Page 471 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 471

judeţul GORJ                                                           471

PRIMĂRIA COMUNEI CRASNA                                                Evenimente:
                                                                                 Prima duminică din luna octombrie – Zilele comunei
Adresă: Cărpiniş, nr. 79
Cod poştal: 217169                                                     Crasna
Telefon: 0253-474101; Fax: 0253-474101;                                          Sărbătoarea "Sfântul Gheorghe" – manifestare cultural-
Adresa de e-mail: primariacrasna@yahoo.com
URL: http://www.crasnagorj.ro/                                         religioasă – bâlci anual în satul Crasna
Persoane din primarie:                                                           "Drăgaica" – sărbătoare etnofolclorică, bâlci tradiţional
Primar: Prof. Aurel Vamvu
Viceprimar: Sanda Gheorghe                                             care se desfăşoară în satul Radoşi, ocazie cu care vor avea
Secretar: Tiriplică Luminiţa                                           loc hore ţărăneşti, spectacole artistice cu ansamblul folcloric
Contabil: Lăcătuşu Iuliana Cristina                                    din Crasna
Sate în administraţie:
Crasna, Aninişu din Deal, Aninişu din Vale, Radoşi, Cărpiniş,                    27 iulie - Sărbătoarea "Sfântul Pantelimon" – are loc în
Crasna din Deal, Drăgoieşti, Dumbrăveni, Buzeşti                       satul Aninişu din Vale, într-un cadru natural deosebit, bâlciul
Suprafaţa: 24000 ha; Intravilan: 1211,18 ha; Extravilan: 19401,82 ha;  anual tradiţional, ocazie cu care vor avea loc diferite manifestări
Populaţia: 5589; Gospodării: 1907; Locuinţe: 2214; Grădiniţe: 7;       cultural-artistice şi sportive
Şcoli: 7;
Aşezarea geografică:                                                             26 octombrie - Sărbătoarea "Sfântul Dumitru" – se
                                                                       organizează un bâlci anual în satul Crasna, cu ocazia căruia
          Comuna Crasna este situată în partea de nord a judeţului     vor avea loc expuneri de mărfuri şi produse din localitate şi din
Gorj, la 35 km distanţă de municipiul Târgu Jiu şi 9 km distanţă       împrejurimi
de oraşul Novaci                                                       Facilităţi oferite investitorilor:

