Page 506 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 506
506 judeţul HARGHITA
Comuna este situată în spaţiul dintre râurile Târnava Datele din teren şi documentaţiile celor câteva foraje
Mare şi Homorodul Mic, pe dealurile Homorodului, la o altitudine hidrogeologice executate în zonă, ne indică modul de circulaţie
de 550-575 m deasupra nivelului mării se află comuna Ulieş. şi de acumulare a apei în diferitele formaţiuni ce alcătuiesc
Localitatea este situată la numai 15 km de Odorheiu Secuiesc, zona studiată şi legat de acestea, geneza şi mecanismul de
70 km de Miercurea Ciuc şi la 25 de km de Cristuru Secuiec. mineralizare al acestora.
Cu o suprafaţă totală de 7.200 ha, comuna este alcătuită din 8
sate: Ulieş, reşedinţa, Iaşu, Ighiu, Daia, Nicoleşti, Vasileni, Condiţiile de acumulare şi de răspândire ale apelor
Obrăneşti şi Petecu. freatice sunt determinate pe lângă condiţiile hidrometeorogice
locale şi de caracterul geomorfologic al văii Târnavei Mari,
Căi de acces fiind în legătură directă cu structura tectonică şi cu caracterul
Accesul rutier în localitate este asigurat de Drumul petrografic şi litologic al formaţiunilor sedimentare care
Judeţean 137 A, Drumul Naţional 13 şi Drumul European 60. Cea alcătuiesc cadrul geologic. Compoziţia mineralogică şi
mai apropiată gară de transport persoane şi mărfuri se află la geochimică a formaţiunilor în strânsă legătură cu caracteristicile
15 km de comună, în municipiul Odorheiu Secuiesc. În plus, o reliefului, cu intesitatea circulaţiei apelor subterane şi cu
linie de cale ferată anexă de interes local leagă Vânători de regimul hidrochimic şi hidrodinamic al acestora determină
Odorhei, având staţia cea mai apropiată la Homorodbene, la 8 caracteristicile hidrogeochimice şi gradul de mineralizare al
km distanţă de Ulieş. apelor.
Localităţile Petecu, Ulieş, Vasileni şi Nicoleşti se află
pe taseul drumului DJ 137A. Principalele pârâuri care străbat teritoriul comunei
Localităţile Ulieş, Iaşu şi Daia se află pe traseul drumului Ulieş sunt: Pârâul Mic, Pârâul Blond, Pârâul Hodoş, iar spre Olt
judeţean DJ 133. Pârâul Ighiu, Pârâul Răceală şi Pârâul Petecu.
Drumul comunal DC 30 asigură relaţia între DJ 137A şi
satul Obrăneşti. Acumulările de ape freatice sunt legate de depozitele
Drumul comunal DC 31 asigură relaţia între DJ 137A şi aluviale şi de unele acumulări locale ale văilor fluviatile, de
satul Vasileni. formaţiunile superficiale - eluviale, deluviale, aluviale şi
Drumurile judeţene şi drumurile comunale sunt pietruite proluviale ale spaţiilor interfluviale şi de piemonturile de
şi se află într-o stare degradată. acumulare.
Oraşele principale cele mai apropiate de comună sunt:
Odorheiu Secuiesc aflat la o distanţă de 16 km, Cristuru Secuiesc Orizontul acvifer freatic, cantonat în depozitele
la 28 km şi Miercurea Ciuc la o distanţă de 68 km. deluviale de pantă este alimentat de precipaitaţii căzute pe
Prin Petecu şi prin Daia se poate ajunge la DN 13-E 60 suprafeţele versanţilor. Datorită permeabilităţii reduse apa
pe drumul cel mai scurt, dar drumurile sunt aproape impracticabile. infiltrată are o circulaţie lentă spre baza versanţilor sau se
Distanţele dintre centrul administrativ al comunei şi infiltrează în rocile de bază.
celelalte sate componente sunt:
Daia 6,0 km pe DJ 133; Orizontul acvifer freatic acumulat în aluviunile luncii
Iaşu 1,0 km pe DJ 133; şi teraselor pârâurilor este alimentat de apele râului cu care
Ighiu 4,0 km pe DJ 133; este în legătură directă, de precipitaţiile căzute pe aceste
Nicoleşti 3,0 km pe DJ 137A; suprafeţe morfologice, de apele de şiroire şi de apele drenate
Obrăneşti 3,0 km pe DJ 137A + 3 km pe DC 30; din deluviile de pantă.
