Subcategorii:

Laborator entomologie medicala

Laborator epidemiologie moleculara

Laborator hepatite

Laborator infectii cu anaerobi

Laborator infectii cu transmitere prin vectori si entomologie medicala

Laborator infectii enterice bacteriene

Laborator infectii enterice virale

Laborator infectii nosocomiale si rezistenta la antibio

Laborator infectii respiratorii bacteriene

Laborator infectii respiratorii virale

Basic

Ghid pandemie Gripa

Ghiduri ale Organizatiei Mondiale pentru Sanatate

Rapoarte

Laborator infectii transmise prin vectori

Laborator parazitoze

Laborator zoonoze

Articole

Laboratorul infectii cu transmitere sexuala

Laboratorul infectii micotice

Proiect Idei CNCSIS

Articole in aceasta categorie:

Leptospiroza umana nu trebuie neglijata

Basic 2013-2014

Basic 2012 – 2013

Basic 2011 – 2012

Laborator infectii cu transmitere prin vectori si entomologie medicala

Ghid pandemie gripa pentru specialisti

Laboratorul Colectia Culturi Microbiene

Raport tehnic asistenta ASP jud., LAM IC

SINTEZA LUCRARII FAZA 2007

PROIECT IDEI CNCSIS 219/2007

Leptospiroza umana nu trebuie neglijata

Aug6

Leptospiroza umana nu trebuie neglijata!

Dr.Cerc.St. I Nicoleta Andreescu

Centrul National de Referinta pentru Leptospirozele Umane

I.N.C.D.M.I. “CANTACUZINO”

Leptospiroza umana trebuie prezumata clinic intr-un numar mult mai mare de cazuri.

Leptospiroza umana trebuie prevenita in locurile de munca cu potential ridicat de contaminare.

Femeile care se pregatesc pentru sarcina trebuie controlate serologic pentru leptospiroza.

Sa ne gandim si la posibilitatea leptospirozei umane de origine alimentara.

Leptospiroza umana trebuie confirmata microbiologic in mod corect.

1. Raman neprezumate clinic in primul rand, cazurile care se manifesta subclinic, deoarece bonavul nu se alarmeaza si nu se prezinta la medic.In aceasta situatie cazurile respective vor evolua ca leptospioza latenta pana in momentul la care in tesuturi va fi realizat un numar suficient de leptospire care sa determine manifestari clinice evidente.

In al doilea rand raman neprezumate clinic cazurile non clasic simptomatice, adica cazurile cu manifestari atipice care determina medicul sa nu ia in discutie etiologia leptospirotica, cu sublinierea ca o atenta anamneza ar putea sa conduca spre aceasta.

Exemple de cazuri atipice intalnite in Centrul Nostru, ca leptospiroza infectie primara sau ca leptospiroza latenta acutizata, cu sublinierea ca febra este invariabil prezenta: uveita anterioara si/sau posterioara; otita medie cu sau fara reactii de vecinatate si otoragie; meningoencefalita seroasa; pseudovirozele cailor respiratorii superioare in sezonul rece; pneumopatia interstitiala primara in toate sezoanele; miocardita si endocardita; simptomatologia digestiva non icterica in toate sezoanele: hemoragia digestiva superioara, abdomenul acut pseudochirurgical, colecistita acuta in competitie sau nu cu o litiaza, sindromul diareic acut in sezonul cald; avortul spontan ovular, embrionar, fetal; boala abortiva; prostatita; adenopatia inflamatorie cu diverse localizari; insuficienta renala cu diureza pastrata urmata spre covalescenta de insuficienta glomerulara cu afectarea diurezei.

2. Locurile de munca cu potential ridicat de contaminare al salariatilor sunt: fermele de suine, bovine si animale cu blana pretioasa ; fermele agricole, in principal tractoristii si mecanicii ; abatoarele, in principal soferii care transporta animale vii, macelarii si sortatorii de organe interne ; fabricile de mancare cu capacitate mare ; adaposturile comunitare pentru animale ; adaposturile temporare pentru animale ; deratizarea si salubritatea publica ; santierele de constructii si arheologice.

Lucratorii din aceste locuri de munca trebuie controlati anual prin teste serologice pentru prevenirea cazurilor de leptospiroza infectie primara si a cazurilor de leptospiroza latenta.