          Teritoriul administrativ al comunei Crasna se învecinează:             Agricultură:
          - la nord cu judeţul Vâlcea                                            Există potenţial pentru implementarea practicării unei
          - la sud cu comunele Bengeşti-Ciocadia, Săcelu şi            agriculturi ecologice
Bălăneşti                                                                        Pot fi amenajate pe raza comunei micro-ferme pomicole
          - la est cu oraşul Novaci - la vest cu comuna Muşeteşti      şi viticole
şi oraşul Bumbeşti-Jiu                                                           Bogata şi diversificata floră spontană face oportune
          Legătura cu municipiul Târgu Jiu - reşedinţa de judeţ        investiţiile în dezvoltarea apiculturii, fiind necesară amenajarea
- se face prin intermediul drumului judeţean DJ 665 prin sudul         unui centru de colectare-prelucrare a produselor apicole
comunei dar şi a drumurilor judeţene DJ 661 şi DJ 665C                           Creşterea competitivităţii în sectorul zootehnic
          Comuna Crasna este o aşezare cu profil agro-turistic         urmăreşte investiţii în tehnologii noi, consolidarea de noi ferme,
situată în partea de nord a judeţului Gorj, într-o zonă mixtă          promovarea asociaţiilor de producători precum şi dezvoltarea
muntoasă şi colinară în depresiunea Getică a subcarpaţilor             nişei de piaţă a agriculturii ecologice
Meridionali                                                                      Industrie agroalimentară:
          Localităţile comunei se află în Subcarpaţii Olteniei,                  Se pot realiza investiţii în următoarele domenii:
respectiv în zona dealurilor subcarpatice interne cu altitudini                  Baze de creştere şi valorificare a peştelui – în special
în jur de 400-500 m, separate de culoare lungi ale cursurilor de       păstrăvării
apă                                                                              Centre de tăiere-abatorizare, carmangerii, unităţi de
Activităţi specifice zonei:                                            colectare şi prelucrare a laptelui, a pieilor, a lânii ş.a.
          Creşterea animalelor                                                   Pădurile de pe raza comunei se întind pe cca 10000
          Cultivare, exploatare viţă de vie, pomi fructiferi           ha, asigurând suficiente cantităţi de fructe de pădure, ciuperci
          Exploatare şi valorificare material lemnos                   şi plante medicinale încât să facă oportune investiţiile în
Obiective turistice:                                                   amenajarea unor centre de colectare, prelucrare şi valorificare
          Pensiunea "Alex şi Maria" - este situată lângă Primăria      a acestora
comunei Crasna (Gorj) la aproximativ 10 km de Băile Săcelu şi
25 km de staţiunea montană Rânca. Amplasamentul obiectivului           PRIMĂRIA COMUNEI CRUŞEŢ
se încadreaza într-o zonă montană de mare interes turistic având
numeroase puncte de atracţie                                           Cod poştal: 217175
          În comuna Crasna se află o serie de monumente istorice:      Telefon: 0253-283075;
          Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva" - de la 1800          Fax: 0253-283067, 283101;
la Aninişu din Vale                                                    Adresa de e-mail: primaria_cruset@yahoo.com
          Mânăstirea Icoana - în satul Cărpiniş                        Persoane din primarie:
          Biserica de lemn "Intrarea în Biserică" - de la 1738 cu      Primar: ing. jr. Drăguşin Viorel
Zidul de Incintă din secolul al XIX-lea la Cărpiniş                    Viceprimar: ing. Godeanu Teodor
          În Crasna (Crasna Ungureni) - Schitul Crasna de la 1636      Contabil: ec. Stăvaru Ioana
          Biserica Sfântul Nicolae de la 1636 cu fresca din 1757       Sate în administraţie:
          Chiliile din secolul al XVII-lea, refăcute în 1808           Cruşet, Slăvuţa, Marineşti, Văluţa, Bojinu, Mierea, Slămneşti,
          Tronul clopotniţei şi zidul de incintă din secolul al        Măiag, Urda de Jos, Miericeana
XVII-lea                                                               Suprafaţa: 8622 ha;
          În Crasna (Crasna din Vale) - Biserica din lemn "Adormirea   Intravilan: 692 ha;
Maicii Domnului" - din secolul al XVIII-lea                            Extravilan: 930 ha;
          În Crasna din Deal - Biserica de lemn "Intrarea în           Populaţia: 3308;
biserică", secolul al XIX-lea                                          Gospodării: 1868;
          În Drăgoieşti (Crasna Ungureni) - Biserica de Lemn           Locuinţe: 1974;
"Izvorul Tămăduirii" de la 1760                                        Grădiniţe: 6; Şcoli: 6;
          În Drăgoieşti (în cimitir) - Biserica de lemn "Cuvioasa      Aşezarea geografică:
Paraschiva" de la 1760
          În Drăgoieşti (Hotin) - Biserica de lemn "Sfinţii Îngeri"              Teritoriul administrativ al comunei Cruşet este situat
de la 1833                                                             în partea de sud-sud-est a judeţului Gorj, pe Valea Râului
          În Dumbrăveni (Turbaţi) - Biserica de lemn "Adormirea        Amaradia
Maicii Domnului" de la 1768
          În Buzeşti - monumentul lui Constantin Ivănuş - sculptor               Teritoriul comunei Cruşet este situat într-o zonă de
Oscar Han                                                              relief deluros aparţinând Piemontului Olteţului din cadrul
                                                                       Podişului Getic cu lunca întinsă a Râului Amaradia

                                                                                 Dealurile au altitudine maximă de aproximativ 250-350 m,
                                                                       ele fiind rezultatul fragmentării puternice a Piemontului Getic
                                                                       sub acţiunea corozivă a reţelei hidrografice.
   466   467   468   469   470   471   472   473   474   475   476