Page 590 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 590
590 judeţul MARAMUREŞ
Oraşul Baia Sprie, aşezat pe Valea Râului Sasar, la Activităţi specifice zonei:
poalele Munţilor Gutii, are o suprafaţă de 91 km pătraţi. Agricultură
Înzestrat cu un peisaj natural deosebit, a fost în secolele XVIII Prelucrare lemn
şi XIX şi staţiune turistică. Multă vreme minele din Baia Mare Turism
şi Baia Sprie au reprezentat proprietatea reginei.
Activităţi economice principale:
În anul 1411 cele două oraşe sunt cedate de regele Prelucrarea produselor agricole
SIGISMUND lui ŞTEFAN LAZAREVICS, despot sârb, în schimbul Turism
cetăţii Belgradului, iar mai tarziu în 1427 stăpân al oraşului Prelucrare lemn
avea să devină GHEORGHE BRANCOVICS. Numele ambilor Industria uşoară confecţii
stăpâni au lasăt gusturi amare locuitorilor din acele vremuri. Creşterea animalelor
Ei au asuprit locuitorii băştinaşi pentru îmbogăţirea lor personală.
Obiective turistice:
Domnia lui Iancu de Hunedoara, între anii 1446-1453, Rezervaţia fosiliferă Chiuzbaia
ca stapân al ţinutului, aduce şi privilegii orăşenilor. Acestor Rezervaţia Creasta Cocoşului
privilegii li se vor adauga şi altele, mai târziu de către regele Lacul albastru (Monumente ale naturii)
Matei Corvin. Lacul Bodi
Pârtii de schi
O serie de evenimente au adus amărăciune în rândul Complexul turistic Suior: este amplasat la 11 km de
populaţiei oraşului, astfel:
orasul Baia Sprie într-un cadru peisagistic montan deosebit,
- în 1460 prinţul polonez ALBERT vandalizeaza oraşul are o capacitate de cazare de 99 de locuri, dispune de
- în 1562 turcii atacă locurile cu vehemenţă restaurant, cramă, braserie, terasă. Complexul dispune de
- în 1589 oraşul a fost incendiat aproape în intregime asemenea de o sală de conferinţă, o sală de fitness, saună,
- în 1690 oraşul îşi cedează minele statului în schimbul jacuzzi, solar, masaj, biliard, tenis de masa, darts.
scutirii de dări
- în 1710 din cauza epidemiei de pesta mor 580 de locuitori Baza sportivă este formată din terenuri de sport,
- anul 1771 este marcat de invazia tătarilor teren de tenis pe zgura, poligon şi echipamente de paint
- în anul1780 oraşul a fost inundat apa distrugând multe ball, pârtii de schi cu o lungime totală de 3600 m dotate cu
locuinţe telescaun cu o capacitate de 1250 turişti pe oră şi pârtie
- în 1782 are loc o invazie de lăcuste care a facut mari de săniuţe. În dotarea complexului se află şi un parc
stricăciuni recoltelor pentru distracţia copiilor dotat cu un joc gonflabil de 21 m
Cu toate acestea oraşul a rămas viu. Bogăţiile din lungime.
adâncurile Dealului Minei au asigurat prosperitatea şi refacerea
pagubelor ivite. Cabana Mogosa, aşezată pe malul lacului Bodi, la o
Au fost perioade de înflorire dar şi regrese marcate altitudine de 731 m, şi la o distanţă de 10 km de Baia Sprie,
de scăderea populaţiei. Conform primelor date rămase din dispune de 89 locuri de cazare în camere cu unul, doua sau
timpul împărătesei Maria Tereza, populaţia a crescut de la 300 trei paturi, restaurant cu 100 locuri şi terasă cu 150 de locuri.
de locuitori la aproximativ 5000 de locuitori şi a rămas constantă Complexul mai dispune de o bază de agrement-sport cu
până la mijlocul secolului trecut. terenuri de tenis handbal şi baschet. În apropierea cabanei se
Conscripţiile din 1778-1780 din timpul Mariei Tereza, află cea mai lungă pârtie de schi amenajată din zonă, cu o
consemnează starea socială a supuşilor "Populaţia numara lungime de 3,8 km şi o diferenţă de nivel de 600 m, pârtia
3165 locuitori din care 214 meşteşugari,1368 de mineri, fiecare dispune de un telescaun cu o capacitate de 600 de turişti/oră,
familie avea câte 2 copii, 117 slugi, 7 instructori de şcoală, 5 ce face legătura între cabană şi vârful Mogosa.
preoţi, 51 de săraci şi cerşetori. În oraş mai existau croitori în
număr de 19, negustori 14, măcelari 13, fierari 35, cizmari 36, Pe lângă bazele turistice amenajate în jurul băii Sprii
pantofari 4, un cioplitor în lemn. găsim şi arii naturale protejate de interes turistic.