Petecu 7,0 km pe DJ 137A; Activităţi specifice zonei:
Vasileni 2,0 km pe DC 31A.
Locuitorii satelor au acces la calea ferată pe ruta Agricultură
secundară Sighişoara-Odorheiu Secuiesc utilizând Halta Feliceni. Cultura vegetală
Din Sighişoara pe Magistrala 300 sunt legături directe spre Creşterea animalelor
Bucureşti, Oradea, Arad, aici circulă majoritatea trenurilor spre Activităţi economice principale:
Bucureşti şi trenurile internaţionale spre vest Principalele activităţi economice ale comunei sunt
Evoluţia localităţilor după 1990 agricultura şi creşterea animalelor. Dealurile mai joase permit
Localităţile urbane şi rurale din ţară în prezent sunt în unele sate producţia de fructe şi legume. Ramurile mici-
caracterizate prin transformări importante, uneori contradictorii industriale active sunt prelucrarea lemnului şi împletitul
datorită procesului de transformare din anul 1990, spre economia coşurilor, activitatea tradiţională a locuitorilor Ulieşului.
de paţă are loc o scădere temporară a necesarului de forţă de De asemenea, în localitate funcţionează o balastieră.
muncă din Municipiul Odorheiu Secuiesc, se resimite şi în Din totalul suprafeţei agricole, cea mai mare pondere
localităţile comunei. o deţine terenul arabil, urmat de păşuni şi cositoare, care
Forţa de muncă astfel disponibilizată a fost absorbită favorizează creşterea animalelor. Suprafaţa cultivată cu
parţial de întreprinzătorii mici, desfăşurând activităţi în mica cereale este de 2366 ha, culturile predominante fiind cele de
industrie şi comerţ, iar marea majoritate a localnicilor îşi desfăşoară porumb şi grâu. Pomii fructiferi ocupă 82 de ha, păşunile 1760 ha
activitatea în agricultură pe terenurile proprii, neexistând şi fâneţele 1812 ha.
asociaţi agricole în nici o localitate a comunei. Unele localităţi Clima zonei este favorabilă culturilor fructifere,
din cauza scăderii şi îmbătrânirii populaţiei au ajuns la un pas producându-se mere, prune, pere, cireşe. Nu există unităţi de
de dispariţie, se fac încercări de dezvoltare a infrastructurii în prelucrare a fructelor în zonă, cu execepţia micilor ateliere de
vederea stabilizării populaţiei sperăm cu succes. fiert ţuică
Reţeaua hidrografică Creşterea bovinelor
Localităţile Ulieş, Nicoleşti, Vasileni, Obrăneşti şi Ighiu Odată cu îmbunătăţirea raselor şi cu asigurarea bazei
de pe teritoriul administrativ al comunei Ulieş sunt în bazinul furajere atât producţia de lapte cât şi de carne s-a menţinut la
afluenţilor Târnavei Mari care au codul cadastral hidrografic un nivel corespunzător, prelucrare produselor se realizează în
IV - 1.9.6 (15-19), pe când Petcu, Daia şi Ighiu sunt pe teritoriul afara comunei. Scăderea efectivului de ovine se datorează
pârâului Homorodul Mare afluent al Oltului cu număr cadastral imposibilităţii de a vinde lâna.
hidraulic VIII-1 71 Producţia de carne de porc se realizează în special în
Hidrografie este infuenţată de relieful tipic vulcanic al gospodării individuale, mai mult pentru necesităţile familiare şi
masivelor, interiorul multora fiind drenat de un curs principal mai puţin pentru piaţă, unde se simte restrângerea cererii, cauzată
de apă, al căror afluenţi dispuşi radial. de scăderea puterii de cumpărare a orăşenilor.
În această depresiune subcarpatică, prin depozite O unitate de prelucrare a lemnului se găseşte în
sedimentare permeabile apa se infiltrează, acumulându-se în localitatea Daia
straturi acvifere nisipoase. Izvoarele care apar pe văile Obiective turistice:
râurilor au un debit variabil şi un grad mare de salinitate. În satele comunei Ulieş turismul nu este dezvoltat cu
toate că sunt aşezate aproape de 2 centre importante de turism:
Sighişoara şi Odorheiu Secuiesc şi are câteva obiective
remarcabile, monumentele arhitecturale vizitate de mulţi turişti
în special biserica reformată de la Daia este aproape de biserica
unitariană de la Dârjiu, monument sub protecţia Unesco.
