
Suprafaţa piezometrică suferă fluctuaţii însemnate în că teritoriul comunei Recea are o climă temperat – continentală
timpul anului, în funcţie de regimul precipitaţiilor. Astfel, în moderată.
perioadele de secetă prelungită nivelul apei în fântâni scade Temperatura medie anuală este de 10,1°C, a lunii celei
foarte mult, cu precădere în cuprinsul câmpului înalt, unde se mai calde (iulie) de 21,7 °C, a lunii celei mai reci (ianuarie) de -
semnalează chiar fenomenul de secare a acestora. 3,2 °C, reprezentând o amplitudine între lunile extreme de 24,9 °C.
În anii cu precipitaţii abundente, nivelul piezometric Regimul temperaturilor este determinat de particularităţile
se ridică cu câţiva metri, atingând în luncă adâncimi mai mici sinoptice ale fiecărui anotimp. Vara se înregistrează temperaturi
de 0,5 m. maxime de peste 30 - 35°C, cu precădere în luna iulie, iar iarna,
Acviferele de adâncim – stratele acvifere de adâncime preponderent în ianuarie, temperaturi scăzute, atrăgând
au fost puse în evidenţă de numeroase foraje executate în frecvent - 20°C.
cuprinsul perimetrului, în scopul alimentării cu apă a populaţiei Precipitaţiile medii anuale sunt de 545 mm, fiind
şi animalelor, precum şi pentru irigaţii. Acestea au fost săpate neuniform distribuite în timpul anului. Cele mai mari cantităţi se
cu precădere în lunca Teleormanului, la adâncimi cuprinse înregistrează în lunile iunie (73 mm) şi iulie (80,7 mm), iar cele
între 40 şi 60 m. mai mici în lunile ianuarie (21,1 mm) şi februarie (20,2 mm).
Reţeaua hidrografică Cea mai mare parte din cantitatea precipitaţiilor
Teritorul comunei Recea face parte din bazinul hidrografic anuale cade sub formă de ploi (cca 80%), care în anotimpul
al râului Vedea, subbazinul Teleormanului. călduros al anului prezintă caracter dominant de averse.
Râul Teleorman constituie artera hidrografică principală Numărul zilelor cu precipitaţii sub formă de zăpadă
care străbate perimetrul la limita sa sud – vestică. Acesta îşi este de cca 20, iar durata medie anuală a stratului de zăpadă
are izvoarele în cuprinsul Platformei Cotmeana, pe teritoriul variază între 30 şi 50 zile.
comunelor Băbana şi Moşoaia. După ce străbate zona de Vânturile predominante sunt cele din direcţia est,
platformă intră în câmpie la Podul Broşteni, pe care o parcurge nord – este dar şi din vest. Iarna bate dinpsre est şi nord - est
până la vărsarea sa în râul Vedea. Crivăţul, un vânt rece şi uscat, care spulberă zăpada de pe
formele pozitive de relief, umplând pe cele negative şi scade
temperaturile cu cca 10°C - 15°C.
