Page 553 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

judeţul IAŞI 553

Oportunităţi: DC 50 A (DJ 248 - Pădureni) drum asfaltat, dar într-o
Schimbarea categoriei de folosinţă a păşunii de deal stare foarte proastă

cu livadă sau vie concomitent cu scăderea efectivului de animale DC 51 (DJ 248 - Cabana Birnova - Poiana cu Cetate)
din zonă; refăcut şi pietruit de către Comunitatea Săraca Poiana cu
Cetate prin fonduri FRDS
Realizarea şi definitivarea fondului funciar prin parcelarea
cadastrală; DC 61 (DJ 248 - Corcodel) este din pământ
DC 63 (DJ 248 - Lunca) - este din pământ
Crearea unei asociaţii pe lângă primărie cu obiect de Căi ferate
activitate legumicultură; Teritoriul comunei este străbătut pe direcţia N - S de
magistrala de cale ferata Iaşi –Tecuci, unde funcţionează
Construirea unui teren de fotbal. Staţia CFR Grajduri care deserveşte la limită şi localitaţile
Proiecte de investiţii: componente
Istoricul comunei
Proiecte finanţate cu fonduri obţinute de la Guvern şi Comuna Grajduri este atestata documentar încă din
fonduri europene: anul 1423, de pe vremea lui Alexandru cel Bun, este formată
din mai multe sate, fiecare cu istoria lui şi anume: Grajduri,
Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare şcoală în Valea Satului, Pădureni, Cărbunari, Poiana cu Cetate, Corcodel
sat Gura Bohotin, comuna Gorban, judeţul Iaşi - fonduri de la şi Lunca.
Guvern prin OUG 28/2013. Satul Grajduri al cărui nume provine de la grajdurile
ce au existat pe teritoriul pe care s-a format aşezarea, este
Buget local: Modernizare cămin cultural în sat Gorban atestata documentar în anul 1429. S-a format într-un mare
Amenajare parc şi piaţă în sat Gura Bohotin hartop, la izvoarele pârâului Negui, între dealurile Mesteacanului
Proiecte aprobate prin PNDL2: şi Moviliţa.
Construire şi dotare dispensar uman în comuna Gorban, Satul Valea-Satului este aşezat pe valea pârâului
judeţul Iaşi - fonduri de la Guvern prin OUG 28/2013; Hutupeni, din dreapta Râului Rebricea, atestat documentar în
Construire grădiniţă cu program normal pentru 2 grupe anul 1864.
în sat Gura Bohotin, comuna Gorban, judeţul Iaşi - fonduri de la Satul Pădureni numit şi Sperieti de la denumirea
Guvern prin OUG 28/2013. dealului Sperieti pe coasta căruia este amplasat, este atestat
Proiecte propuse spre finanţare: documentar încă din anul 1820. Satul Cărbunari este aşezat pe
Modernizare drumuri de interes comunal prin asfaltare - valea pârâului Negui, afluent al pârâului Rebricea, nume
fonduri de la Guvern prin OUG 28/2013; derivate de la ocupatia locuitorilor de a face mangan din lemnul
Modernizare drumuri de interes local prin asfaltare - pădurii, este atestat documentar din anul 1803.
fonduri europene; Satul Poiana cu Cetate numit şi Cinghinea este atestat
Construire sala sport în comuna Gorban, judeţul Iaşi - documentar din 1502 numele provenind de la "Poiana Cetatii" şi
fonduri de la Compania Naţională de Investiţii ( C.N.I.); cetatuia neolitica.
Reabilitare, modernizare şi dotare Sediu de Primărie Satul Corcodel este situate în dreapta pârâului Rebricea
în comuna Gorban, judeţul Iaşi - fonduri de la Guvern prin OUG şi este atestat documentar din anul 1864.
28/2013. Satul Lunca numit şi Lingurari este aşezat pe valea
pârâului Rebricea şi este atestat documentar în anul 1864,
PRIMĂRIA COMUNEI GRAJDURI denumirea provine de la indeletnicirea locuitorilor acestui sat.
În anul 1906 istoricul ieşean Gh. Ghibanescu a
Cod poştal: 707215 descoperit la Grajduri cele mai vechi documente ale satului,
Telefon: 0232-228286; două urice slavone, unul din anul 1423, emis de cancelaria lui
Fax: 0232-228341; Alexandru cel Bun, celalalt din 1945, redactat de pisarii lui
Adresa de e-mail: primar@primariagrajduri.ro Ştefan cel Mare. Aşadar, timp de aproape patru-cinci veacuri,
URL: www.primariagrajduri.ro actele, scrise pe pergament, cu peceţi de ceara roşie, atârnate
Persoane din primarie: de şnururi, fuseseră păstrate cu sfinţenie şi transmise din
Primar: jr. Zamfirache Constantin generaţie în generaţie, de la bunici la nepoţi, în familiile
Viceprimar: Afrăsinei Viorel razeşilor din Grajduri. Bine protejate, ascunse în locuri tainice,
Secretar: jr. Macovei Delia uneori îngropate în vremuri de rastriste, asemenea docemente
Contabil: ec. Ciorpac Elena erau bunul cel mai de preţ al obştei răzeseşti, dovada juridică
Sate în administraţie: a proprietăţii într-o moşie stăpânită în devalmasie în primele
Grajduri, Valea-Satului, Pădureni, Cărbunari, Poiana cu Cetate, generaţii de după beneficiarul actului, de regulă un credincios
Lunca, Corcodel al domneiei în războinicele veacuri al XIV-lea şi al XV-lea.
Suprafaţa: 4120 ha; Scoase la iveala numai în împrejurările totdeauna păguboase
Intravilan: 500 ha; Extravilan: 3620 ha; ale unor judecaţi în faţa Divanului sau a Domnilor, aceste
Populaţia: 8374; "cărţi" puteau să hotarască soarta multor oameni. În asemenea
Gospodării: 1372; Locuinţe: 1564; situaţii s-a născut zicala: "Ai carte, ai parte" (de mosie).
Grădiniţe: 5; Şcoli: 5; în anul 1928, uricul de la Ştefan cel Mare mai era inca
Aşezarea geografică: in Grajduri,in pastrarea lui Neculai Zamfirachi. Instrainate,
pretioasele acte au intrat, totusi in arhive,unde vor conserva
În zona de sud-est a judeţului Iaşi inca multa vreme de acum inainte urmele materiale ale unor
Vecini: timpuri apuse, dar nu uitate.
La nord - comuna Ciurea; Aflăm din aceste vechi hrisoave domneşti că o întinsă
La sud - comuna Scânteia; moşie, de pe dreapta pâriului Rebricea, de la obârşia acestuia
La vest - comuna Mogoşeşti; şi până aproape de confluenţa cu pârâul Cauiasca, se numea
La est - comuna Dobrovăţ. Sirbi şi fusese data în stăpânire, în 1423, unui Oana Popsa (desigur,
Reţeaua rutiera a comunei este formată din drumuri un fiu de popa) pentru dreapta credinţă. Prin acelaşi uric, un
judeţene şi comunale, având o lungime totala de 39,7 km sat (nenumit), care trebuie să fi existat în zona din spatele Gării
Principalele drumuri clasificate de pe teritoriul Scinteia, era dat fratelui lui Oana, Moisa Filosofu, un teolog de
comunei Grajduri sunt urmatoarele: la curtea lui Alexandru cel Bun. Numele satului Sirbi indica o
DJ 248 (Iasi - Buhaeşti) asigură relaţia cu Municipiul probabilă colonizare de sud dunareni (bulgari, sirbi) pe care o
Iaşi şi traversează satele Grajduri şi Valea-Satului, este prevăzut putem pune în legatură cu atacurile turcesti din a doua jumatate
cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară, are o laţime de 7 m şi a veacului al XIV-lea in regiunile dinspre Dunăre.
acostamente de 1,5 m. Starea de viabilitate a acestui drum
este mediocră.
DC 50 (Grajduri - Cărbunari) este din pământ, lungime
de aprox 3,3 km