Recensământul în limba germana din 1850, consemna
în rubrica populaţiei numărul de 5427 de locuitori, reprezentând Un astfel de loc este şi cel situat pe dealul Minei
1336 de familii care locuiau în 993 de case. În ceea ce priveşte la 3 km de oraş, unde în anul 1920, prin prabuşirea unei
naţionalităţile existente la acea vreme, maghiari erau 3800, vechi galerii de mină s-a format un frumos lac artificial.
romîni 1093, nemţi 333, slovaci 140, iar rromi 40. Rezidurile metalice cu abundenţă de ioni de cupru şi sulfat de
Aceste date dovedesc faptul că în Baia Sprie au convieţuit fier, face ca apa acestui lac, să capete cu timpul o culoare
de-alungul timpului diferite naţionalităţi care au reuşit să se verzuie, dar în anumite condiţii meteo şi de luminozitate,
respecte reciproc, formând un amestec indistinct ce reprezinta aceeaşi apă să devină albastră de aici şi denumirea lacului de
astăzi o populaţie civilizată în număr de 16626 locuitori. lacul Albastru.
Un loc de seamă îl ocupa în istoria oraşului lupta
memorandiştilor mai ales că unul din conducătorii memorandişti, Rezervaţia geologică Creasta Cocoşului, din
preotul-doctor Vasile Lucaciu era preot la Şişeşti sat aflat la M-tii Gutii, a fost declarată arie ocrotită în 1954. Creasta
câţiva km de Baia Sprie pe drumul ce duce la Cavnic. De reprezintă o porţiune dintr-un vechi crater vulcanic constituită
asemenea ţăranul Trib Gligor din Chiuzbaia sat aparţinător din punct de vedere petrografic din andezite bazaltice cu
oraşului Baia Sprie va face şi el parte din delegaţia care în anul piroxeni şi biotit de Gutii. Accesul la rezervaţie se poate face
1892 se va duce la Viena pentru a face cunoscut împăratului urmând doua trasee: unul pe Valea Suiorului şi celalalt din
memorandumul prin care se cereau drepturi egale pentru drUmul naţional ce leagă Baia Sprie de Maramureşul istoric
românii din Transilvania. prin dreptul hanului PINTEA VITEAZUL urmând marcajul
Ziarul Sfatul ce aparea la Sighet consemnează în turistic.
numărul din 20 Decembrie 1918 drumul spre Alba Iulia astfel:
"Sosiţi la 4 ore am plecat în jos prin codrii Gutiiului spre Baia O altă zona naturală protejată, de un interes aparte,
Sprie, când sântem în vale la casa pădurarului, ce surprindere este cea a Văii Chiuzbaii, unde pe versantul sudic al Vârfului
placută. Ne iese înainte o grupă de domnişoare şi domni cu Ignis pe o suprafaţă de 50 ha se află rezervaţia fosiliferă
steaguri românesti făcându-ne ovatii însufleţite. Sunt Baiesprieni, Chiuzbaia. Flora fosilă din această rezervaţie cuprinde 55 de
domnişoarele Anca, fraţii Lupan, fraţii Nistor, grupa noastră familii, 107 genuri şi 240 specii. Localitate aparţinătoare de
creşte cu tot pasul, steagurile falfâiesc, carele par să coboare oraşul Baia Sprie, Chiuzbaia este o aşezare pitorească situată
iar bătrânul Gutii răsună de DEŞTEAPTATE ROMÂNE DIN într-o depresiune intramontană deosebită, marginită de abruptul
SOMNUL CEL DE MOARTE. În Baia Sprie în fruntea coloanei stâncos al Vârfului Ignis şi de conurile vulcanice: Chiuz, Poca
ne aşteaptă deja tot oraşul în frunte cu protopopul. Suntem si Măgura.
ospătaţii lor, le multumim din inimă pentru călduroasa primire
şi ne îndreptăm spre Baia Mare’’. Tautii de sus este a doua localitate aparţinătoare
oraşului Baia Sprie. Aceasta face legătura la vest cu
Municipiul Baia Mare. Tautii de Sus este renumit ca limită
maximă de nord a arealului de păduri de castani comestibili
din România.
Turism:
