Page 755 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

judeţul PRAHOVA 755

Aşezarea geografică: PRIMĂRIA COMUNEI SÂNGERU
Comuna este situată în sud-estul judeţului Prahova la
Adresă: Principală, nr. 560
confluenţa Râurilor Prahova şi Teleajen, la 14 km sud de oraşul Cod poştal: 107515
Ploieşti, Câmpia Română Telefon: 0244-441016, 441070;
Fax: 0244-441377, 441060;
Căi de acces: Adresa de e-mail: sangeru@europrahova.eu
DN 1-DJ 139 şoseaua de centură Puchenii Mari-Urziceni; URL: www.sangeru.europrahova.eu
DN1 101D şoseaua de centură Ploieşti-Rîfov; Persoane din primarie:
Autostrada A3. Primar: Radu Gheorghe
Oraşe apropiate: Viceprimar: Verzea Georgian Daniel
Ploieşti - 14 km; Secretar: Stăiculescu Maria
Bucureşti - 55 km; Contabil: Bălăceanu Elena
Mizil - 25 km. Sate în administraţie:
Activităţi specifice zonei: Butuci, Mireşu Mare, Mireşu Mic, Piatra Mică, Sângeru şi Tisa
Agricultură Suprafaţa: 3990 ha;
Creşterea animalelor Intravilan: 599 ha; Extravilan: 3391 ha;
Legumicultură Populaţia: 5449;
Balastieră Gospodării: 1846; Locuinţe: 1856;
Activităţi economice principale: Grădiniţe: 4; Şcoli: 5;
Exploatarea de nisipuri şi pietrişuri albi a Râului Aşezarea geografică:
Teleajen
Balastieră Comuna se află în estul judeţului, la limita cu judeţul
Comerţ Buzău, pe malurile Cricovului Sărat şi ale afluenţilor acestuia
Panificaţie Salcia şi Sărăţica. Este străbătută de şoseaua judeţeană DJ102C,
Morărit care o leagă spre sud-vest de Apostolache, Gornet-Cricov,
Comerţ cu legume Iordăcheanu, Urlaţi şi Albeşti-Paleologu (unde se termină în
Comerţ cu cereale DN1B) şi spre nord-est în judeţul Buzău de Cislău (unde se
Apicultură termină în DN10). La Butuci, din acest drum se ramifică şoseaua
Obiective turistice: judeţeană DJ235, care duce spre est la Lapoş, iar la Sângeru
Conacul Cantacuzino se ramifică şoselele judeţene DJ238, care duce spre sud la
Biserica Sfântul Nicolae din satul Rîfov constuită în Tătaru şi DJ234, care duce spre nord la Salcia.
anul 1748
Monumente istorice ctitorite în anul 1743 Istorie
Fond de vânătoare ( mistreţ, căprior ) Legenda spune că vatra satului s-a format în locul
Evenimente: unde exista un sânger (specie de arbore). Denumirea Sângeru
Ziua comunei - 15 august apare în documente abia după 1750 şi se pare că se trage de
Botezul cailor - 7 ianuarie la dejugătoarea din preajma unui arbust de sânger, care depăşea
Hramul bisericilor din zonă proporţiile normale ale unei plante de acest soi (din familia
Facilităţi oferite investitorilor: cornaceelor), înalt până la 4 m, cu ramuri purpurii (uneori pe o
Reţea de drumuri (DJ, DC) parte verzui), frunze opuse, ovale sau eliptice, flori albe în cime
Telefonie umbeliforme şi cu fructe drupe sferice negricioase – (Cornus
Reţea apă sanguinea).
Cablu TV şi internet Dintr-un hrisov dat de Matei Basarab mănăstirii
Energie electrică Apostolache, la 25 iul. 1652, reiese că vechiul nume al localităţii
Servicii salubrizare Sângeru era: Fundeni (vezi DIR, XVII, vol. 1, l. 380-381 şi 510,
Spaţii pentru concesionare: cabinete medicale vol. 2, p. 436-450). Denumirea aceasta, se pare, este mai veche
Oportunităţi: şi explică situarea comunei în cadrul judeţului. În acest caz, ea
Fortă de muncă disponibilă şi calificată, apărea în documentele Ţării Româneşti de pe la începutul
Poziţionarea geografică foarte aproape de oraşul Ploieşti veacului al XV-lea. Faptul că acesta era vechiul său nume e
permite dezvoltarea de noi afaceri, confirmat şi de o însemnare din 5 mai 1749 de pe vremea lui
Preţurile relativ mici ale terenurilor şi utilităţile oferite Grigore Ghica.
pot duce la construirea de locuinţe, Se ştie însă că în satul component Tisa (înspre Mârlogea –
Disponibilitatea autorităţilor publice locale în relaţia Apostolache) se presupune să fi existat, în sec. IV a.H. – I p.H.,
cu cetăţenii. o cetate dacică, unică în zonă. Cunoaştem şi un hrisov, din 17
Proiecte de investiţii: aprilie 1631, semnat de Leon Tomşa, prin care voievodul întărea
Reţea canalizare lui Nedelco vii în dealul Bobului şi ocini în Fundeni (DRH, XXIII,
Reţea alimentare gaze 364-367).
Reabilitare drumuri, asfaltare Apoi, avem ştire despre Sângeru din "memoriile"
Fonduri europene GAL (1788) generalului Bauer, din "Istoria Daciei" (1815) lui D. Fotino,
precum şi din Analele parlamentare din 1831, când se specifica
PRIMĂRIA COMUNEI SALCIA apartenenţa localităţii plaiului Despre Buzău a fostului judeţ
Saac şi se preciza că avea o populaţie de 100 de familii. DTSR
Cod poştal: 107505 (1872) amintea Sângeru drept comună a plăşii Cricov, având în
Telefon: 0244-441026; Fax: 0244-441026; componenţă şi satele: Butuci şi Lapoşul Vechi.
Dicţionarul General al Judeţului Prahova (1897), parte
PRIMĂRIA COMUNEI SĂLCIILE din Marele Dicţionar Geografic al Romîniei, menţiona Sângeru
drept comună a plăşii Podgoria, având în subordine şi satele
Adresă: Principală, nr. 297 Butuci şi Mireş. Se preciza, de asemenea, că în urma reformei
Cod poştal: 107510 agrare din 1864 fuseseră împroprietăriţi 336 locuitori. La sfârşitul
Telefon: 0244-444000; secolului al XIX-lea, conform acestei surse, în comună trăiau
Fax: 0244-444120; 2095 de locuitori, şi existau acolo o moară cu aburi, o şcoală şi
Adresa de e-mail: salciile@prefecturaprahova.ro patru biserici ortodoxe - două în Sângeru (una fondată de
Alecu Văcărescu în 1816 şi alta fondată de Dumitrache Mârzescu
în 1723), una în Mireşul fondată de Anica Văcărescu şi fratele
său Pană Băbeanu în 1851 şi o a patra în Butuci.