Page 333 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

judeţul CLUJ
PRIMĂRIA COMUNEI MIHAI VITEAZU
Adresă: Principală, nr. 1014, cod poştal: 407405
Telefon: 0264-329101, 329100; Fax: 0264- 286101, 329100;
Adresa de e-mail: primariamihaiviteazu@yahoo.com
URL: http://primariamihai-viteazu.ro
Persoane din primarie:
Primar: Zeng Ioan
Viceprimar: Sasu Gligor
Secretar: Stăvariu Tudor Călin
Contabil şef: Marian Elena Maria
Sate în administraţie:
Mihai Viteazu, Cheia, Corneşti
Suprafaţa: 4757 ha; Intravilan: 1129 ha; Extravilan: 3624 ha;
Populaţia: 5423; Gospodării: 2534; Locuinţe: 2204; Grădiniţe: 3;
Şcoli: 2;
Aşezarea geografică:
Comuna Mihai Viteazu face parte din ţara Tansilvaniei,
regiune situată în partea de sud-est a judeţului Cluj, la limita
vestică a Câmpiei Transilvaniei, în cea mai mare parte depresiunea
Turda-Câmpia Turzii, formată în cursul mijlociu şi inferior al
Arieşului. Spre limita de vest şi nord-vest a teritoriului comunei, inscripţia CIL III 7701. Pe locul numit "movila Sfântul Duh", din
apare partea periferică a Câmpiei Transilvaniei, reprezentată
printr-un versant monoclinal dezvoltat între altitudinea de 335-
500 m.
Din punct de vedere teritorial comuna Mihai Viteazu
este una dintre cele mai mici din cadrul judeţului Cluj, ea având
o suprafaţă de 47,53 km2, respectiv 4753 ha, dintre care 1129
ha (Mihai Viteazu 880 ha, Cheia 114 ha, Corneşti 135 ha) fiind
intravilan şi 3624 ha extravilan.
Centrul de comună, satul Mihai Viteazu, se află pe
drumul naţional 75 Turda-Câmpeni, la 6 km de Turda.
Vecinii sunt: comuna Sănduleşti la Nord, comuna
Petreştii de Jos la Vest, comuna Moldoveneşti la Vest şi Est şi
Municipiul Turda la Est.
Comuna este situată la poalele Munţilor Apuseni, de-
a lungul Văii Arieşului, în zona de contact a Munţilor Trascăului
cu Podişul Transilvaniei.
Cadrul fizico-geografic:
Transilvania este considerată de către mulţi specialişti
ca ţara tuturor formelor de relief, de la câmpia joasă până la
munţii relativ înalţi.
Ea se înfăţişează într-un peisaj natural deosebit de
variat, complex şi pitoresc .Faptul că s-au aşezat oameni în
această zonă întinsă a Apusenilor este urmarea simbiozei
dintre aceştia şi formele de relief, care le-a oferit cadrul şi
potenţialul natural unei dezvoltări socio-economice.
Istoricul localităţii:
Comuna Mihai Viteazu a avut un rol memorabil de-a
lungul istoriei ca punct geografic important în derularea unor
evenimente istorice. Ţăranii din Scaunul Arieş au participat la
răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Prin comuna Mihai Viteazu
a trecut şi Avram Iancu, împreună cu moţii din Apuseni, la
Revoluţia de la 1848.
Vechimea elementului uman pe teritoriul comunei
Mihai Viteazu, s-a constatat mai ales cu ocazia săpăturilor
arheologice care s-au făcut în apropierea Cheilor Turzii şi pe
Dealul Alb din satul Cheia. La săpăturile efectuate în anul 1989
s-au descoperit obiecte din diferite epoci: unelte din piatră şi
os, ceramică simplă şi pictată, resturi de arme din bronz,
oseminte de om şi animale domestice. La Corneşti, pe dealul
“Aurarul”, s-au descoperit obiecte de podoabă (brăţări, mărgele),
unelte, precum şi un depozit cu piese de bronz, apreciabil ca
mărime. Multe din aceste obiecte sunt localizate istoric, pe la
începutul epocii feudale, însă fără determinări concrete.
Cercetările efectuate la sfârşitul secolul al XIX-lea au
conchis că peşterile din Cheile Turzii au fost locuite începând
cu epoca de piatră, apoi în cea a bronzului şi a fierului.
O concepţie nouă şi aproape definitivă, cu privire la
istoricul zonei, a rezultat de pe urma săpăturilor şi a vastelor
investigaţii făcute cu competenţă ştiinţifică de către arheologul
Nicolae Vlassa, şef de secţie la Muzeul de Istorie al Transilvaniei ani, respectiv în 1455, apare sub numele de Zenthnyfalva, apoi
din Cluj-Napoca între anii 1966-1971, astfel că faţă de cele 32 de
peşteri cunoscute, s-au mai descoperit încă 28 peşteri şi firide.
