PRIMĂRIA PONOR

6593 Vizualizări
Ponor
Tip: Comuna
Adresa: Principală, nr. 84(Cod poștal: 517565), Județ: Alba,Romania
Cuvântul primarului

Va multumesc pentru ca ati ales sa utilizati si acest canal de comunicare, o modalitate prin care Primaria Comunei Ponor este mai aproape de cetatenii si oaspetii sai, dar si o platforma menita a îmbunatati activitatea de comunicare atât dinspre comuna catre cetatean, cât si în sens invers.Ne dorim ca pe aceasta cale sa venim in sprijinul cetatenilor, oferindu-le dreptul la informatia produsa si gestionata de administratia publica locala si in acelasi timp sa fim o fereastra deschisa permanent tuturor celor ce vor sa ne cunoasca comuna si pe noi.
Cu respect,Primar, Bujor Petruț

Prezentarea Localității
b_no-image2.png

Persoane din institutie

Primar: Petruţ Bujor
Viceprimar:
Secretar General cu atribuţii: Bercea Maria
Contabil: Stan Maria
Inspector de specialitate compartiment financiar contabil: Felea Maria Speranţa

  • Suprafață: 6216 ha
  • Intravilan: 299 ha
  • Extravilan: 5917 ha
  • Populație: 697
  • Gospodării: 303
  • Nr. locuințe: 335
  • Nr. grădinițe: 1
  • Nr. școli: 3
Numele localităților aflate în administrație:

Ponor, După-Deal, Vale în Jos, Valea Bucurului, Geogel, Măcăreşti

Așezarea geografică:

Comuna Ponor este amplasată în partea de nord-vest a judeţului Alba la o distanţă de 35 km faţă de municipiul Aiud oraşul cel mai apropiat şi 68 km de reşedinţa judeţului – municipiul Alba-Iulia
Legătura comunei cu reţeaua judeţeană şi naţională de drumuri se face prin drumul judeţean DJ 107 I Aiud – DN – 74 (Abrud) drum care este modernizat pe o lungime de 8 km (Aiud-cabana Sloboda).
Comuna Ponor se învecinează la nord cu comunele Sălciua şi Baia de Arieş, la sud comunele Întregolde-Rîmeţ, la est comuna Rîmeţ, iar la vest cu comuna Mogoş
Comuna Ponor are în componenţă şase sate:
Ponor
După-Deal
Vale în Jos
Valea Bucurului
Geogel
Măcăreşti
Satul Ponor – centru de comună – urmăreşte cursul văii Ponorului, dar din cauza reliefului frământat, casele sunt aşezate dispersat. Satul beneficiază de acces direct la DJ-107 I pe care îl străbate în partea sudică. Centrul de comună beneficiază de principalele instituţii administrative:
Primăria comunal
Cămin cultural
Post poliţie
Şcoală Gimnazială Ponor
Grădiniţă
Dispensar comunal
Centru de colectare şi prelucrare lapte
Magazin sătesc şi privat
Biserică ortodoxă şi casă parohială
Mănăstirea  de călugari  ''Sf. Nectarie " Ponor
Manastirea  ,,Sf. Spiridon si Sf. Mc. Eustatie,Auxentie,Evghenie,Mardarie si Orest” Ponor
După-Deal – sat component, aşezat în partea sud-estică a teritoriului comunei
Clădire Şcoală primară clasele I-IV- nu mai functionează
Geogel – sat component aşezat în partea de vest a teritoriului comunei de o parte şi de alta a văii Geogel cu acces parţial la DJ-107 I. Satul beneficiază de:
Magazin sătesc şi privat
Două biserici ortotdoxe şi o casă parohială
Cămin cultural
Clădire Şcoală primară clasele I-IV- nu mai funcționează
Măcăreşti – aşezat în partea de sud-vest a comunei. Nu are instituţii. În perioade comunistă a fost propus pentru depopulare
Valea Bucurului, aşezat în partea de nord-vest a teritoriului comunei şi dispune de:
Clădire  Şcoală primară clasele I-IV-nu mai functioneaza
Vale în Jos – sat component aşezat de o parte şi de alta a văii Ponorului, în partea estică.
Clădire Şcoală primară clasele I-IV -nu mai funcționează

