Page 415 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 415
judeţul DOLJ 415
Lungimea totală a Dunării este de aproximativ 2860 km, din Înainte de al Doilea Război Mondial (1939 – 1945), pe
care 1075 km se află pe teritoriul României şi circa150 km de-a teritoriul Dăbulenilor, "în vale" a existat o zonă umedă,
lungul judeţului Dolj. Fluviul ca atare, precum şi bălţile pe care alimentată periodic de revărsări ale apelor Dunării, cu multe
le formează prin inundare oferă zonei un potential piscicol şi bălţi şi stufăriş, loc unde oamenii pescuiau şi de unde procurau
pescăresc important, însă valorificat puţin în ultimii ani. trestie şi papură pentru folosinţa în gospodărie. Acest loc este
cunoscut azi sub numele "în baltă". Zona a fost modificată în
Pânza freatică este cantonată în depozitele cuaternare urma desecărilor practicate de regimul comunist, devenind
din luncile râurilor. În cazul oraşului Dăbuleni, straturile propice pentru agricultura (grau, porumb, pepeni.
acvifere freatice din lunca Dunării sunt alcătuite din nisipuri şi Activităţi specifice zonei:
pietrişuri, cu intercalaţii de bolovănişuri la partea inferioară.
Nivelul piezometric se află la adâncimi de 0,5-3mm. Principala ocupaţie a cetăţenilor din oraşul Dăbuleni
Alimentarea orizonturilor acvifere se realizează pe toată rămâne însă, cultivarea fructelor şi legumelor, în special a
suprafaţa lor din precipitaţii, din râuri şi temporar din canalele pepenilor verzi, dar şi a tomatelor şi a altor legume şi fructe.
de irigaţii. Consiliul Local Dăbuleni are înregistrată la Oficiul de Stat
pentru Investiţii şi Mărci, marca individual Dăbuleni Casa
Scurt istoric Pepenilor.
Cea mai veche atestare documentară a Dăbuleniului
este datată din 5 iunie 1494, când, Vlad Călugărul, "domn a Totodată, terenurile agricole din jurul localităţii oferă
toată Ţara Ugrovlahiei", a întărit cu semnătura sa stăpânirea condiţii optime pentru cultivarea viţei de vie şi a piersicilor.
moşiei numită "Recica Dabului cu bălţile şi cu tot hotarul
Dabului lui Cîrjeu cu fiii lui Drăghici, Voinea, Stanciul şi Oamenii din localitate sunt recunoscuţi pentru
Radul [...]" hărnicia lor, produsele cultivate de ei fiind vândute în întreaga
Satul Recica Dabului – oraşul Dăbuleni de azi – este tară. Calitatea incontestabilă, determină recunoaşterea
menţionată ca aşezare locuită pe 25 aprilie 1539, într-un produselor agricole pe piaţa românească, fiind produse
document emis de Domnitorul Radu Paisie, prin care întărea obţinute prin utilizarea unor tehnologii de ultimă oră.
stăpânirea boierului Detco din Brâncoveni asupra satului
Recica Dabului, satul devenind din sat liber de moşneni, sat La Dăbuleni se practică agricultura la un nivel "aparte"
dependent, locuitorii devenind rumâni pe moşia boierilor - oraşul Dăbuleni este recunoscut la nivel naţional ca fiind
Brâncoveni. producătorul şi furnizorul principal de pepeni verzi şi galbeni,
Denumirea Dăbuleni apare oficial într-un document putându-se demonstra această afirmaţie, atât prin datele
din 24 aprilie 1664. statistice privind producţia anuală de pepeni, care este de
În anul 1668, odată cu urcarea pe tronul Ţării Româneşti 40.000 – pepeni verzi şi 6000 t – pepeni galbeni, dar şi prin
a lui Constantin Brâncoveanu, satul Dăbuleni devine sat faptul că Dăbuleniul este înscris la Oficiul de Stat pentru
domnesc. In 1713 Constantin Brâncoveanu a dat ca zestre Investiţii şi Mărci, cu marca individuală – "Dăbuleni Casa
fiului său, Radu, moşia Dabului cu toţi robii aflaţi pe ea - in Pepenilor".