3. Femeilor care se pregatesc pentru sarcina, in contextul mentiunilor de la punctele 1 si 2 precum si din prudenta, este indicat ca medicul de familie sau medicul specialist ginecolog sa le recomande acestora controlul serologic pentru leptospiroza.

4. Posibilitatea unei leptospiroze umane de origine alimentara.

Cauze: alimentele neambalate, nespalate, neprelucrate termic, depozitate in locuri accesibile rozatoarelor, cainilor si altor animale, in magaziile din subsoluri, in corturi, in baracile de pe santiere, in bucatariile de vara, ocazii cu care alimentele au putut fi contaminate cu leptospire prin intermediul urinei animalelor; ficatul, rinichii, soricul de porc, neprelucrate termic suficient, laptele de vaca, bivolita nefiert, laptele praf depozitat necorespunzator si nefiert dupa dizolvarea in apa; alimentele depozitate si prelucrate termic corespunzator, dar contaminate ulterior cu ocazia picnicului pe malul apelor, in pajistile de padure, la activitatile campului, la pescuit etc; apa de baut din puturi, din rezervoare cu crapaturi in zidarie, din recipiente casnice neacoperite, contaminata cu leptospire prin intermediul animalelor.

Particularitati: sunt posibile imbolnavirile din cauzele enumerate mai sus chiar si in sezonul rece; cu toate ca leptospirele sunt sensibile la mediul acid, atunci cand doza infectanta este mare si expunerea este repetata, chiar si persoanele cu aciditate gastrica crescuta (consumatorii de alcool, de bauturi acidulate, de sosuri acide) pot face leptospiroza prin contaminare pe aceasta cale.

Luand in consideratie prezentarile de la punctele 1-4 estimam ca in tara noastra raman nediagnosticate anual, minimum 400 cazuri de leptospiroza.

Toate exemplele de mai sus nu sunt sugerate de literatura de specialitate. Ele fac parte din experienta proprie a Centrului nostru, din 1950 pana in prezent, rezultata din activitatile de diagnostic si asistenta tehnica precum si din activitatea de cercetare prin diversele teme contractate cu Academia de Stiinte Medicale in decursul anilor si care se reflecta in cele 152 de lucrari stiintifice publicate si comunicate, in monografiile si capitolele de Tratate medicale concepute de specialistii din Centrul nostru.

5. Leptospiroza umana trebuie confirmata microbiologic in mod corect deoarece este o boala infectioasa din grupa A: spitalizare obligatorie, declarare nominala la externarea din spital, de catre acesta, Directiei de Sanatate Publica corespunzatoare domiciliului pacientului, efectuarea anchetei epidemiologice.

In toate tarile, confirmarea microbiologica a leptospirozelor umane se efectueaza numai in Centrele Nationale de Referinta.

Confirmarea microbiologica se efectueaza in circa 93% din cazurile de leptospiroza prin evidentierea anticorpilor umorali specifici de tip cu Seroreactia de aglutinare (RAM) care se citeste la ultramicroscop si care se efectueaza cu 17 antigene vii de tip, preparate “in house” din tulpini de referinta internationala existente in colectia Centrului nostru si care sunt circulabile in mediul inconjurator. Prelevatul de cercetat poate fi serul sanguin (in vivo) sau diversele exsudate (prelevate post mortem inainte de formolare). Aceste prelevate se pastreaza la frigider, nu la congelator. Efectuarea, citirea la ultramicroscop si interpretarea RAM dureaza maximum doua ore.

RAM indica: a. o leptospiroza infectie acuta cu precizarea serotipului tulpinii infectante; b. o leptospiroza latenta, indiferent de durata in luni sau ani a latentei microbiene, cu precizarea serotipului tulpinii infectante; c. existenta anticorpilor anamnestici de serotip pe toata durata vietii.