Obiective turistice:

CULTURA
În domeniul cultural comuna Ponor dispune de 2 cămine culturale, unul în satul Ponor construit în anii 1968-1969 şi unul în satul Geogel construit în anul 1958
Numărul de locuri în căminul din Ponor este de 150 iar în cel din Geogel de 100
Activitatea culturală care se desfăşoară în prezent se reduce la horele săteşti care se desfăşoară cu ocazia sărbătorilor religioase sau la începutul posturilor. Cele două cămine culturale servesc de asemenea pentru efectuarea nunţilor
Comuna Ponor nu a avut formaţie sau ansamblu de rapsozi populari tradiţionali, dar în perioada anilor 1950-1980 elevii şi tineretul au prezentat programe artistice atrăgătoare. În căminul cultural din comuna Ponor (şi cel mai vechi) a funcţionat începând din anul 1963 un cinematograf până în anul 1958. Manifestările artistice din timpul sărbătorilor de iarnă (colinde, jocul caprei) constituie şi azi întâlniri agreabile, adevărate tradiţii etnografice şi folclorice. Pe raza comunei funcţionează din anul 1957 o bibliotecă publică şi 2 biblioteci şcolare, din anul 1968

Evenimente locale:

OBICEIURI ŞI TRADIŢII
Limba ponorenilor e curat românească, spre deosebire de alte părţi ale Ardealului , dar totuşi putem deosebi câteva particularităţi mai arhaice.
Între ei locuitorii, indiferent de vârstă sau grad de rudenie, nu prea întrebuinţează pronumele de referinţă decât faţă de străini. Copiii zic părinţilor “măi tată” ori la un om bătrân “tete”, dar în frază folosesc şi astăzi “mă” sau “voi” în loc de dumneavoastră. În loc de “aceea” sau “acela” folosesc “hăla” sau “haia”. Cu toate acestea ei sunt culţi, respectuoşi faţă de străini şi foarte ospitalieri.
Portul naţional local asemănător cu cel de la Buciumeni sau Săliştea Sibiului este o operă de artă. Costumul bărbătesc constă dintr-o cămaşă albă, lungă până către genunchi, cusută pe la poale, guler, gură şi manşete în modele româneşti ornamentate numai în negru. De sub cămaşă apar cioarecii strâmţi, peste cămaşă se încinge pieptarul încheiat pe subţioară, cusut peste tot în mătase neagră, cu flori mici negre, cu stamine mici, galbene, roşii sau albastre. Bărbaţii poartă pălărie neagră, la brâu centură de piele, în picioare bocanci sau cizme de piele.
Costumul femeiesc se compune din cămaşă şi poale albe, cusute pe la poale, mâneci şi guler ca şi cele bărbăteşti tot în negru cu modele româneşti de 3-5 cm lăţime. Pieptarul se încheie în faţă, brâul este de stofă neagră şi sunt ormanentate cu flori naturale cusute cu fir auriu sau argintiu. Năframa întrebuinţată de neveste este de culoare neagră cu ciucuri lungi iar fetele cu năfrămi colorate care se poartă legate înainte. În picioare poartă ghete şi pantofi. Numărul costumelor populare este din ce în ce mai mic iar în ultimii 20 ani se poartă foarte rar.
Nunţile, până în anul 1965, se făceau în mare trombă. În ajun vreo 20 de flăcăi se adună la mire, ridică câte un arminden de brad lung de 25-30 m curăţit de coajă până la vârf unde lasă crengile pe care le împodobesc cu panglici de hârtie creponată, apoi în locul cel mai de sus pun un şerveţel frumos legat cu un colac, o sticlă de ţuică şi un premiu în bani. De la mire la mireasă şi la biserică înainte toţi nuntaşii mergeau călări pe cai. Întorşi de la cununie. Toţi îşi încercau puterile să urce în vârful armindenului şi cel ce reuşeşte e răsplătit cu darurile din vârful armindenului . Începând de la Paşti şi până la Rusalii creştinii fac sfeştanii în case iar la munte (la animale) la fiecare cruce din culmile de dealuri, pentru semănături - în tot timpul anului.
Măncărurile tradiţionale sunt “Balmoşul cu salată verde” cârnaţul şi slănina afumată, ouă fierte, etc.
Hramul bisericii se face cu pomenirea văilor şi munţilor când creştinii aduc multe daruri ca: prescuri, lumânări, tămâie, vin, fructe, etc. Atunci se încheie aşa numita asociaţie “cununa anului” care e formată din creştinii ce se obligă a da grâul, vinul şi banii trebuincioşi pentru prescuri în timpul unui an. Aceştia sunt pomeniţi la slujbele de peste an.
