Page 884 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 884
884 judeţul TIMIŞ
Făgetul este centrul unei zone etnofolclorice distincte încăpător pe toată linia Timişoara-Sibiu şi acest han este
(port popular, monumente de arhitectură veche românească, proprietatea doamnei Soro. În han sunt opt camere pentru
folclor). În centrul oraşului se află complexul turistic "Padeşul", oaspeţi. Călătorii sunt bine serviţi, dar la un "preţ foarte scump".
cu un hotelde 43 de locuri, situat pe artera principală la câteva Din aceeaşi perioadă ne-au rămas şi descrierile călătorului
sute de metri de coţul şoselei de unde se desface drumul spre italian Domenico Sestini, considerat de Nicolae Iorga drept un
Săvârşin. om cult şi foarte inteligent. Într-o lucrare ce apărea la 1815 la
Florenţa, Domenico Sestini descrie şi zona Făgetului, dând
În acest loc se află busturile lui Eftimie Murgu şi Victor informaţii originale şi corecte. Drumul de la Bujor (Traian Vuia)
Feneşiu. În faţa liceului se află bustul lui Traian Vuia, iar la o sat cu "case româneşti însă sărace" la Făget, i se părea
distanţă de câteva sute de metri o modernă bază de agrement călătorului italian destul de bun."Făgetul e un târg frumos" prin
cu bar, terasă şi un bazin de dimensiuni olimpice. Gara este mijlocul căruia trece Râul Bega. Vara râul este navigabil până
situată, de asemenea pe artera principală, la ieşirea spre Lugoj. la Timişoara şi chiar mai departe şi este folosit pentru transportul
buştenilor spre Câmpia Banatului. Târgurile Făgetului îi atrag
Din apropierea gării se desprinde un drum modernizat atenţia şi călătorului italian.
care leagă Făgetul direct cu masivul Poiana Ruscă prin localităţile
Drăgsineşti şi Gladna. Potrivit mărturisilor lui Domenico Sestini Făgetul avea
la începutul secolului al XIX-lea "200 case româneşti cu 2 biserici
Istoria Oraşului Făget: şi peste 30 case germane cu o biserică mică dar curată, slujită
Făgetul şi-a luat numele de la pădurile de fagi din de călugării minoriţi din Lugoj". Făgetul era şi un important
zonă, fiind consemnat în documente în diferite forme: Fagyath punct de legătură dintre Banat şi Ardeal, aici fiind şi "vama
1548; Faczat 1594; Facsá d 1595; castrum Fachiad, Fachat, pentru Transilvania şi Ungaria". Hanul de la Făget, ce era
Fachad, Fachiat 1595; Fachyath, Fachyath 1597, Facyad 1603, proprietatea contesei de Soro, soţia comandantului cetătii
arx Fachaitt, Faczatt 1607; Fachiath 1608, Facsat 1616; appidum Timişoara, este descris de călătorul italian ca "unul dintre cele
Olá h Facset; Wallachisch Fatschet 1808; German Facset, Vallá mai bune", având " camere bune pentru călători şi grajduri
ch Facset 1828; Né met-Facset, Olá h-Facset 1851; Facsé t pentru cai", dar preţul era destul de mare. La Făget se putea
1907; Făget 1918. Dintre cele şase localităţi ce poartă acelaşi ajunge şi pe un drum mai scurt, de-a lungul Râului Bega, dar
nume, existente în judeţele: Iaşi, Alba, Bacău, Dolj, Prahova şi asta numai când timpul era frumos.
Timiş, Făgetul bănăţean este cel mai cunoscut. Făgetul este
amintit pentru prima dată în 1548 cu ocazia unei donaţii făcute De la Făget Domenico Sestini a ajuns la Cosava "un
de nobilul Ioan de Bozwar fiicei sale Dorotheea, la castelul sat de 85 de case, cu un han mizerabil" şi de aceea "călătorii
nobilului Iacob Bekesdin Făget. Atestat târziu de memoria preferă o încăpere în Casa poştei". În 1828 va trece prin Făget
documentelor scrise-comparativ cu alte asezări din zonă- şi învăţătorul polonez Auguste de la Lagarde aflat într-o
Făgetul s-a impus repede atenţiei istoricilor, călătorilor străini călătorie prin Ardeal şi Banat. O descriere a Făgetului de la
sau români, personalitătilor politice şi culturale care au luat începutul secolului al XX-lea a făcut-o şi Bodo Antal într-un
contact nemijlocit cu realităţile locurilor. Bel Matyas, în ghid al Banatului: "Făgetul, comună mare, centru de plasă, se
Geografia sa tipărită la 1777, consemna: "Făgetul este oraş întinde pe zona colinară de lângă Râul Bega...De la gară, în 3-4
vechi şi vestit, putere de primă importanţă (castrum nobile), minute se poate ajunge cu birja în centrul localităţii, în parcul
este aşezat pe o ridicătură înconjurat de o câmpie minunată". pieţei bisericii. Mergând spre centru pe strada Mare se pot
Într-o altă lucrare de dimensiuni mai mari, rămasă în vedea pe partea dreaptă Primăria, pe partea stângă şcoala de
manuscris, acelaşi autor, referindu-se la cetatea medievală a stat (şcoala maghiară), în piaţa bisericii, Biserica romano-
Făgetului, arată că după căderea Timişoarei, cetatea Făget a catolică, Judecătoria, hotelul "Regele maghiar". Referindu-se
fost ocupată de turci, care au instalat acolo o garnizoană ce la cetatea Făgetului, Bodor Antal consemnă că ruinele acesteia
trăia numai din jafuri. Existenţa scurtă, dar deosebit de frământată abia se mai vedeau.
a cetătii medievale a Făgetului, deseori teatrul unor aprige
confruntări între români, turci şi habsburgi, este prezentată Asupra frumuseţii Făgetului şi-au oprit privirea şi alţi
documentat de Pesty Frigyes în lucrarea sa în limba maghiară călători străini, precum şi numeroase personalităţi politice şi
Krassó vá rmegye tö rté nete (Istoria comitatului Caras). culturale româneşti: Dinicu Golescu, Eftimie Murgu, Mihai
Monografia istorică a lui Pesty Frigyes a costituit principala Eminescu, Lucian Blaga, Octavian Goga şi mulţi alţii.
sursă de informaţii pentru mulţi istorici, care, oprindu-se Activităţi specifice zonei:
asupra realităţilor social-economice şi politice ale Banatului
medieval, au făcut referiri şi la Făget. Informaţii sporadice Industrie uşoară
despre unele evenimente istorice consumate pe locurile Servicii
făgeţene în evul mediu şi în zorii epocii moderne ne dă Nicolae Agricultură
Stoica din Haţeg în Cronica Banatului, operă fundamentală a Activităţi economice principale:
celui mai cunoscut cronicar al Banatului. Industria extractivă
Frământările anului 1918, pregătirea şi participarea Prelucrare materie primă: nisip cuarţos, lemn, piele
delegaţilor din zona Făgetului la Marea Adunare Naţională de Obiective turistice:
la Alba Iulia au fost prezentate având ca sursă principală de Cetatea Făgetului
informare volumul de documente: Făurirea statului naţional Nedeea românilor Valea lui Liman - Căi de acces: pe
unitar român. Contribuţii documentare bănăţene 1914-1919, DN 68A Lugoj - Deva până în dreptul localităţii Coşava, apoi
coordonator dr. Ioan Munteanu şi fondul Nicolae Iliesciu, aflat printr-un drum modernizat - DJ 884 Curtea-Tomeşti, de unde se
la Muzeul Banatului din Timişoara. Pitorească aşezare mai parcurg 1,5 km în amonte de Fabrica de sticlă din Tomeşti,
geografică a Făgetului, intensa activitate spirituală, renumitele străbătând un sector de chei ale Râului Bega.
sale târguri au atras atenţia unor călători străini ce au trecut Este una dintre cele mai pitoreşti zone turistice ale
prin Transilvania şi Banat. La 1660, călătorul turc Evlia Celebi, judeţului Timiş situat aproape de confluenţa cu Bega Luncanilor.
trecând prin Făget făcea o descriere a cetăţii medievale: A fost Motelul construit în 1974 are 53 de locuri de cazare, iar campingul
construită de o femeie cu numele de Tilen...E o construcţie în situat în apropierea motelului, 60 de locuri. Motelul are un
formă pătrată, frumoasă şi tare. La apus se află o poartă care restaurant cu terasă, iar în vecinătatea lui se află un bazin de
dă spre câmpie. Are un dizdar, trei sute de ostaşi aleşi şi înot, un amfiteatru şi o scenă în aer liber unde se desfăşoară
material de război îndeajuns; e acoperită în întregime cu în fiecare vară festivalul jocului şi cântecului popular bănăţean.
şindrilă, dar nu are piaţă şi bazar sau altceva. Este doar un Bisericile de lemn din zona Făgetului
turn de serhat.. Biserica de lemn de la Băteşti
La sfârşitul secolului al XVIII-lea, Johann Lehmann Biserica de lemn de la Crivina de Sus
consemna: "Făgetul este un oraş câmpenesc frumos". Locul Biserica de lemn de la Curtea
este bogat din cauza târgurilor de animale care se ţin aici. Biserica de lemn de la Groşi
Oraşul este românesc, are peste 200 de case şi două biserici. Biserica de lemn de la Homojdia
Hanul de la Făget este cel mai frumos şi cel mai curat şi Biserica de lemn de la Jupâneşti
Biserica de lemn de la Margina
