Page 434 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

434 judeţul DOLJ

Aşezarea geografică: Aşezarea geografică:
Comuna Sălcuţa are teritoriul administrativ amplasat Localizare Scăeşti:
Regiune: Câmpie judeţ: Dolj cel mai apropiat oraş:
în partea de sud-vest a judeţului Dolj, în zona de câmpie colinară
care este subunitatea sudică a marii unităţi geomorfologice Filiaşi
Podişul Getic Comuna este situată pe dealurile Comăneasa şi

Se mărgineşte prin hotarele convenţionale: Voichiţa. Se mărgineşte la est cu comuna Coţofenii din Dos, la
- la nord comuna Terpeziţa; vest cu comuna Salcia, la nord cu comuna Brădeşti şi la sud
- la sud comuna Giubega şi comuna Perişor; cu comuna Rasnic.
- la vest comuna Vârtop;
- la est comuna Vârvoru de Jos. Modalităţi de acces:
Comuna Sălcuţa este situată în partea de sud-vest Modalitatea de acces în comuna Scăeşti este dinspre
a judeţului Dolj, la 35 km de Municipiul Craiova - reşedinţa Craiova - DJ606A, iar dinspre Filiaşi - DJ606E.
judeţului. Obiective turistice:
Comuna este străbătută de şoseaua Plopşor-Craiova, Comuna noastră a fost dintotdeauna bogată în "fii ai
prin mijlocul satului curgând pârâul "Valea Satului". În lungime satului” care au profesat sau au avut talent în literatură,
măsoară 2 km, având două linii principale: Faţa şi Dosul pictură, cercetare.
Distanţa faţă de Craiova este de 37 Km, faţă de oraşul Astfel amintim câteva nume cum ar fi pictorul Henry
Calafat 45 Km şi doar 25 Km faţă de Băileşti unde se află şi cea Catrgii, generalul Constantin Poenarul, pictorul Eustatiu
mai apropiată gară. Gregorian, scriitorul Eugen Braloştiteanu, scriitorul Tudorică
Activităţi specifice zonei: Mihalache şi pictorul naiv Mihai Matei.
Agricultură BIBLIOTECĂ
Activităţi economice principale: Una din instituţiile culturale ale comunei este Biblioteca
Cultivarea cerealelor comunală înfiinţată la jumătatea anilor 1960, biblioteca noastră
Firme reprezentative: renaşte cu fiecare an care trece, în sensul că noi volume au
SC Agromixt SA fost aduse, colecţii rare, cărţi pentru copii, dar şi materiale
Obiective turistice: didactice necesare unei bune educaţii a cititorilor de toate
4 biserici ortodoxe în satul Sălcuţa cu hramul Sfântu vârstele. Biblioteca are la momentul actual înscrişi peste 700
Dumitru, în satul Plopşor cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin sute de cititori şi peste 14.000 de volume. Încă din decembrie
şi Elena, în satul Tencănău cu hramul Sfântu Dumitru şi în satul 2007, biblioteca a fost dotată cu calculator pentru a ţine
Mârza cu hramul Sfinţii Petru şi Pavel evidenţa computerizată a volumelor, datorită proiectului
Situl arheologic în Piscul Cornişorului situat la 1,5 km "Economia Bazată pe Cunoaştere”.
de satul Sălcuţa CĂMINUL CULTURAL SCĂEŞTI
Situl arheologic Toporaşul situat în extravilanul satului O altă instituţie culturală din comuna noastră este
Plopşor Căminul Culturăl Scăeşti şi Căminul Culturăl Valea lui Pătru.
Evenimente: Căminele culturale funcţionează pentru a ajuta artiştii locali,
Târg de săptămână din satul Plopşor în fiecare zi de pentru a veni în sprijinul sătenilor şi a păstra tradiţiile.