Evidentierea serotipului tulpinii infectante este importanta pentru:

Medicul specialist terapeut din spital: acesta cunoscand titrul anticorpilor specifici de tip (RAM este o reactie cantitativa) va stabili corect durata tratamentului etiologic in sensul ca, un titru pozitiv mic/moderat va fi corelat cu durata tratamentului etiologic de 21-24 zile, in timp ce un titru pozitiv mare/foarte mare va fi corelat cu o durata a tratamentului etiologic mai scurta, dar nu mai mica de 10-12 zile.

b. Medicul epidemiolog: acesta stiind serotipul tulpinii infectante va efectua o ancheta epidemiologica eficienta care trebuie sa se adreseze rezervorului natural primar si celui intermediar.

c. Cercetator/medicul microbiolog din CNR: acesta va cunoaste in permanenta circulatia serotipurilor in natura, aceasta constituind o informatie foarte importanta pentru Centrul European de Referinta pentru Leptospirozele umane si veterinare si totodata pentru preparatorii de vaccinuri destinate animalelor domestice si de ferma.

d. Pacient: acesta va putea fi informat de catre medicul specialist terapeut si de catre medicul epidemiolog de faptul ca, deoarece prezinta receptivitate pentru aceste microorganisme la care marea majoritate a oamenilor prezinta o puternica rezistenta naturala, va putea pe viitor sa se imbolnaveasca din nou de leptospiroza cauzata insa de un alt serotip, deoarece imunitatea dobadita prin boala (pe termen lung) este de serotip.

In restul de circa 7% din cazuri, RAM-ul fiind negativa, deoarece in aceste cazuri nu s-a dezvoltat un raspuns imun umoral, serologia trebuie completata cu evidentierea ultramicroscopica a leptospirelor patogene, in vivo in sange si in urina, post mortem in exsudate si fragmente de organe, urmata de evidentierea leptospirelor in culturi din sange, urina, exsudate si fragmente de organe si apoi de evidentierea serotipului tulpinii infectante in RAM, cu ajutorul serurilor hiperimune de tip (preparate pe iepuri conventionali de laborator) sau cu ajutorul anticorpilor monoclonali (preparati pe soareci de diverse specii selectate in laborator); facem mentiunea ca intotdeauna in situatia descrisa mai jos la punctul 2 si variabil in situatia descrisa la punctul 3, nu este posibila evidentierea serotipului tulpinii infectante, luand in consideratie explicatiile formulate la situatiile respective. Pentru evidentierea ultramicroscopica a leptospirelor, prelevatele vor fi mentinute la temperatura camerei pana la examinare, iar cele post mortem vor fi prelevate inainte de formolare. Evidentierea ultramicroscopica a leptospirelor cu cele trei etape, dureaza minimum 72 ore.

Intalnim cazuri cu non raspuns imun umoral in: 1. leucopenie accentuata, cu mentiunea ca dupa amelioarea acesteia, este indicata repetarea serotestarii; 2. tulpina infectanta a fost o haptena, care pierzand componenta proteica din fractiunile antigenice situate la suprafata celulei bacteriene, nu mai este capabila sa declanseze mecanismul imun umoral; mentionam ca in Centrul nostru a fost identificata o tulpina de Leptospira haptena, confirmata si de Centrul European de Referinta; 3. tulpina infectanta poate prezenta factorul de virulenta Vi care fiind situat la suprafata celulei bacteriene, va impedica dezvoltarea raspunsului imun umoral, prin mascarea totala sau partiala a fractiunilor antigenice situate de asemenea si ele la suprafata celulei bacteriene; si in literatura de specialitate din strainatate sunt comunicate cazuri infectate cu tulpini virulente, care au evolutie clinica grava, dar care sunt lipsite de o reactie imuna umorala; 4. a fost administrat un preparat de tip cortizonic pentru sustinerea functiilor vitale, cu sublinierea ca in aceasta situatie, dupa intreruperea tratamentului respectiv este indicata repetarea serotestarii.

Evidentierea ultramicroscopica a leptospirelor in sange poate fi inlocuita cu evidentierea ADN-ului bacterian in serul sanguin prin PCR. Pentru aceasta testare prelevatul poate fi congelat. Mentionam ca, in Centrul nostru s-a experimentat in perioada 2009 – 2010 aceasta modalitate de confirmare microbiologica, care este insa limitata de faptul ca, in leptospiroza inca din primele zile se instaleaza acidoza metabolica care poate determina lizarea totala a germenilor. Din aceasta cauza, camerele de numarare a leptospirelor au aratat ca, in plina faza de bacteriemie, leptospirele nu depasesc in majoritatea cazurilor maximum 103 germeni intr-un mililitru de sange, iar producatorii de truse atentioneaza ca evidentierea ADN-ului bacterian nu este posibila daca in prelevat sunt mai putine leptospire decat limita mentionata mai sus.

