Page 156 - Ghidul Primariilor ed. a XVI-a

156 judeţul BIHOR
Activităţi specifice zonei:
Agricultură
Creşterea animalelor
Cultivarea cerealelor
Activităţi economice principale:
Prelucrtarea varului prin arderea pietrei de calcar în
cuptoare de pământ
Obiective turistice:
Biserica de zid de la Cacuciu Nou - secolul XIII
Actuala biserică reformată a localităţii se numără
între cele mai vechi monumente ale arhitecturii medievale din
judeţul Bihor, totodată între puţinele edificii de acest gen
construite în întregime din piatră. A fost ridicată cel mai probabil
în cursul secolului al XIII-lea. Iniţial era compus dintr-o navă şi
o absidă simplă, dreptunghiulară. Mai târziu, la începutul
secolului al XX-lea deasupra faţadei vestice a fost ridicat un
turn care a înlocuit o clopotniţă mai veche, construită din
grinzi de lemn. Biserica a suferit importante modificări în
cursul secolului al XIX-lea sau la începutul secolului următor.
Cu această ocazie au fost lărgite şi transformate ferestrele
romanice. Ultimele urme ale arhitecturii medievale sunt bolta
absidei, respectiv un tabernacul simplu, cu ancadrament
dreptunghiular din piatră. (preluare www.monumentebihor.ro)
Biserica ortodox. din lemn Sfinţii Arhangheli Mihail şi
Gavril de la Josani - secolul XVIII
Documentele de arhiva întaresc cele spuse de
bătrânii satului, conform cărora biserica de lemn a fost mutată
în anul 1798, circa 400 m, de pe „Dealul Popii” în locaţia
actuala. Mutarea s-a efectuat prin tracţiune animală,
demontarea ei fiind doar partială. Probabil atunci biserica a
avut parte de o reparaţie capitală, ulterior, în 1920 fiindu-i
înlocuita învelitoare de şindrila cu una de ţiglă. Aceasta din
urmă a fost schimbată la răndul ei cu una din şindrila cu
ocazia restaurării monumentului din 1970. Biserica nu are
pictură, decoraţiunile interioare fiind sub forma unor foarte
frumoase icoane şi ţesături, iar cele exterioare sub forma
brâului ce înconjoara biserica, a unor console cu profil lobat şi
a traforurilor scandurilor palimarului de la baza turnului.
(preluare www.monumentebihor.ro)
Peştera Gălăşeni
Istoric intrarea acestei peşteri, astăzi punct de dispariţie parcurs de Pârăul Subteran II (cercetările efectuate până în
al unui modest curs de apă de suprafaţă numit de localnici
Valea Deblei, era cunoscută de multă vreme. Cu toate acestea,
prima explorare a fost făcută în perioada celui de-al doilea
război mondial de către un grup de tineri speologi amatori din
Oradea şi din Cluj-Napoca. Cunoasterea peşterii a fost completată
de cercetările unui colectiv clujean al Institutului de speologie
E. Racovita".
Acces
Situată pe platoul carstic de la Gălăşeni, la capătul
aval al Văii Deblei, la circa 2 km sud- vest de Josani. De la
staţia C.F.R. Vadu- Crişului (linia ferata Cluj-Napoca . Oradea)
se urmeaza drumul carosabil spre comună Dobricioneşti, apoi
pe Valea Gălăşenilor până la izbucul de la Moara Jurjii (4 km).
De aici se urcă poteca spre biserica din comuna Gălăşeni,îin
apropierea căreia se află peştera (800 m distanţă de la Moara
Jurjii). De asemenea, exista drumuri carosabile pana la
Dobricioneşti sau Josani, de unde se poate ajunge apoi pe jos
la peşteră. Accesul cel mai comod este însa de pe şoseaua
asfaltată Astileu. Rosia (ce se desface din D.N. 1 la Alesd). La
aproximativ 1 km dupa ieşirea din comuna Calatea, şoseaua
face o curbură la marginea careia se află un drum secundar,
carosabil când e uscat, spre Gălăşeni. De la şoseaua asfaltată
până la peştera sunt 2 km.
Descriere
Peştera este activă, de insurgenţa, lunga de 2357 m.
Ea este constituită din două sisteme de coridoare: unul activ,
care după ce captează cursul de apă de la suprafaţă (Valea
Deblei) îl conduce spre un grup de izvoare din Josani; altul fosil,
orizontal şi concreţionat, paralel şi la un nivel superior. Intrarea,
de mici dimensiuni, este situată la baza unui bloc uriaş de calcar
la altitudinea de 380 m. Se pătrunde de-a lungul pârâului care
dispare în peştera într-un coridor îngust, dar înalt de circa 2,5 m,
până la o săritoare de 5 m, peste care apa formeaza o cascadă.