duminică În Căminul Culturăl Scăeşti funcţionează un club al copiilor
Facilităţi oferite investitorilor: având în dotare un număr de 10 calculatore, imprimantă,
Reducere de impozite şi taxe combină muzicală, masă de tenis. Prin organizatia WORD
Proiecte de investiţii: VISION care au donat catre Clubul Copiilor materiale pentru
Reabilitare şi extindere cabinete medicale în comuna pictura.
Sălcuţa, judeţul Dolj Instituţii de cultură
Modernizare străzi în comuna Sălcuţa, judeţul Dolj Biserica cu hramul "Sfântul Mucenic Dimitrie, Sfântul
Ierarh Nicolae şi Sfânta Paraschiva
PRIMĂRIA COMUNEI SCĂEŞTI Biserica cu hramul "Sfântul Mucenic Dimitrie, Sfântul
Ierarh Nicolae şi Sfânta Paraschiva", comuna Scăeşti, sat Scăeşti,
Cod poştal: 207515 judeţul Dolj
Telefon: 0251-447007; Fax: 0251-447007; Pisania Bisericii cu Hramul "SFÂNTUL MUCENIC
Adresa de e-mail: scaiesti@cjdolj.ro DIMITRIE, SFÂNTUL IERARH NICOLAE ŞI SFÂNTA PARASCHIVA",
Persoane din primarie: din comuna Scăeşti, sat Scăeşti, judeţul Dolj, a cărei provenienţă
Primar: Mateescu Mihaela nu se cunoaşte, este scrisă pe hârtie cu culoare neagră, fiind
Viceprimar: Rotocol Dragoş Claudiu plasată deasupra intrării dintre pridvor şi pronaos, având
Secretar: Calotă Irena Daniela următorul text cu litere slavone :
Contabil: Popescu Mădălina "Acesta Sfântă biserică ce prăznuieşte hramul
Adm. public:Toma Laurenţiu Gabriel Sfântului Ierarh Nicolae şi Sfântului Mare Mucenic Dimitrie şi
Ing. agr: Pârva Marius Cuvioasa Paraschiva la sfarşitul vieţii dumnealui raposatul
Agent Agricol: Mormoe Elisabeta jupan Dumitrache Ioan Mavrodin născut la Sabie şi viind la
Ins. financiar: Dincă Camelia Craiova s-a căsătorit şi a luat pe fiica dumnealui rupan Nica
Casier: Pavel Daniela Boltasu anume Maria care la sfârşit a lăsat a sa zadeasca
Şef S.V.S.U: Frunză Constantin asta Sfanta biserică la moşia Ibet a cucoanei domniei sale
Mecanic Staţia de Apă: Popescu Alexandru săracind raposatu dumnealui slujeru "Balut Ion ca sa zidească
Electrician Staţia de Apă: Chisa Ştefan cu banii celor doi tirind de unde s-au zidit si zugravind
Paznic: Negret Nicolae împodobind-o cu cele trebuincioase din bine ce lăsase robu
Guard: Mândreci Constantina jupan Dumitrache pa care l-au şi zugrăvit dimpreuna cu
CONSILIUL LOCAL SCĂEŞTI: capesana davrasita zugravindu-se şi pe slujer cu numele său
- Băluţoiu Aurel - PSD cel adevărat Pandelimon ca pe unu ce s-au sârguit de au
- Popescu Ion - PSD săvârşit zadirea acstei biserici cu toate podoabele dupe cum
- Rotocol Dragoş- ALDE iată au lăsat robu jupan Dumitrachi pentru care rămâne
- Ştefan Nircea - PNL veşnică pomenire s-a şi zugrăvit jupan Pavel ereu (preot la
- Lăpădat Statie - PNL leat 1824 august – Dumitru ( ? ) sau Patru ( ?) zugrav Craiova.
Suprafaţa: l; Populaţia: 2488; Gospodării: 1150; Grădiniţe: 2; "Studiind documentele de epocă, aflăm că familia
Şcoli: 2; Mavrodin este una de negustori greci ce facea comerţ în zona
Sibiu, Braşov, ale carei ramificaţii se întind şi după 1830 ca
atestare, prin provenienţa unor acte şi formalităţi de schimburi
negustoreşti.