Se obisnuieste in toate Centrele Nationale de Referinta din lume, ca pentru o cat mai rapida orientare sa se efectueze initial un serotest de gen, cu un antigen inactivat si concentrat preparat dintr-o tulpina saprofita fragmentata pentru punerea in evidenta a fractiunilor antigenice de gen situate in profunzimea peretelui bacterian, care sunt comune tulpinior saprofite si patogene. Prin serotestul de gen se indica numai daca pacientul are leptospiroza fara a se evidentia serotipul tulpinii infectante.

Ca serotest de gen, in Centrul nostru se efectueaza Seroreactia de aglutinare macroscopica rapida pe lama (RAR) efectuata cu un antigen preparat “in house” (Brevet de inventie OSIM nr.3/1990) din tulpina saprofita Patoc fragmentata prin congelari si decongelari repetate de scurta durata. RAR prezinta un foarte bun indice de specificitate in jurul valorii de 0,93. Prin RAR se evidentiaza o leptospiroza infectie primara, dar si o leptospiroza latenta de pana la 3 ani, fara a se indica dupa cum am mai spus serotipul tulpinii infectante. In cazul serotestarii prin RAR, nu sunt valabile situatiile descrise la punctele 3 si 4 referitoare la cele 7% cazuri pentru care nu s-a dezvoltat un raspuns imun umoral, deoarece fractiunile antigenice reactive in RAR fiind situate in profunzimea peretelui bacterian, nu sunt supuse mecanismelor descrise la punctele respective.

Important este de reamintit faptul ca, serotestul de gen pentru leptospiroza, efectuat cu trusele ELISA, indiferent de conjugatul folosit, prezinta un indice de specificitate mic, situat in jurul valorii de 0,70. Aceasta observatie a reiesit din experimentul efectuat de Centrul nostru inca din anii 1980 si apoi in perioada 1998 – 2000, in colaborare cu trei DSP-uri judetene.

Sunt colegi care iau in consideratie numai serotestele de gen catalogandu-le gresit pe acestea ca fiind seroteste de confirmare. Indiferent de rezultatul obtinut la serotestul de gen, acesta trebuie confirmat in Centrul nostru prin efectuarea RAM si la nevoie aceasta trebuie completata cu evidentierea leptospirelor in prelevate si in culturi. Aceasta este modalitatea de lucru in toate Centrele Nationale de Referinta din lume, in acelasi mod trebuind sa se procedeze si la noi.

Mentionam ca, metodologia care se practica in Centrul nostru si pe care o indicam sa fie respectata, se incadreaza in recomandarile OMS.

Leave a Commentnone

Read more

Basic 2013-2014

Apr6

Apasă pentru a descărca:

Tabel ILI surveillance

Tabel SARI surveillance

Basic nr. 1 Basic nr. 2 Basic nr. 3

Basic nr. 4 Basic nr. 5 Basic nr. 6

Basic nr. 7 Basic nr. 11 Basic nr. 12

Basic nr. 13 Basic nr. 14 Basic nr. 16

Basic nr. 19 Basic nr. 20 Basic nr. 53

Basic nr. 54 Basic nr. 55 Basic nr. 56

Basic nr. 57 Basic nr. 58 Basic nr. 59

Basic nr. 60 Basic nr. 61 Basic nr. 62

Basic nr. 63 Basic nr. 64

Leave a Commentnone

Read more

Basic 2012 – 2013

Nov14

Apasă pentru a descărca:

» Weekly News Bulletin – INCDMI “Cantacuzino” National Influenza Center: Influenza Surveillance Week 20/2013

