Page 814 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

814 judeţul SIBIU
- Mausoleul mitropolitului Andrei Şaguna (1808 - 1873).
Este situat lânga biserica ortodoxa Sfânta Treime. A fost ridicat
în 1877.
- Casa filozofului Emil Cioran - casa particulară, care
nu se vizitează.
- Casa memorială Octavian Goga. Amenajată în casa
părinteasca a poetului, construcţie din sec. al XIX-lea, monument
istoric. (Răşinari, nr. 880) - casa particulară, care nu se vizitează. Adresă: Principală, nr. 22
- Casa natală a naturistului, medicului, sociologului şi
etnografului Ilarie Mitrea - casa particulară, care nu se vizitează
În împrejurimi se pot vizita:
- Muzeul Tehnicii Populare - la 6 km spre Sibiu se află
cel mai mare muzeu în aer liber din Europa, întins pe 96 ha.În
apropiere se află Grădina Zoologică.
- Muzeul Brukental(1790) - Sibiu, Piaţa Mare, nr. 4 - este
cel mai vechi muzeu din ţară, cuprinzând patru secţii muzeale
de o importanţă internaţională.
- Catedrala Evanghelică - Sibiu, Piaţa Huet, nr. 1
- Catedrala Mitropolitană "Sfânta Treime" - Sibiu,
str. Mitropoliei, nr. 33-35
- Biserica romano-catolică - Sibiu, Piaţa Mare, nr. 2
- Biserica Ursulinelor - Sibiu, str. General Magheru, nr. 33 Grădiniţe: 5; Şcoli: 6;
- Turnul sfâtului, Podul minciunilor, muzee, Sibiul vechi,
zidurile de apărare ale cetaţii, clădiri istorice, galerii de artă,
parcuri
- Pe Valea Stezii, la 3-5 km de Răşinari spre Păltiniş sunt
situate numeroase cabane cu restaurant şi camere de cazare.
- Staţiunea Păltiniş - situată la 20 km de Răşinari, este
prima staţiune montană din ţara noastră, înfiinţată în anul 1894.
Staţiunea se află la cea mai mare altitudine din ţara - 1450.
În Păltiniş se pot vizita: Schitul Păltiniş(1925) lângă
care se află mormântul filosofului Constantin Noica(1904-1987),
casa memorială Constantin Noica. Se pot face drumeţii în
Rezervaţia Iezerelor Cindrelului şi Vf. Cindrel(2244m), unde domina
urmele glaciaţiunii cuaternare şi o serie de elemente floristice
şi faunistice. Plimbarea cu telescaunul la Vf. Onceşti (1700m).
În funcţie de sezon se pot culege fructe de pădure: afine, zmeură,
coacăze sau se pot practica sporturile de iarnă.
- Ocna Sibiului - la 17 km de Sibiu- vestită prin locurile
sărate folosite în cura balneară.
- Sadu - la 13 km de Răşinari - se află prima hidrocentrală
din ţara noastră 1896 Sadu I, 1907 Sadu II, 1955 Sadu V.
Evenimente:
Festivalul Brânzei şi al ţuicii, îşi propune să promoveze
produsele tradiţionale româneşti din Mărginimea Sibiului.
Producătorii de brânză şi ţuică din Răşinari, dar şi din
alte locuri din regiune, îşi expun produsele pentru a fi gustate
şi cumpărate.
Răşinari este cunoscută în toată ţara pentru calitatea
brânzei care se produce aici şi pentru moştenirea culturală
bine păstrată de generaţii.
An de an sibienii şi turiştii sosiţi pe aceste meleaguri
au ocazia să deguste brânza pregătită de ciobani şi ţuica făcută
la cazan.
Zilele Emil Cioran, Octavian Goga, Andrei Şaguna
Facilităţi oferite investitorilor:
Comunitatea locală încurajează şi este dispusă să ajute
la dezvoltarea economiei în domenii precum:
- Turism (O zonă ideală pentru drumeţii, pârtii de ski şi
centre de vânătoare);
- Industria lemnului (Comuna administrază 9000 de ha
de pădure. O zonă recunoscută în trecut pentru stilul specific
de confecţionare a obiectelor din lemn.);
- Crescătorii de peşte (Ferme de păstrăv);
- Ferme de animale;
- Centre de colectare şi procesare (carne, lapte şi lână);
- Unităţi de colectare şi procesare a fructelor de pădure
(O zonă de exploatare de 2 ha cu posibilităţi de extindere).
Proiecte de investiţii:
Realizare spaţii verzi
Bază sportivă
Proiect master plan - apă, canal
Grădiniţă
Reabilitare drumuri comunale
PRIMĂRIA COMUNEI RÂU SADULUI
Adresă: Principală, nr. 247
Cod poştal: 557205
Telefon: 0269-567001 , 567600; Fax: 0269-567101;
Adresa de e-mail: primar.riusadului@gmail.com
PRIMĂRIA COMUNEI ROŞIA
Cod poştal: 557210
Telefon: 0269-582301; Fax: 0269-582305;
Adresa de e-mail: primaria.rosia_sb@yahoo.com
URL: www.primariarosia-sb.ro
Persoane din primarie:
Primar: David Ioan
Viceprimar: Popa Dorel
Secretar: Ritivoi Daniela Valentina
Contabil: Aron Eugen
Sate în administraţie:
Roşia, Caşolţ, Cornăţel, Daia + Daia Nouă, Nou, Nucet
Suprafaţa: 25000 ha;
Intravilan: 1000 ha; Extravilan: 15000 ha;
Populaţia: 5500;
Gospodării: 1662; Locuinţe: 1662;
Aşezarea geografică:
Comuna Roşia este situată în partea de est a Municipiului
Sibiu, la 18 de km de Sibiu ( la o distanţă de 11 km pe drumul
judeţean DJ 106 Sibiu - Agnita).
Centrul de comună - localitatea Roşia, este amplasat
în centrul de greutate al teritoriului, la intersecţia drumului
comunal DJ 106S ( Daia, Roşia, Vurpăr) şi DJ 104 G ( Cornăţel -
Roşia)
Drumuri de legătură: DC 54 Nou - între Nou şi Daia şi
DJ 104 G - între Nou şi Roşia. Accesul în Daia se face din DJ 106
Sibiu - Agnita pe DJ 106S. Accesul în Caşolţ se face pe DC55.
Accesul în Nucet se face pe DJ 104G Cornăţel-Nucet-Săcădate.
Din punct de vedere geografic, comuna aparţine părţii
de sud a podişului Transilvaniei - respectiv Podişul Hârtibaciului,
aproape de limita cu Depresiunile Făgăraşului şi Cibinului.
Comuna Roşia se învecinează la nord cu teritoriul
comunei Vurpăr, la sud cu Municipiul Sibiu şi comuna Şelimbăr,
la est cu teritoriul comunei Nocrich şi al oraşului Avrig şi la
Vest cu teritoriul comunei Şura Mare
Scurt istoric
Hotarul comunei Roşia a fost locuit din timpuri străvechi,
urme de cultură materială fiind descoperite frecvent şi datate
din neolitic.
Primele dovezi ale prezenţei umane datează încă din
epoca pietrei.
Obiecte din aceste perioade (articole din piatră şi din
ceramică, arme) sunt expuse în Muzeul Văii Hârtibaciului.
Perioada dacică respectiv romană sunt de ademenea
atestate prin descoperiri arheologice. Tot în această zonă s-au
găsit resturile unei aşezări romane: ceramică romană, o formă
din lut pentru fabricarea unor figurine reprezentând o zeiţă
înaripată călărind pe o panteră.
Istoria culturală şi identitatea regională sudul Transilvaniei,
zonă în care se află şi Roşia, a fost o zonă favorabilă locuirii
din cele mai vechi timpuri. A făcut parte din Imperiul Roman
timp de 2 secole, a fost traversată de numeroase triburi de
migratori şi în secolul al XII-lea a devenit parte a regatului
ungar. Regii unguri au fost cei care au adus în zonă colonişti
saşi pentru a păzii graniţele acestui teritoriu, a dezvolta comerţul
şi economia locală. Zona a devenit un important punct de
contact între cele tri populaţii principale ale Transilvaniei,
românii, saşii şi ungurii. Echilibrul demografic al zonei s-a rupt
la sfârşitul anilor '70 când saşii au început să emigreze masiv
în Germania. Dacă în anul 1977 existau 988 de saşi în comuna
Roşia, în anul 1992 numărul acestora ajunsese la doar 166 de
persoane. În prezent în comună mai trăiesc 8 saşi din o populaţie
de peste 5000 de persoane.