PRIMĂRIA MIHAI VITEAZU

Istoricul localităţii:
Comuna Mihai Viteazu a avut un rol memorabil de-a lungul istoriei ca punct geografic important în derularea unor evenimente istorice. Ţăranii din Scaunul Arieş au participat la răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Prin comuna Mihai Viteazu a trecut şi Avram Iancu, împreună cu moţii din Apuseni, la Revoluţia de la 1848. Vechimea elementului uman pe teritoriul comunei Mihai Viteazu, s-a constatat mai ales cu ocazia săpăturilor arheologice care s-au făcut în apropierea Cheilor Turzii şi pe Dealul Alb din satul Cheia. La săpăturile efectuate în anul 1989 s-au descoperit obiecte din diferite epoci: unelte din piatră şi os, ceramică simplă şi pictată, resturi de arme din bronz, oseminte de om şi animale domestice. La Corneşti, pe dealul “Aurarul”, s-au descoperit obiecte de podoabă (brăţări, mărgele), unelte, precum şi un depozit cu piese de bronz, apreciabil ca mărime. Multe din aceste obiecte sunt localizate istoric, pe la începutul epocii feudale, însă fără determinări concrete. Cercetările efectuate la sfârşitul secolul al XIX-lea au conchis că peşterile din Cheile Turzii au fost locuite începând cu epoca de piatră, apoi în cea a bronzului şi a fierului. O concepţie nouă şi aproape definitivă, cu privire la istoricul zonei, a rezultat de pe urma săpăturilor şi a vastelor investigaţii făcute cu competenţă ştiinţifică de către arheologul Nicolae Vlassa, şef de secţie la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca între anii 1966-1971, astfel că faţă de cele 32 de peşteri cunoscute, s-au mai descoperit încă 28 peşteri şi firide. S-a concluzionat atunci, că cele mai vechi urme aparţinând paleoliticului inferior (cca. 600.000 î.e.n.), au apărut în preajma cheilor, la intrarea dinspre satul Cheia, pe Dealul Alb. Aici s-au descoperit, într-o străveche peşteră formată în alabastru, o locuire a omului primitiv, cu vetre de foc şi unelte de silex, aparţinând Culturii Prund. Tot pe Dealul Alb s-au descoperit fosile ale unor animale preistorice: rinocer, elefant şi o specie de cal sălbatic. În zona unde se află în prezent căminul cultural şi în împrejurimile satului Mihai Viteazu, la numai 2 km sud-vest de Potaissa, s-au descoperit urme ale unor construcţii din cărămizi, ceramică romană,15 obiecte mărunte, sarcofage de piatră şi obiecte din morminte (vase, monede). Unele dintre monumentele epigrafice şi sculpturale care existau la casa Wolf, au fost aduse din ruinele castrului de la Potaissa. Continuând firul descoperirilor de pe teritoriul actualei comune Mihai Viteazu, se poate menţiona că s-au descoperit urme ale unor aşezări romane, lângă valea "Bădenilor", iar pe malul stâng al Arieşului s-au descoperit, de asemenea, urme ale unor aşezări romane, un relief funerar fragmentar cu inscripţia CIL III 7701. Pe locul numit "movila Sfântul Duh", din hotarul fostului sat Sânmihaiul de Sus, s-au găsit: o monedă de bronz de la Traian şi un denar de potin din secolele II - III. În zona numită "Stânca Roşie", pe "Drumul lui Traian", din regiunea comunei, s-a descoperit o monedă cu legenda "Provincia Dacia an II". În satul Corneşti nu au fost descoperite urme romane, însă în satul Cheia a existat o aşezare romană, fiind descoperite monumente sculpturale, capiteluri, coloane, un capac de sarcofag; există posibilitatea ca unele să fi fost aduse de la Turda. Studii foarte importante legate de aşezarea comunei Mihai Viteazu au fost realizate la sfârşitul sec. XIX-lea de către istoricul şi geograful Orban Balás ("Cum părăsim Turda ajungem la localităţile Sânmihaiu de Jos şi Sânnmihaiu de Sus, ce sunt aproape contopite. Pe circa 4 km se întinde una dintre cele mai mari comune a Scaunului Arieşului […]Astăzi (1880) satul se află în partea dreaptă a Arieşului, dar cum spun bătrânii, satul se întindea pe malul stâng al Arieşului, nu satul s-a mutat, ci Arieşul a fost obligat sa-şi schimbe cursul, prin zăgăzuire, pe la poalele Dealului Hodiniş. Şi acum se văd urmele digului în satul de jos, la moara care se află la Argila de Jos").
Atestarea documentară:
​Comuna Mihai Viteazu (magh. Szentmihály), este o localitate care face parte din judeţul Cluj, regiunea istorică Transilvania. În perioada interbelică a fost reşedinţa unei regiuni din judeţul Turda. Localitatea a luat naştere prin unirea satelor Sânmihaiu de Jos şi Sânmihaiu de Sus. Până în anul 1876 ambele sate (Sânmihaiu de Jos şi Sânmihaiu de Sus) au aparţinut Scaunului Secuiesc al Arieşului. Dintre toate satele din Scaunul Arieş, Sânmihaiul este atestat, în spaţiul actual, din anul 1170 cu dovezi de existenţă. În acea dată, la o fixare de graniţă între Turda şi Scaunul Arieş, se aminteşte despre această localitate de graniţă sub numele de Szent-Mihalyfalva. După Orbán Balász, prima dovadă de existenţă se face, după cum am mai precizat, la 1170. Tot el precizează că la 1241 satul a fost distrus de tătari. Apare din nou, într-un document referitor la înfiinţarea Scaunului Arieş, în 1313, precum şi în registrul de dijme papale (1332-1335), unde este prezentat un anumit Paulus Sacerdos de Sancti Michaelis. Între anii 1332-1335, întâlnim în registrele papale, denumirea satului Villa Sant Michaeli. Un alt autor, Ernst Wagner dă ca dată pentru prima menţiune documentară, anul 1176 pentru localităţile Alsoszentmihaly (Sânmihaiul de Jos) şi 1394 pentru Felsoszentmihaly (Sânmihaiul de Sus). Documentele confirmă cu claritate existenţa la 1394, a satului Sânmihaiu de Sus şi în 1441, a posesiunilor din Sânmihaiu de Sus. Pe la 1442, comuna Mihai Viteazu este menţionată, cu prilejul "homagiului", faţă de principele Gheorghe Rakoczi al II-lea. După o perioadă de 14 ani, respectiv în 1455, apare sub numele de Zenthnyfalva, apoi după 200 de ani (1624) Also-Szent-Mihalyfalva, în 1760-1762 Also Szent Mihaly, iar în 1854 Also Szent Mihalyfalva. Satul Sânmihaiu de Sus la 1394 apare sub numele de Felsewszentmihalyzfalva, la 1468 FelsewSzent Mihaly, la 1760-1762 Felso-Szent Mihaly, iar la 1854 Felso-Szent Mihalyfalva. În ceea ce priveşte satul Cheia (Mischiu, Meszkö), este specificată ca dată de atestare în 1333, Sacerdos de Meszkö. În unele documente, numele acestei localitatăţi este de Mişcău. Pentru satul Corneşti, prima menţiune documentară a existenţei localităţii este în anul 1332, când se precizează preoţii care achită dijma în Arhidiaconatul de Turda. Mai apare o nouă menţiune documentară după aproximativ 200 de ani, respectiv în 1587-1589 cu prilejul perceperii dijmei din această zonă.

Pe raza comunei Mihai Viteazu sunt înregistraţi aproximativ 200 de agenţi economici, în diferite domenii precum: comerţ, construcţii, agricultură, servicii, industrie. Cele mai multe firme înregistrate pe teritoriul comunei sunt în domeniul serviciilor şi al comerţului, însă activitatea principală a locuitorilor din Comuna Mihai Vitezu este agricultura.
Activitatea industrială este reprezentată de 8% din totalul firmelor înregistrate în comuna Mihai Viteazu. Rezervele de pietriş şi nisip şi compoziţia solurilor din zona Mihai Viteazu reprezintă un element cheie pentru industria extractivă şi de producţie a materialelor de construcţii. Firmele înregistrate pe teritoriul comunei, care activează în aceste domenii reprezintă aproximativ 47% din totalul firmelor productive. În acest context în localitatea Mihai Viteazu activează două firme care extrag piatră pentru construcţii şi cinci firme care produc materiale de construcţii precum rigips, beton dale, cărămidă, etc. Societăţile care desfăşoară activităţi în industria de prelucrare a cărnii reprezintă de asemenea o pondere însemnată, aproximativ 20% din totalul firmelor productive, restul de 35% fiind reprezentate de firme care au ca şi activităţi: producţia de îmbrăcăminte, producţia de paleţi, etc
Agricultură și zootehnie
În Comuna Mihai Viteazu activitatea principală a populaţiei este agricultura. Aici se desfăşoară activităţi preponderent agricole. Societăţile înregistrate pe raza comunei cu domeniu de activitate agricolă reprezintă 6% din numărul total alagenţilor economici.
Agricultura
La sfârşitul anului 2013, fondul funciar al comunei Mihai Viteazu cuprindea 4753 ha. Din care: suprafaţă agricolă 2987 ha din care:
- suprafaţa arabilă: 2107 ha;
- suprafaţa viticolă: 10 ha;
- suprafaţa pomicolă: 5 ha;
- păşuni naturale 698 ha;
- fâneţe naturale 167 ha.
Terenuri neagricole 1766 ha din care:
- suprafaţă de pădure şi vegetaţie forestieră 647 ha;
- alte tipuri de suprafeţe 1119 ha (terenuri ocupate de ape şi stuf, terenuri ocupate de construcţii, căi ferate şi de comunicaţii)
Pe teritoriul comunei activitatea agricolă este extrem de diversificată, predominând suprafeţele arabile cultivate cu cereale.
Din totalul suprafeţelor agricole utilizate în Comuna Mihai Viteazu, o parte sunt utilizate de societăţi cu activitate agricolă.
Pe lângă aceste societăţi există numeroase persoane fizice, constituite ca şi Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Individuale sau Întreprinderi familiale care desfăşoară activitate economică în domeniul agricol.
Zootehnia
Ramura zootehnică este mai puţin dezvoltată la nivelul comunei Mihai Viteazu, însă nu este de neglijat. La nivelul comunei Mihai Viteazu societăţile economice care au activitate în domeniul zootehnic deţin animale precum ovine şi bovine. De asemenea pe teritoriul comunei activitatea economică în acest domeniu este întregită de microferme, persoanele fizice autorizate care deţin un număr semnificativ de animale ovine, bovine şi caprine. Pe teritoriul comunei activează trei societăţi în industria de prelucrare a cărnii, acestea fiind principalele puncte de desfacere pentru crescătorii de animale.
Sectorul serviciilor
Sectorul serviciilor este reprezentat de 56% din totalul firmelor care activează pe raza Comunei Mihai Viteazu.
Comerţul
Comerţul reprezintă o activitatea economică importantă pe raza Comunei Mihai Viteazu. Firmele cu activitate în acest domeniu reprezentând 25% din totalul firmelor înregistrate pe raza comunei. Firmele care desfăşoară activitate în acest domeniu sunt în principal firme care au activităţi precum: Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun sau baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, comerţ al produselor agricole, comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, comerţ cu ridicata a produselor agricole şi ale animalelor vii.
Construcţiile
Din totalul firmelor înregistrate pe teritoriul comunei Mihai Viteazu 4% activează în domeniul construcţiilor. Firmele care desfăşoară activitate în acest domeniu sunt în special firme care au ca domeniu principal de activitate lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, dar sunt prezente şi firme care au ca şi domenii de activitate lucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri sau alte lucrări speciale pentru construcţii.

În Comuna Mihai Viteazu activitatea principală a populaţiei este agricultura
Rezervele de pietriş şi nisip
​La nivelul comunei Mihai Viteazu societăţile economice care au activitate în domeniul zootehnic deţin animale precum ovine şi bovine