» Severe Acute Respiratory-tract Infections (SARI) Surveillance – Week 20/2013

BASIC – Buletin de Actualitati Saptamanale, Centrul National de Gripa

BASIC Anul XIV / Nr. 46 BASIC Anul XIV / Nr. 47 BASIC Anul XIV / Nr. 47 Bis

BASIC Anul XIV / Nr. 48 BASIC Anul XIV / Nr. 49 BASIC Anul XIV / Nr. 50

BASIC Anul XIV / Nr. 51 BASIC Anul XIV / Nr. 52 BASIC Anul XIV / Nr. 53

BASIC Anul XIV / Nr. 54 BASIC Anul XIV / Nr. 55 BASIC Anul XIV / Nr. 56

BASIC Anul XIV / Nr. 57 BASIC Anul XIV / Nr. 58 BASIC Anul XIV / Nr. 59

BASIC Anul XV / Nr. 1 BASIC Anul XV / Nr. 2 BASIC Anul XV / Nr. 3

BASIC Anul XV / Nr. 4 BASIC Anul XV / Nr. 5 BASIC Anul XV / Nr. 6

BASIC Anul XV / Nr. 7 BASIC Anul XV / Nr. 8 BASIC Anul XV / Nr. 9

BASIC Anul XV / Nr. 10 BASIC Anul XV / Nr. 11 BASIC Anul XV / Nr. 12

BASIC Anul XV / Nr. 13 BASIC Anul XV / Nr. 14 BASIC Anul XV / Nr. 15

BASIC Anul XV / Nr. 16 BASIC Anul XV / Nr. 17 BASIC Anul XV / Nr. 18

BASIC Anul XV / Nr. 19 BASIC Anul XV / Nr. 20 BASIC Anul XV / Nr. 21

BASIC Anul XV / Nr. 22 BASIC Anul XV / Nr. 23 BASIC Anul XV / Nr. 24

BASIC Anul XV / Nr. 25 BASIC Anul XV / Nr. 26 BASIC Anul XV / Nr. 27

BASIC Anul XV / Nr. 28 BASIC Anul XV / Nr. 29 BASIC Anul XV / Nr. 30

BASIC Anul XV / Nr. 31 BASIC Anul XV / Nr. 33

BASIC Anul XV / Nr. 35

BASIC Anul XV / Nr. 37 BASIC Anul XV / Nr. 38 BASIC Anul XV / Nr. 39

Leave a Commentnone

Read more

Basic 2011 – 2012

Apr11

Tabel ILI surveillance

Tabel SARI surveillance

Ghid ILI-ARI

Ghid SARI

Basic 1 Basic 2 Basic 3

Basic 4 Basic 5 Basic 6

Basic 7 Basic 8 Basic 9

Basic 10 Basic 11 Basic 12

Basic 13 Basic 14 Basic 15

Basic 16 Basic 17 Basic 18

Basic 19 Basic 20 Basic 21

Basic 22 Basic 23 Basic 24

Basic 25 Basic 26 Basic 27

Basic 28 Basic 29 Basic 30

Basic 31 Basic 32 Basic 33

Leave a Commentnone

Read more

Laborator infectii cu transmitere prin vectori si entomologie medicala

May21

Contact Laborator: Tel. 021.3069243 Email: itv@cantacuzino.ro

Sef laborator: Dr. Med. Daniela Badescu Tel. 021.3069127 Email: danielab@cantacuzino.ro

Loctiitor : Dr. Biol. Alexandru Vladimirescu Tel. 021.3069179 Email: alexandruvladimirescu@cantacuzino.ro

Colectivul Infectii cu transmitere prin vectori

Cornelia Ceianu biolog principal, dr., CS I ; email: ceianu@cantacuzino.ro

Ani Ioana Cotar biolog specialist, CSIII, doctorand email: itv@cantacuzino.ro

Raluca Panculescu biochimist ,cercetator stiintific email: itv@cantacuzino.ro

Activitati:

1. Diagnostic si expertiza microbiologica in domeniul infectiilor transmise prin vectori ( infectii cu Rickettsia, infectii cu Borrelia, infectii virale transmise prin vectori) si, de asemenea, in domeniul infectiilor produse de Coxiella burnetii, Ch. psittacii, Mycoplasma pneumoniae si Legionella pneumophila pentru:

Programul national de supraveghere a meningitelor arbovirale

Supravegherea pneumoniilor cu Legionella

Programul european ENIVD: European Network for Diagnostics of Imported Viral Diseases

Pacienti din ambulator – prin contract intern cu Laboratorul de analize medicale

Terti: alte laboratoare, unitati hoteliere, alte institutii publice si private

2. Programe de cercetare: vezi sectiunea Cercetare

3. Pregatirea rezidentilor si specialistilor de medicina de laborator si epidemiologie

LISTA TESTELOR

1. Test ELISA IgM / IgG pentru depistarea borreliozei Lyme

Descriere : Test imunoenzimatic pentru detectarea anticorpilor de tip IgM si IgG anti-Borrelia;

Proba : Sânge /ser, LCR;

Cantitatea: Sânge : minimum 5ml sau

Ser : minimum 0.6ml;

LCR : 1-2ml

Condiţii transport : Tub secundar în container izoterm la 2°C – 8°C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

Precizari: se recomanda testarea simultana a serurilor pentru ambele clase de anticorpi (IgM si IgG).