Se coboară pe lângă această cascadă cu ajutorul unei scări
speologice într-o sală mai spaşioasă, de-a lungul căreia pârâul
subteran işi continua drumul spre nord- est.
Coridorul activ (Galeria cu Apa), aflat în continuarea
sălii, prezintă dupa 6 m o sală laterală (lunga de 15 m) în stâng,
apoi se continuă circa 22 m până la un sorb de dispariţie a
apei ; aceasta reapare în Galeria cu Apă dupa circa 35 m,
pentru a-şi urma cursul până la sifonul terminal (A).
Coridorul superior, fosil, se deschide la o diferenta de
nivel de circa 5 m deasupra apei din sala cu cascada amintită;
două praguri permit un acces relativ usor spre aceasta
portiune. Deasupra celui de al doilea prag urmează o porţiune
scundă, ascendentă, ce dă acces la două săli succesive,
începand cu a două salita, coridorul se înalţă (h până la 3 m),
concretiunile işi fac apariţia mai ales pe tavan. Galeria
efectueaza apoi un cot spre dreapta, iar în peretele stâng se
deschid două mici galerii laterale neînsemnate, ascendente. O
a treia galerie laterala stângă, scundă (h 0,6 m) şi ascendentă
la început, dă acces, peste un mic planşeu, într-o sală mai
mare, înalta, bogat concreţionată pe tavan la începutul ei. Sala
se măreţte considerabil, devine ascendentă, având tavanul la
o înalţime de 8 m (Sala Liliecilor). Revenind la coridorul
principal, acesta se bifurcă: în dreapta, o galerie neregulată,
cu forme de coroziune, strâmtă şi scundă; în stânga, o galerie
uşor ascendentă, scundă, cu concretiuni. Se pătrunde, destul
de dificil, într-un spaţiu lărgit, cu aspect haotic, plin cu
bolovani prăbuşiţi; deasupra acestora apare dupa caţiva metri,
în dreapta, gura unei galerii superioare bogat concreţionata pe
tavan. În conti- acces, alături de un alt coridor, nu are,
coridorul devine foarte spre Sala Capitei de Argint. Aceas-
abrupt, aproape vertical, dând ta sala, destul de spaţioasă,
constituie zona cea mai bogat concreţionată a peşterii. Este
descendenă, iar în continuare se urmăreşte un coridor mai
îngust, lipsit în general de concreţiuni. De-a lungul unui sector
foarte strâmt (0,5 m) se ajunge într-o zonă mai lărgită, după
care se deschide în dreapta o galerie laterală puternic
ascendentă având aspectul unui horn. Coridorul işi menţine în
continuare o lăţime relativ constantă (4.5 m), pentru ca dupa
circa 50 m de hornul amintit să formeze o săritoare de 6 m.
Dedesubtul acesteia coridorul se măreşte, iar pe o pantă
descendentă de 15 m se ajunge într-un nou coridor activ,
prezent nu au lămurit dacă este vorba de acelasi pârău din
Galeria cu Apă amintită sau de altul). Galeria activă a pârâului
11 se poate parcurge foarte dificil, ca având o laţime de 0,5 m,
care se menţine aproape constanta atât în amonte (4 5 m), cât
şi în aval (80 m). Cercetările au demonstrat că apa Văii Deblei,
care se pierde în Peştera de la Gălăşeni, iese la zi prin mai
multe izvoare. Biospeologic, peştera este destul de bogată
în fauna; în ambele reţele de galerii predomină elementele
troglofile, iar dintre troglobionte putem menţiona unele
coleoptere (de exemplu, Drimcolus sp.) şi diplopodul
Trachysphacm sp.
Condiţii de vizitare
Deşi peştera nu este ocrotită deocamdată prin lege,
se impun unele măsuri de protecţie. Vizitarea ei în întregime
necesită cizme de cauciuc lungi, două scări speologice de 10 m,
o cordelina de 10 m, pitoane şi mijloace proprii de iluminare.
(preluare www.turism-center.ro)
Evenimente:
Zilele comunei, în prima duminică din luna august
Facilităţi oferite investitorilor:
Scutiri de impozite şi reducerea acestora pentru cei
care crează locuri de muncă în comună
Proiecte de investiţii:
Fonduri Europene:
1.,,Modernizare, renovare şi dotare Cămine culturale
în Comuna Măgeşti, Judetul Bihor: Cămin Cultural Josani şi
Cămin Cultural Dobricioneşti,,
2.,,Îmbunătăţirea Infrastructurii educaţionale şi sociale
în Comuna Măgeşti, Judetul Bihor: Grădiniţa Dobricioneşti,
After School Măgeşti,,
3. Dotarea Căminelor Culturale în localitaţile Gălăşeni
şi Butan, Comuna Măgeşti, Judeţul Bihor,,