La colindat se umblă în formaţii de crai, stea, turcă (capră) iar feciorii cei mai mari umblă în grupuri la colindat având şi câte 1-2 muzicanţi. În trecut darurile ce se dădeau la crăciun constau în bani, colaci, măncăruri, băuturi, prăjituri. La sfârşitul celor 3 zile de colindat se adunau toate darurile şi se făcea o petrecere la care invitau şi pe cei ce i-au colindat. Astăzi darurile constau numai în bani, colindătorii se adună la cele două cămine culturale, iar banii sunt strânşi cu ajutorul caprei (turca).
Până în 1960 ponorenii mai aveau şi o tradiţie de muncă. În orice vară, aproape din fiecare casă mergeau la “ţară” câte 1-3 persoane, care se întovărăşeau în echipe şi luau cu ruptul la secerat holdele de pe Valea Mureşului, de unde se întorceau cu grâu în schimbul muncii. La fel şi la culesul porumbului toamna. Plecarea la ”ţară” era un fel de sărbătoare precum este în 21 mai ieşirea cu vitele la păşune. Sosirea de la ţară constituia o sărbătoare şi mai mare, când cei rămaşi acasă îi întâmpinau ca pe nişte eroi, ce printr-un efort de câteva săptămâni au asigurat pâinea familiei. Un alt obicei ce a existat în comuna Ponor în decursul a două secole era adunarea sărbătorească de la “Piatra Crîsnicului”. Acest loc, asemeni sărbătorii de pe Muntele Găina, constituia un prilej de întâlnire al fetelor şi flăcăilor din Ponor şi comunele limitrofe: Baia de Arieş, Mogoş, Rîmeţ, Lupşa, Bistra. În fiecare an în luna Rusaliilor preoţii din aceste comune se întâlneau acolo, făceau maslu după care flăcăii şi fetele care aducea merinde şi băutură de acasă încingeau o horă la muzica lăutarilor până noaptea târziu. Acest obicei a durat până în anul 1965.
Ieşirea la munte privind văratul are loc la 21 mai. Aici erau pregătite stânele şi colibele pentru animale. Învoirea văratului constituia o tradiţie şi era urmărită de 1-2 paznici. Taxa de gloabă constituia dublul taxei legale. Până în 1970 măsura laptelui la oi se exprima în Kg-brânză/cap de oaie (de obicei 3 kg brânză şi 1 kg unt). După 1970 amplasarea stânelor fiind organizată mai aproape de locuinţele gospodarilor măsura laptelui este un muls pentru 5 oi, două mulsuri pentru 10 oi, etc.
Ca unitate de măsură pentru lungime a fos folosit stânjenul = 6 picioare = 1,896 m. Ca unitate de măsură pentru suprafaţă a fost folosit iugărul cadastral = 576 prăjini pătrate = 1600 stânjeni pătraţi = 5,754 metri pătraţi.
Ca unitate de capacitate a fost şi este folosită litra (ferdela) = 20 l (15Kg), mirta = 1/2 litre, pătrarul = 1/4 litre. Actualmente sunt folosite ca unităţi de măsură: metrul, m2, litrul, kg, ţolul, litra (ferdela).
Până în anul 1974 comuna Ponor nu a avut târg de animale şi mărfuri. Locuitorii comunei mergeau să vândă şi să cumpere animale şi mărfuri la târgurile din comunele învecinate: Sălciua, Lupşa, Mogoş, Rîmeţ, etc. După 1974 s-a înfiinţat târg de animale şi mărfuri – o dată pe lună.
Deşi Ponorul este o comună de munte totuşi în decursul timpului s-au ridicat câţiva oameni de seamă din văile ei.
Întâi vom aminti pe preoţii dinastiei Ciorbeştilor Ilie, Simion şi Laurenţiu Ciorbea. Din neamul lor s-a ridicat din partea ţărănească şi protopopul Sighetului Iosif Ciorbea. Neamul Ciorbeştilor a culminat cu Victor Ciorbea fost prim ministru al României (1996-1997).
Tot din ţăranii de aici s-a ridicat şi Victor Herdea, învăţător din Aiud, Chirilă Ioan preot în Bucureşti, Laurenţiu Groza preot în Aiud, Ioachim Groza învăţător şi preot în Ponor.
Amintim apoi pe Vasile Palcu colonel al armatei române-Bucureşti, Remus Lazăr peofesor, preot – Cluj-Napoca, Ioan Clamba profesor director Liceul Turda, Graţian Todoriu colonel Bucureşti, Florin Cristea maior Bistriţa-Năsăud, Ioan Andrieş arhitect Alba Iulia, Nicolae Cotoară colonel Cluj-Napoca.
Trebuie amintit de asemenea pe Victor Băieşan dascăl şi director la şcoala generală Ponor care în perioada 1950-1966 a contribuit cu mult zel la educarea tinerei generaţii. De asemenea Aurel Bîrluţ fost primar în perioada 1930-1943 şi Severean Cotoară fost primar în perioada 1957-1980 au fost fii ai comunei care au contribuit la dezvolatarea socio-economică a comunei Ponor.