In suspiciunea de neuroborelioza pentru demonstrarea sintezei intratecale de anticorpi este obligatoriu testarea LCR-ului in paralel cu testarea unei probe de ser recoltata in acelasi timp cu LCR-ul.

2. Test Western Blot IgM / IgG pentru confirmarea borreliozei Lyme

Descriere : Test de detectare prin imunoblot a anticorpilor de tip IgM si IgG anti-Borrelia;Test de confirmare a rezultatelor ELISA pozitive sau neconcludente

Proba : Sânge, ser, LCR;

Cantitatea : Sânge – minimum 5ml;

Ser, LCR – minimum 0.6ml;

Condiţii transport : Tub secundar în container izoterm la 2°C – 8°C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

Precizari: se recomanda testarea simultana a serurilor pentru ambele clase de anticorpi ( IgM si IgG).

In suspiciunea de neuroborelioza pentru demonstrarea sintezei intratecale de anticorpi este obligatoriu testarea LCR-ului in paralel cu testarea unei probe de ser recoltata in acelasi timp cu LCR-ul.

3. Detectare anticorpi IgG în infectia cu Rickettsia conorii (febra butonoasa)

Descriere : Test de imunofluorescenţă indirectă pentru detectarea anticorpilor IgG anti-Rickettsia conorii;

Proba : ser; se vor recolta 2 probe la interval de minimum 15 zile

Cantitatea : Ser – minimum 1ml;

Condiţii transport : Tub secundar în container izoterm la 2°C – 8°C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

4. Detectare anticorpi IgM / IgG în infectia cu Coxiella burnetii (febra Q)

Descriere : Test de imunofluorescenţă indirectă pentru detectarea anticorpilor IgM/ IgG anti-Coxiella burnetii

Proba : ser; se vor recolta 2 probe la interval de minimum 15 zile

Cantitatea : Ser – minimum 1ml;

Condiţii transport : Tub secundar în container izoterm la 2°C – 8°C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

5. Detectare anticorpi totali in infectia cu Coxiella burnetii (febra Q)

Descriere : RFC pentru detectarea anticorpilor totali anti-Coxiella burnetii;

Proba : ser; 2 probe la interval de minimum 15 zile : în faza acută şi în faza de convalescenţă

Cantitatea : Ser – minimum 1ml

Condiţii transport : Tub secundar în container izoterm la 2°C – 8°C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

O creştere a valorii titrului anticorpilor de cel puţin 4 ori între faza acută şi convalescenţă este semnificativă pentru diagnosticul pozitiv

In viitor se preconizeaza introducerea in activitatea curenta de diagnostic a testului de imunofluorescenta indirecta pentru determinarea prezentei anticorpilor de tip IgM si IgG.

6. Detectare anticorpi totali in infectia cu Chlamydophila psittaci (ornitoza)

Descriere : RFC pentru detectarea anticorpilor totali anti- Chlamydia psittaci.

Proba : ser; 2 probe la interval de minimum 15 zile : în faza acută şi în faza de convalescenţă

Cantitatea : Ser – minimum 1ml

Condiţii transport : Tub secundar în container izoterm la 2°C – 8°C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

O creştere a valorii titrului anticorpilor de cel puţin 4 ori între faza acută şi convalescenţă este semnificativă pentru diagnosticul pozitiv

7. Detectare anticorpi IgM / IgG in infectia cu Mycoplasma pneumoniae (ELISA)

Descriere : Test imunoenzimatic pentru detectarea anticorpilor de tip IgM / IgG in infectia cu M. pneumoniae

Proba : 2 seruri la interval de două săptămâni;

Cantitatea : Ser – minimum 1 ml;

Condiţii transport : Tub in cutie stativ pentru transport probe in container izoterm la 2°-8° C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

8. Detectare anticorpi totali in infectia cu Mycoplasma pneumoniae

Descriere : RFC pentru detectarea anticorpilor totali anti-Mycoplasma pneumoniae;

Proba : ser; 2 probe la interval de munimum 15 zile : în faza acută şi în faza de convalescenţă

Cantitatea : Ser – minimum 1ml ;

Condiţii transport: Tub secundar în container izoterm la 2°C – 8°C;

