Page 403 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a
P. 403
judeţul DÂMBOVIŢA 403
PRIMĂRIA COMUNEI VULCANA-PANDELE Locuitorii comunei beneficiază:
- de servicii poştale,
Adresă: Principală, nr. 9 - de telefonie,
Cod poştal: 137540 - cablu TV,
Telefon: 0245-708728; Fax: 0245-230340; - de transport, etc.
Adresa de e-mail: office@vulcanapandele.ro De asemenea, comuna este racordată la reţeaua de
URL: http://www.vulcanapandele.ro gaze naturale, precum şi la cea de apă potabilă.
Persoane din primarie: În domeniul cultural, în Vulcana Pandele există Căminul
Primar: Col. (r.) dr. Radu Vasile Cultural şi Biblioteca Comunală care organizează periodic
Viceprimar: Neacşu Andreea Liana activităţi de animaţie culturală, aniversări ale unor personalităţi
Secretar: Dumitru Roxana ale culturii româneşti şi universale.
Contabil: Vlad Claudia De asemenea, pe teritoriul comunei se află Casa
Sate în administraţie: Memorială "Gabriel Popescu", primul gravor în metal din România,
Vulcana-Pandele, Lăculeţe Gară, Gura Vulcanei, Toculeşti care a introdus gravura ca disciplină de studiu la Academia de
Suprafaţa: 2482,08 ha; Arte Frumoase.
Intravilan: 388,08 ha; Procesul de învăţământ se desfăşoară în două şcoli
Extravilan: 2094 ha; generale:
Populaţia: 5013; - Şcoala Generală Vulcana Pandele şi Şcoala Generală
Gospodării: 1443; Gura Vulcanei.
Locuinţe: 1717; - Învăţământul preşcolar se desfăşoară în două grădiniţe
Grădiniţe: 2; Şcoli: 2; cu program normal.
Aşezarea geografică: În ceea ce priveşte asistenţa medicală, aceasta este
asigurată de 5 cabinete medicale individuale de medicină
Comuna Vulcana-Pandele este amplasată în partea generală şi un cabinet stomatologic.
de nord- vest a judeţului Dâmboviţa, fiind dispusă de o parte Este important de menţionat că şi astăzi locuitorii
şi de alta a râului Ialomiţa şi străbătută la vest de pârâul comunei Vulcana-Pandele au şi pot scoate la iveală şi transmite
Vulcana. mai departe copiilor lor valori culturale tradiţionale pe are
au ştiut să le păstreze, chiar dacă vremurile au fost vitrege
Se învecinează: uneori.
- la nord- vest Vulcana-Băi; Activităţi specifice zonei:
- la nord, nord- est Brăneşti; În prezent, în comuna Vulcana- Pandele există o serie
- la sud Doiceşti; de agenţi economici care desfăşoară activităţi în diverse
- la sud- vest Şotânga; domenii ca: prelucrarea lemnului, prelucrarea legumelor şi
- la est Glodeni. fructelor, industria textilă etc.
Prima atestare documentară a satului Vulcana-Pandele O altă activitate des întâlnită în Vulcana-Pandele este
este documentul emis de cancelaria domnitorului Radu Şerban prelucrarea răchitei (împletirea coşurilor).
la 20 ianuarie 1604, care arată că satul exista deja la mijlocul Activităţi economice principale:
secolului al XV-lea, când Vlad Ţepeş îl "dădea de zestre...surorii În ceea ce priveşte activitatea economică, este de
sale Alexandrinei." precizat că una din principalele exploatări locale a fost aceea
Aflat la început în proprietatea boierilor din Săteni, a pădurilor, în 1920 înfiinţându-se cooperativa forestieră
satul Vâlcana a fost vândut în mai multe rânduri, ajungând în "Progresul", iar în 1930 o altă cooperativă numită "Unirea".
stăpânirea lui Vâlcu, logofăt din Orbeasca şi apoi a fiului său Obiective turistice:
Bunea, care venea în 1638 să înlăture împotrivirea vechilor Muzeul "Casa atelier gravor Gabriel Popescu";
proprietari şi să facă numeroase alte cumpărături de ocină. Mânăstirea Bunea
Mari proprietari au fost familiile Bunea Grădişteanu şi Fusea. Evenimente:
În anul 1779, Serban Fusea şi fiul său Negoiţă au construit Zilele comunei Vulcana-Pandele - 17-29 iulie
schitul Fusea, astăzi monument de arhitectură religioasă. "Festivalul Dovleacului" - 14 octombrie
Comuna a existat până în anul 1968, când a devenit "Ferestre în timp" - Viaţa artistului gravor Gabriel
sat component al comunei Brăneşti. Din anul 2002 redevine Popescu, (simpozion, expoziţii, demonstraţii de lucru)- 1- 15
comună formată din satele: Vulcana-Pandele (centru administrativ), Aprilie
Gura Vulcanei, Toculeşti (Sticlăria), Lăculeţe Gară. În documentele Eveniment "Credinţă- n cuget şi simţiri" - Puntea de
vechi (1810) apare şi satul Schitul Fusii. lumini ]ntre cele două parohii- 16 Aprilie
Cel mai vechi sat al comunei este satul Făgeţel, atestat Ziua internaţională a copilului- "Ei sunt Viitorul" -
la 1475, iar satele cu numele de Vâlcana sunt atestate documentar 1 Iunie
din timpul voievodului Vlad Ţepeş. Ziua internaţională a iei- expoziţie etnografică-
În ceea ce priveşte numele de Vulcana, la baza lui stă 24 Iunie
vechiul cuvânt slav "vluku" care înseamnă "lup", din care s-a Ziua Naţională a României- Manifestări specifice-
născut cuvântul Vâlcana. 1 Decembrie
În ceea ce priveşte numele aşezării "Sticlăria", acesta "Magia sărbătorilor de iarnă"- Promovare de tradiţii şi
se referă în primul rând la ocupaţia de bază a locuitorilor obiceiuri- 6- 31 Decembrie
denumiţi "sticlăreni" sau la existenţa unor sticlării, fapt ce Facilităţi oferite investitorilor:
subliniază că satul s-a înfiinţat răspunzând unor necesităţi Concesiuni izlaz
economice. Crearea infrastructurii necesare investitorilor.
La începutul secolului al XIX-lea, moşia Vâlcana se Oportunităţi:
divizează în mai multe părţi, formând mai multe aşezări: Vâlcana Crearea de microferme
de Sus, Vâlcana de Jos, azi Vulcana- Pandele, Gura Vulcanei, Crearea de bazine piscicole
Vulcana Băi, Vulcăniţa, de unde s-au deplasat locuitorii satului Crearea de pensiuni agroturistice
Sticlăria la începutul secolului al XIX-lea, când manufacturarea Crearea de întreprinderi mici şi mijlocii pentru prelucrarea
a stagnat, revigorând Vâlcana de Jos, care pentru a se deosebi materialului lemnos.
de celelalte, va prelua toponimul de Vulcana-Pandele. Acesta Proiecte de investiţii:
provine de la fostul proprietar din secolul al XIX-lea, Pandelache Reabilitare, modernizare, extindere şi dotare Şcoala
Mavropolo. Gimnazială Vulcana-Pandele, judeţul Dâmboviţa
În ceea ce priveşte activitatea economică, este de Achiziţie utilaj operaţional în comuna Vulcana- Pandele,
precizat că una din principalele exploatări locale a fost aceea judetul Dâmboviţa
a pădurilor, în 1920 înfiinţându-se cooperativa forestieră "Progresul",
iar în 1930 o altă cooperativă numită "Unirea".