Facilități oferite investitorilor:

În domeniul combaterii factorilor de poluare şi păstrare a calităţii mediului:
Grija faţă de gospodărirea fondului forestier şi evitarea tăierilor masive
Măsuri pentru păstrarea curată a celor două cursuri de apă (Valea Ponorului şi Geogelului) prin atenţionarea persoanelor fizice şi a agenţilor economici să nu deverseze materii poluante în apă
Evitarea construirii de unităţi economice poluante (crescătorii de păsări, ferme zootehnice, etc.) în apropierea centrului civic al comunei sau în apropierea locuinţelor sau punctelor destinate sejurului turistic
Protecţia şi protejarea monumentului eroilor, a cimitirelor şi a bisericilor de pe raza comunei- păstrarea esteticii arterelor de circulaţie şi taluzarea sectoarelor de drum care prezintă pornituri
Realizarea de spaţii verzi şi plantări de arbuşti ornamentali în centrul comunei
Realizarea de materiale de propagandă diversificate (afişe, panouri) privind protecţia mediului înconjurător
Postul de politie  de pe raza comunei să ia în atribuţii şi protecţia mediului şi să servească drept “Gardă Ecologică” cu implicaţii directe în protejarea şi păstrarea calităţii mediului deşi aerul, apa şi solul din zonă nu depăşeşte L.M.A. pe substanţe poluante, este necesar ca aceste analize să se facă frecvent în zonă pentru a evita din timp eventualele efecte negative
În domeniul agriculturii:
Sunt necesare măsuri pentru cultivarea integrală a celor mai bune suprafeţe de teren cu plante care găsesc condiţii mai favorabile în zonă
Prin  direcția agricolă  trebuie asigurat necesarul de seminţe şi material săditor cu valoare biologică mare
Pentru menţinerea efectivului de animale cu productivitate ridicată este necesar să se asigure reproducători (tauri, vieri, berbeci) de rasă prin înfiinţarea din nou a staţiunilor de montă si  înfiinţarea de staţiuni de montă artificiale
Revigorarea  asociaţiatilor și crescătorilor de animale pentru a le apăra drepturile iar datorită faptului că nu are cine îngriji animalele la păşunat, fiind persoane în vârstă de perste 60 ani se pot înfiinţa asociaţii între mai multe familii pentru grija animalelor
Asigurarea păşunatului raţional pe păşunea comunală
Trebuie în continuare asigurată asistenţa sanitar- veterinară a animalelor
Târgul de animale şi mărfuri – ca sursă de venit pentru comună şi pentru populaţie trebuie menţinut şi modernizat cu noi standuri pentru animale
Crearea de microferme de creştere a animalelor  de către persoane tinere, dar cu facilităţi financiar- bancare de creditare corespunzătoare
Conform planului de urbanism al comunei păşunea comunală dispune de zone cuprinse în perimetrul construibil iar aici se pot face investiţii în construirea de raioane, case pastorale, parc eolian, etc.
Fertilizarea fâneţelor şi păşunilor cu îngrăşăminte organice
Oricare ar fi evoluţia micii mecanizări, în nici un caz nu trebuie renunţat la eforturile de sporire a efectivelor animalelor de tracţiune: boi de muncă şi cai deoarece nu conferă doar potenţial de tracţiune ci şi cantităţi importante de îngrăşământ organic şi venituri mari prin vânzarea lor