Interval de transport : Maximum 24 ore

9. Detectarea prezentei Legionella pneumophila in apa

Descriere : Izolarea bacteriei Legionella pneumophila in apa prin cultivarea pe medii specifice (BCYE,GVPC)

Proba: apa ; SE VA CONTACTA LABORATORUL ANTERIOR RECOLTARII

Cantitate : 1litru (in containerele speciale puse la dispozitie de laborator)

Conditii de transport: 6°C -18 °C, protejate de lumina

Interval de transport : Maximum 48 ore

10. Detectarea prezentei Legionella pneumophila in probe clinice (lichid de spalare bronho-alveolar, expectoratie, aspirat traheo bronsic, lichid pleural)

Descriere : Izolarea bacteriei Legionella pneumophila prin cultivarea pe medii specifice (BCYE,GVPC) si identificare prin latex aglutinare.

SE VA CONTACTA LABORATORUL ANTERIOR RECOLTARII PROBELOR.

11. Teste ELISA pentru determinarea prezentei antigenului urinar Legionella pneumophila si a anticorpilor serici IgM si IgG anti -Legionella pneumophila.

SE VA CONTACTA LABORATORUL ANTERIOR TRIMITERII PROBELOR.

12. Confirmarea infecţiei acute cu virusul West Nile la om

Descriere : Test ELISA IgM de captură / IgG anti-virus West – Nile

Proba : LCR şi 2 seruri la interval de două săptămâni;

Cantitatea : Ser – minimum 1 ml;

Condiţii transport : Tub in cutie stativ pentru transport probe in container izoterm la 2°-8° C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

13. Confirmarea infecţiei cu virusul encefalitei de capusa

Descriere : Test ELISA IgM / IgG in encefalita de capusa

Proba : LCR şi 2 seruri la interval de două săptămâni;

Cantitatea : Ser – minimum 1 ml;

Condiţii transport : Tub in cutie stativ pentru transport probe in container izoterm la 2°-8° C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

14. Confirmarea infecţiei cu Hantavirus in febrele hemoragice

a. Descriere : Test ELISA IgM / IgG in infectii cu Hantavirus

Proba : 2 seruri la interval de două săptămâni;

Cantitatea : Ser – minimum 1 ml;

Condiţii transport : Tub in cutie stativ pentru transport probe in container izoterm la 2°-8° C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

b. Descriere: Test IFA IGM plus IgG in infectii cu Hantavirus

Proba : 2 seruri la interval de două săptămâni;

Cantitatea : Ser – minimum 1 ml;

Condiţii transport : Tub in cutie stativ pentru transport probe in container izoterm la 2°-8° C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

15. Confirmarea infectiei in febra Denga (test ce se efectueaza pana in luna septembrie 2009)

Descriere : Test ELISA IgM / IgG in febra Denga

Proba : 2 seruri la interval de două săptămâni;

Cantitatea : Ser – minimum 1 ml;

Condiţii transport : Tub in cutie stativ pentru transport probe in container izoterm la 2°-8° C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

16. Confirmarea infectiei cu virusul Chikungunya

Descriere : Test ELISA IgM / IgG in febra Denga

Proba : 2 seruri la interval de două săptămâni;

Cantitatea : Ser – minimum 1 ml;

Condiţii transport : Tub in cutie stativ pentru transport probe in container izoterm la 2°-8° C;

Interval de transport : Maximum 24 ore;

Colectivul Entomologie medicala

Activitati:

– desfasoara activitate specializata de expertiza entomologica, inclusiv studii epizootologice si environmentale

– participa la programe nationale si internationale de supraveghere a insectelor vectoare si a bolilor transmise prin acestia

– participa la programe de cercetare nationale si internationale. Detalii la Sectiunea cercetare.

Leave a Commentnone

Read more

Ghid pandemie gripa pentru specialisti

Jan12

Pandemia gripa A/H1N1

Producatori de Vaccin

Caracteristicile noului virus gripal A

Consideratii legate de noul virus gripal A

Ce este faza 6

Consideratii pentru depozitarea de medicamente antivirale de catre patroni in cadrul programului de pregatire pentru pandemia de gripa

Consideratii privind supravegherea gripei pandemice si sezoniere in vederea construirii unui sistem multicomponent

Descrierea O.M.S.a fazelor pandemice si principalele actiuni pe faze

Ghid pentru distribuirea si prioritizarea vaccinului gripal pandemic

Ghidul ECDC pt indrumarea sanatatii publice

Ghidul pt utilizarea medicamentelor antivirale in timpul pandemiei de gripa

Infectiile cu noul virus gripal A

Managementul bioriscului in laborator legat de A_H1N1

Mortalitatea in Europa din pandemia de gripa 1918

Pandemia de gripa

Prezentarea problemelor etice in planul pt pandemia de gripa

Leave a Commentnone

Read more

Laboratorul Colectia Culturi Microbiene

Mar29

LABORATORUL COLECTIA CULTURI MICROBIENE

Sef laborator: Rodica Oancea, Biol. Pr. (microcult@cantacuzino.ro)

Colectivul laboratorului

Olguta Dracea, cercetator stiintific biolog (microcult@cantacuzino.ro, olgutza_dracea@yahoo.co.uk )

Popliceanu Maria – Asist. Medical Principal

Panduru Gigica – PSV I

Drulea Eugenia – PSV II

Domeniu de activitate:

Laboratorul desfasoara activitate specializata de expertiza microbiologica in domeniul infectiilor micotice

1. Activitatea de intretinere a colectiei de tulpini de referinta si livrare catre beneficiari (laboratoarele IC, ASP-uri, laboratoare private etc)

Colectia de culturi este constituita din microorganisme de referinta, liofilizate (cca 1550 de tulpini grupate in aproximativ 22 de genuri bacteriene si 14 genuri de fungi – levuri si fungi filamentosi), utilizate in productie, in controlul de calitate al mediilor de cultura; al testarii susceptibilitatii la antibiotice pentru diferiti germeni, cercetare.

2. Activitatea de determinare a activitatii fungicide a antisepticelor si dezinfectantelor in colaborare cu Laboratorul Infectii Micotice conform standardelor:

– SR EN 1275:2006 “Antiseptice si dezinfectante chimice. Testarea cantitativa a suspensiei pentru evaluarea activitatii fungicide sau levuricide de baza a antisepticelor si dezinfectantelor chimice. Metoda de testare si prescriptii (faza 1)“

– SR EN 1650 :2000 “Antiseptice si dezinfectante chimice. Testarea cantitativa a suspensiei pentru evaluarea activitatii fungicide a antisepticelor si dezinfectantelor chimice utilizate în domeniul agro-alimentar, în industrie, în domeniul casnic si în colectivitati. Metoda de testare si prescriptii (faza 2, etapa 1)“

– SR EN 13624: 2004 “Antiseptice si dezinfectante chimice. Testarea cantitativa a suspensiei pentru evaluarea activitatii fungicide a dezinfectantelor chimice pentru instrumentarul utilizat în domeniul medical. Metoda de testare si prescriptii (faza 2, etapa 1)“

3. Activitate de cercetare

In ultimii ani activitatea de cercetare de la nivelul laboratorului s-a orientat spre imbunatatirea metodelor de conservare in vederea reducerii la minimum, a modificarilor genetice si verificarea eficientei acestor metode prin caracterizarea fenotipica si genotipica a tulpinilor de referinta.

Totodata Laboratorul Colectia Culturi Microbiene este implicat in proiecte de cercetare care vizeaza testarea activitatii biologice a unor noi substante chimice cu potentiala actiune antiinfectioasa.

4. Activitati suport:

Preparare de reactivi si medii speciale in-house

5. Activitate de formare

– Participarea personalului laboratorului la cursuri/stagii organizate in tara sau strainatate in vederea cresterea calitatii activitatii desfasurate in laborator

Leave a Commentnone

Read more

Raport tehnic asistenta ASP jud., LAM IC

Jan15

CNEMM ZOONOZE

CNR LEPTOSPIRE

Raport tehnic asistenta ASP jud., LAM IC, Societati Comerciale

2008

ASP

Nr. probe

Aglut.

Aglut.

Probe

Serotipul*

trimise

rapida

microsc.

pozitive

IH

C

P

G

W

Hb

Sej

As

Hj

cu atg. gen

cu 9 atg.

L.Patoc

vii de tip

Arad

20

20

20

4

2

1

1

Arges

1

1

1

Bihor

1

1

1

Botosani

1

1

1

Braila

1

1

1

1

1

Brasov

13

13

13

Bucuresti

2

2

2

Buzau

2

2

2

Calarasi

6

6

6