1714 acesta este decapitat. Activităţi economice principale:
În 1832 Grigore Brâncoveanu moare şi lasă prin
testament toată averea soţiei sale, Safta Brâncoveanu. Cultura plantelor
Aceasta a hotărât să construiască pe moşia Dăbuleni un spital Pepeni verzi
care să poarte numele Brâncovenilor. Activităţi de vânzare a produselor agricole
În 1835 se pun bazele fundaţiei Bănesei Safta În prezent, la nivelul oraşului Dăbuleni, sunt înregistraţi
Brâncoveanu, denumit Spitalul Brâncovenesc, din care făcea un număr de 148 de agenţi economici. Dintre aceştia, 141 sunt
parte şi Spitalul Brâncovenesc Dăbuleni. Spitalului Brâncovenesc activi, iar un număr de 7 sunt în situaţie sau ameninţate de
şi biserica zidită de Domniţa Bălaşa (fiica domnitorului faliment. Cea mai mare parte a acestora, respectiv un procent
Constantin Brâncoveanu) au devenit in anul 1837 Aşezămintele de peste 50%, îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului
Brâncoveneşti. Între Epitropia Aşezămintelor Brâncoveneşti şi şi repararea autovehiculelor. Pe locul doi, ca şi număr, sunt
locuitorii satului Dăbuleni s-au iscat multe neînţelegeri din cele care au activitate în domeniul agriculturii, silviculturii şi
cauza dărilor grele pe care arendaşii moşiilor respective le pescuitului.
impuneau ţăranilor. Obiective turistice:
La cartografia judeţului Romanaţi din anii 1844-1845, Situată în Lunca Dunării
se arată că satul Dăbuleni, proprietate a Spitalului Brâncovenesc Localitate de frontieră
(construit de Safta Brâncoveanu) s-a unit cu satul Broasca şi Canalul magistral
satul Ciungu şi astfel, comasarea lor a format comuna Dăbuleni, Formaţiuni naturale existente
care ulterior, în anul 2004 a devenit oraş. În partea de sud a localităţii, la aproximativ 7 km,
Odată cu apariţia Legii Rurale promulgată de A.I. Cuza trece fluviul Dunărea.
la data de 14 (26) august 1864 au fost împroprietăriţi pe locuri de Apa Dunării a săpat în Câmpia Olteniei văi adânci şi
case şi pe vii 802 săteni, întreaga suprafaţă cuvenită locuitorilor terase bine conturate, pe teritoriul Dăbuleniului întâlnindu-se:
fiind de 3.395 ha si 3.598 m. Terasa Petrişorului, Terasa Flamandă, Terasa Băileşti şi
Epitropia Aşezămintelor Brâncoveneşti scăpase de la Terasa Lunca Dunării s-au format în depozitele fluvio-lacustre
expropriere întreg izlazul comunei cu respectabila suprafaţă ale Pleistocenului inferior în timpul Pleistocenului mediu şi
de 2.457 ha. superior, în timpul unor oscilaţii climatice şi pe fondul înălţării
În anul 1909 începe construcţia spitalului din Dăbuleni, neotectonice.
spital ce a intrat în funcţiune la 5 iunie 1911. Terasa Petrişorului este cea mai înaltă terasă a
În 1929, Epitropia Aşezămintelor Brâncoveneşti părăseşte Dunării de la marginea podişului Getic, cota sa cea mai înaltă
izlazul pentru că primeşte o suprafaţă dublă în Balta Brăilei - atingând 122 m.
la Pietroiu - izlazul rămânând locuitorilor comunei Dăbuleni. Terasa Flamandă are o altitudine cuprinsă între 50 şi
Ultimul descendent, prinţul Constantin Basarab 100 m, iar Terasa Băileşti are o altitudine de 25-40 m.
Brâncoveanu, prim episcop al Aşezămintelor Brâncoveneşti, Terasa Dunării cuprinde albia Dunării şi terenurile
va arenda comunei Dăbuleni, pe termen de 50 ani, cu drept de ocupate de fostele bălţi şi gârle care au fost desecate.
prelungire (arenda 1 leu anual), o suprafaţă de 30 ari pentru a Cea mai mare dună de nisip de pe teritoriul oraşului
se construi localul unei şcoli ce se va numi "Vodă Constantin Dăbuleni este Duna Posodari sau "La Cetate", care reprezintă
Brâncoveanu", inaugurarea având loc la 29 august 1934 - azi zonă protejată, stabilită prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea
Şcoala Nr. 1 Dăbuleni. Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a –
La 15 noiembrie 1935 tot pe Aşezămintele Brâncoveneşti zone protejate.
ia fiinţă şi Căminul Cultural afiliat la Fundaţia regală cu ordinul Ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele
nr. 10956 din 10 decembrie 1935. arii naturale protejate desemnate pentru protecţia speciilor de
păsări, mai ales a celor prevăzute în anexele 3 şi 4 ale Ordinului
ministrului mediului nr. 1196/2016 privind aprobarea planului de
management şi al Regulamentului sitului Natura 2000, al căror