333
S-a concluzionat atunci, că cele mai vechi urme aparţinând
paleoliticului inferior (cca. 600.000 î.e.n.), au apărut în preajma
cheilor, la intrarea dinspre satul Cheia, pe Dealul Alb. Aici s-au
descoperit, într-o străveche peşteră formată în alabastru, o
locuire a omului primitiv, cu vetre de foc şi unelte de silex,
aparţinând Culturii Prund. Tot pe Dealul Alb s-au descoperit
fosile ale unor animale preistorice: rinocer, elefant şi o specie
de cal sălbatic.
În zona unde se află în prezent căminul cultural şi în
împrejurimile satului Mihai Viteazu, la numai 2 km sud-vest de
Potaissa, s-au descoperit urme ale unor construcţii din cărămizi,
ceramică romană,15 obiecte mărunte, sarcofage de piatră şi
obiecte din morminte (vase, monede). Unele dintre monumentele
epigrafice şi sculpturale care existau la casa Wolf, au fost
aduse din ruinele castrului de la Potaissa.
Continuând firul descoperirilor de pe teritoriul
actualei comune Mihai Viteazu, se poate menţiona că s-au
descoperit urme ale unor aşezări romane, lângă valea "Bădenilor",
iar pe malul stâng al Arieşului s-au descoperit, de asemenea,
urme ale unor aşezări romane, un relief funerar fragmentar cu
hotarul fostului sat Sânmihaiul de Sus, s-au găsit: o monedă de
bronz de la Traian şi un denar de potin din secolele II - III.
În zona numită "Stânca Roşie", pe "Drumul lui Traian",
din regiunea comunei, s-a descoperit o monedă cu legenda
"Provincia Dacia an II".
În satul Corneşti nu au fost descoperite urme romane,
însă în satul Cheia a existat o aşezare romană, fiind descoperite
monumente sculpturale, capiteluri, coloane, un capac de
sarcofag; există posibilitatea ca unele să fi fost aduse de la
Turda.
Studii foarte importante legate de aşezarea comunei
Mihai Viteazu au fost realizate la sfârşitul sec. XIX-lea de către
istoricul şi geograful Orban Balás ("Cum părăsim Turda
ajungem la localităţile Sânmihaiu de Jos şi Sânnmihaiu de Sus,
ce sunt aproape contopite. Pe circa 4 km se întinde una dintre
cele mai mari comune a Scaunului Arieşului […]Astăzi (1880)
satul se află în partea dreaptă a Arieşului, dar cum spun
bătrânii, satul se întindea pe malul stâng al Arieşului, nu satul
s-a mutat, ci Arieşul a fost obligat sa-şi schimbe cursul, prin
zăgăzuire, pe la poalele Dealului Hodiniş. Şi acum se văd
urmele digului în satul de jos, la moara care se află la Argila
de Jos").
Atestarea documentară:
Comuna Mihai Viteazu (magh. Szentmihály), este o
localitate care face parte din judeţul Cluj, regiunea istorică
Transilvania. În perioada interbelică a fost reşedinţa unei
regiuni din judeţul Turda.
Localitatea a luat naştere prin unirea satelor Sânmihaiu
de Jos şi Sânmihaiu de Sus. Până în anul 1876 ambele sate
(Sânmihaiu de Jos şi Sânmihaiu de Sus) au aparţinut Scaunului
Secuiesc al Arieşului. Dintre toate satele din Scaunul Arieş,
Sânmihaiul este atestat, în spaţiul actual, din anul 1170 cu
dovezi de existenţă. În acea dată, la o fixare de graniţă între
Turda şi Scaunul Arieş, se aminteşte despre această localitate
de graniţă sub numele de Szent-Mihalyfalva. După Orbán
Balász, prima dovadă de existenţă se face, după cum am mai
precizat, la 1170. Tot el precizează că la 1241 satul a fost
distrus de tătari. Apare din nou, într-un document referitor la
înfiinţarea Scaunului Arieş, în 1313, precum şi în registrul de
dijme papale (1332-1335), unde este prezentat un anumit
Paulus Sacerdos de Sancti Michaelis. Între anii 1332-1335,
întâlnim în registrele papale, denumirea satului Villa Sant
Michaeli. Un alt autor, Ernst Wagner dă ca dată pentru prima
menţiune documentară, anul 1176 pentru localităţile
Alsoszentmihaly (Sânmihaiul de Jos) şi 1394 pentru Felsoszentmihaly
(Sânmihaiul de Sus). Documentele confirmă cu claritate
existenţa la 1394, a satului Sânmihaiu de Sus şi în 1441, a
posesiunilor din Sânmihaiu de Sus. Pe la 1442, comuna Mihai
Viteazu este menţionată, cu prilejul "homagiului", faţă de
principele Gheorghe Rakoczi al II-lea. După o perioadă de 14
după 200 de ani (1624) Also-Szent-Mihalyfalva, în 1760-1762
Also Szent Mihaly, iar în 1854 Also Szent Mihalyfalva.