Construirea de grajduri care să asigure condiţii corespunzătoare de creştere a animalelor (compartimentare, luminozitate, rigole de scurgere, alei de furaje, platforme de gunoi, etc)
Înfiinţarea uneia sau mai multor cooperative (societăţi de marketing) care să preia produsele prime sau finite de la populaţie în vederea valorificării, după modelul occidental
Valorificarea ineficientă şi nesatisfăcătoare la nivelul comunităţii (comunei Ponor) reprezintă şi punctul vulnerabil al localităţii.
Referitor la evoluţia populaţiei şi a forţei de muncă:
Stabilizarea populaţiei prin asigurarea unor condiţii mai bune familiilor tinere - prin crearea de noi locuri de muncă, prin înfiinţarea unor unităţi care să valorifice materiile prime pe plan local în special în prestări de servicii şi zootehnie
Este necesară acordarea de facilităţi (împrumuturi pe termen lung cu dobânzi mici) pentru construirea de locuinţe, procurarea de animale şi material agricol, cumpărări de materiale de construcţii
Aprobarea de material lemnos pentru construirea de locuinţe, grajduri, fânare, etc.
În domeniul sănătăţii:
Punerea in folosinta a noului dispensar  uman si veterinar
Înfiinţarea unui cabinet stomatologic
Înfiintarea unei farmacii umane si veterinare
Spaţiu corespunzător pentru punctul sanitar din satul Geogel
Asigurarea unei ambulanţe permanente la dispensarul Ponor.
Prestări servicii
Se va avea în vedere înfiinţarea unei unităţi-atelier de cojocărie, croitorie
Este necesară dotarea comunei cu un gater pentru debitat lemne
Foarte necesar pentru populaţia comunei Ponor este înfiinţarea unei brutării
Asocierea, formarea şi profilarea unor unităţi de servicii care să asigure achiziţionarea de fructe de pădure (măcieşe, mure, zmeură, etc.), ciuperci de pădure (hrib, gălbior,etc.) precum şi plante medicinale care se găsesc din abundenţă în zonă
În domeniul infrastructurii:
Se vor face eforturi de a găsi sursa de finanţare în vederea începerii lucrărilor la drumul DJ – 107 I Aiud-Râmeţ, Ponor- Sălciua, precum şi deschiderea drumului DJ 107 I – Ponor- Mogoş
Se va avea permanent în vedere modernizarea prin orice mijloc a drumurilor DC – 105, DC – 106, precum şi a celorlalte drumuri comunale
În domeniul învăţământului:
Menţinerea stării actuale prin reparaţii curente la  şcoala  de pe raza comunei Ponor
Creşterea calităţii învăţământului prin angajarea de personal calificat ca o condiţie primordială
Creşterea exigenţei cadrelor didactice faţă de nivelul de pregătire al elevilor
Stimularea materială a elevilor care sunt nevoiţi să facă naveta pe jos la şcoală de la o distanţă mai mare de 5 km
Introducerea în mediul rural- montan a unor discipline de montanologie care să ducă la formarea viitorilor fermieri şi stabilizarea acestora în această zonă.
Protecţia socială:
În domeniul protecţiei sociale prin comisiile de specialitate ale Consiliului Local se va avea permanent în vedere ocrotirea persoanelor şi familiilor fără posibilităţi materiale, bătrânilor bolnavi şi singuri. Avem 173 pensionari de stat sau urmaşi
Este necesară înfiinţarea, pe raza comunei, a unui cămin- şcoală pentru copiii proveniţi din familii cu mulţi copii şi cu o situaţie materială mai slabă. În timpul perioadei mai-octombrie ei pot fi repartizaţi la cetăţeni în comună pentru îngrijirea animalelor
POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE, OBSERVAŢII PRECIZĂRI
Puncte forte:
Zonă euromontană considerată ca aparţinând grupului celor mai sărace comune, definită ca zonă defavorizată
Cuprinsă în regiunea a VII de dezvoltare rurală a României
Comuna Ponor beneficiază de condiţii ecologice favorabile cu mult sub L.M.A. de substanţe poluante – aer, apă, sol - şi obţinerea de produse pur ecologice
Creşterea animalelor – ocupaţia principală şi sigură a locuitorilor comunei, activitate dusă prin muncă până la sacrificiu – tradiţie de necontestat a ponorenilor
Concluzii certe privind stabilirea populaţiei tinere în zonă după perioada post-decembristă deşi condiţiile de viaţă nu s-au îmbunătăţit
Pretenţia populaţiei faţă de condiţiile de trai este redusă
Comuna Ponor poate fi o zonă agroturistică de excepţie, fiind favorizată de condiţiile naturale
Puncte vulnerabile:
Infrastructura nesatisfăcătoare la nivel local caracterizată prin lipsa drumurilor de acces la gospodăriile populaţiei sau spre zonele agroturistice
Datorită condiţiilor nesatisfăcătoare de adăpostire a animalelor producţiile sunt încă mici cu mult sub potenţialul genetic al animalelor
Comunicaţiile la nivelul comunei sunt în faza incipientă şi nu asigură un grad corespunzător şi prompt de comunicare şi informare
populaţia activă pe vârstă:
20-40 ani = 20%
40-60 ani = 19%
TOTAL          39% reprezintă un procent încă mic
Nivelul de cultură şi civilizaţie este mai scăzut, masa de oameni poate fi influenţată foarte uşor
Oportunităţi:
Resurse naturale nevalorificate (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, lemn, calcar, iarbă m.v. sau fân, etc.)
Mare potenţial de valorificare a animalelor şi produselor animaliere
Comuna Ponor poate asigura prin cumpărări piaţa de desfacere pentru: produse finite, cereale, materiale de construcţie, unelte şi scule agricole, etc.
Temeri:
Distanţa mare faţă de piaţa de desfacere şi infrastructură necorespunzătoare (drum judeţean categoria V)
procesul inflaţionist dă nesiguranţă şi instabilitate
Concurenţă mare din partea altor localităţi cu condiţii naturale şi socio-economice superioare

Proiecte de investiții:

Proiect ,,Modernizare DC 62-Dupa Deal si DC 106 Geogel”- Comuna Ponor,Jud. Alba prin P.N.D.L.
Proiect ''Pietruire drum comunal 106 Valea Bucurului - Geogel- A.F.I.R. Proiect ,,Bunicii Comunității”
Servicii sociale și socio- medicale pentru persoane vârstnice
Proiect ,,Renovare, modernizare şi dotare Cămin Cultural Geogel "

icon facebook Share

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.

Se încarcă...