PRIMĂRIA IANCU JIANU

31536 Vizualizări
Iancu Jianu
Tip: Comuna
Adresa: Barbu Știrbei, nr. 152(Cod poștal: 237220), Județ: Olt,Romania
Prezentarea Localității
b_106032_2xpor.jpg

Persoane din institutie

Primar: Munteanu Paulică
Viceprimar:
Secretar General: 
Contabil: Văduva Gabriela
Administrator public: Călin Marian

  • Suprafață: 4792 ha
  • Intravilan: 213 ha
  • Extravilan: 4759 ha
  • Populație: 4486
  • Gospodării: 1746
  • Nr. locuințe: 1780
  • Nr. grădinițe: 8
  • Nr. școli: 3
  • Nr. licee: 1
Numele localităților aflate în administrație:

Iancu Jianu, Dobriceni, Preoteşti

Așezarea geografică:

Comuna lancu Jianu îşi începe istoria de la cochiliile scoicilor de mare găsite pe platoul estic at Dealului Cerului, în partea de Sud a localităţii Dobriceni, de la oasele de mamut găsite în Dealul Căzăceilor, aduse de apele Aninoasei care se vărsa în urmă cu aproape 200 de ani în Olteţ, dar pe o altă albie, care a fost opturată de alunecările de teren din zona „Curte" şi obligate să-şi taie o altă albie cu orientare Vest-Est (toate acestea se găsesc expuse în Muzeul Satului Dobriceni ce funcţionează în incinta şcolii din sat)
Treptele pe care coboară istoria comunei, sunt presărate cu ciocane de piatră şlefuită, topor de bronz, săgeţile cu vârful în formă de frunză, folosite de cumani în luptă, de monezile de argint ale împăratului Adrianus, sau cele care poartă efigia Mesalinei, celebra soţie a lui Nero şi nu numai
În comună şi-au lăsat urmele Domnitorii Mihnea Turcitu, Pătraşcu cel Bun, Mihai Viteazul, Constantin Racoviţă, căpitanii lui Mihai Viteazul, Fraţii Buzeşti, verii domnitorului după soţia acestuia, Doamna Stanca, apoi Tudor Vladimirescu şi nu în ultimul rând familia boierilor militari Dobriceanu, care a dat ţării peste 200 de ofiţeri, detaşându-se categoric dintre ei Generalul Maior Alexandru Dobriceanu, erou al Războiului din Cadrilater, al Primului şi al celui De-al Doilea Război Mondial
Comuna lancu Jianu este aşezată în Nord-Vestul judeţului Olt

Activități specifice zonei:

Agricultură
Creşterea animalelor

Activități economice principale:

Fermă pomicolă - 100 ha
Extracţie produse petroliere
Înfiinţarea de exploataţie agricolă la nivelul comunei prin arendarea a peste 900 ha teren agricol de către Compania Industrială Griviţa Bucureşti

Obiective turistice:

Muzeul din Dobriceni
Tabăra de creaţie plastică
Comuna Iancu Jianu îşi începe istoria de la cochiliile scoicilor de mare găsite pe platoul estic al Dealului Cerului, în partea de sud a localităţii Dobriceni, de la oasele de mamut găsite în Dealul Căzăceilor, aduse de apele Aninoasei care se vărsa în urmă cu aproape 200 de ani în Olteţ, dar pe o altă albie, care a fost opturată de alunecările de teren din zona Curte şi obligate să-şi taie o altă albie cu orientare vest-est (toate acestea se gasesc expuse în Muzeul Satului Dobriceni ce funcţionează în incinta şcolii din sat). Treptele pe care coboară istoria comunei, sunt presărate cu ciocane de piatră şlefuită, topor de bronz, săgeţile cu vârful în formă de frunză, folosite de cumani în luptă, de monezile de argint ale împăratului Adrianus, sau cele care poartă efigia Mesalinei, celebra soţie a lui Nero, şi nu numai. Neobositul şi pătimaşul arheolog şi numismat amator, preotul paroh Ioan Bălaşa, a pus cu aceste descoperiri, în propria-i casă, bazele unui muzeu sătesc local. Actualul Muzeu Sătesc, structurat în cinci secţiuni, găzduieşte peste 1000 de piese din zona de interferenţă Vâlcea Romanaţi, zonă în care se află satul Dobriceni (vezi Monografia Muzeul Sătesc Dobriceni, autor învăţătorul Mihai Petrescu, apărută în mai 2006). În comună şi-au lăsat urmele domnitorii Mihnea Turcitu, Pătraşcu cel Bun, Mihai Viteazul, Constantin Racoviţă, căpitanii lui Mihai Viteazul, Fraţii Buzeşti, verii domnitorului după soţia acestuia, Doamna Stanca, apoi Tudor Vladimirescu şi nu în ultimul rând familia boierilor militari Dobriceanu, care a dat ţării peste 200 de ofiţeri, detaşându-se categoric dintre ei Generalul Maior Alexandru Dobriceanu, erou al războiului din Cadrilater, al primului şi al celui de al II-lea război mondial
În comună există Biserica "Cuvioasa Paraschiva" - atestată încă din anul 1529. Această biserică, prin vechimea sa, are o istoria legată de familia Buzeştilor şi de Mihai Viteazul. Se crede ca exista pe vremea lui Mihai Viteazu un tunel subteran care lega Curtea Buzeştilor, localizată la vest de biserică, pe actuala locaţie a Şcolii Generale nr. 1 din localitate şi Mănăstirea Călui, aflată la doar 3 kilometri distanţă spre sud-vest. Acest tunel reprezenta o cale de fugă a localnicilor din calea turcilor şi a altor duşmani. Cea mai veche inscripţie ce datează în timp este epitaful de pe piatra de mormânt a lui Dumitru Pîrcălab Buzescu, care se află în tinda bisericii Cuvincioasa Paraschiva din comună. Cu mila lui Dumnezeu, aici se odihneşte sufletul răposatului Io Dumitru Pîrcălab Buzescu, mort de sabie în timpul lui Moise Voievod, mai 5, anul 1529
Biserica Sfantul Dumitru - cealaltă biserică există în partea de nord a satului Iancu Jianu şi este datată mai recent, din anul 1900 şi poartă hramul Sfântului Dumitru. Ea a fost construită din temelii pe vatra unei bisericii din lemn construită de Matei Pieptea iar ctitorii bisericii noi au fost Dumitru Corbeanu şi Dumitru Ionescu. În cimintirul bisericii este îngropat Dumitru Corbeanu şi soţia lui şi cei doi fii ai lui Dumitru Ionescu. Meseriaşii care au construit-o au fost Emil Cascaon şi Petre Chis
Toponimia localităţii Iancu Jianu - autorii Monografiei satului Dobriceni, apărută în 1997, învăţătorii Nicolae şi Mihai Petrescu, au descoperit scuturând praful de pe hrisoave, că Ciuturoaia ar fi prima toponimie a comunei, care la rândul ei ar fi o derivaţie fonetică de la Cepturoaia, ce şi-ar avea rădăcina în verbul latinesc capio - capere - cepi - ceptum (a captura) şi care la supin formează cepturus (ce avea de gând să cucerească). Cât priveşte vechimea acestei toponimii, ea este atestată încă din secolul al XVI-lea, în Condica Mânăstirii Călui, fila 223, unde se vorbeşte de existenţa lui Radu şi Stroe ot Cepturoaia, nimeni alţii decât Fraţii Buzeşti - Radu şi Stroe- descendenţi pe linie bărbătească din Vlad Buzea, vel armaş, care şi-a zis Buzescu, locul lor de baştină fiind Cepturoaia, pe Olteţ, nu departe de Târgu Balşu, cum afirmă Dumitru Almaş în Vetre de Istorie Românească. Fraţii Buzeşti sunt născuţi între 1555 şi 1560, după mamă trăgându-se din Vel Ban Mogoş, ctitorul Mânăstirii Stăneşti de Vâlcea (Stăneştii de Lungeşti, nu de Măciuca, cum se credea), unde este înmormântat Stroe, fratele mai mic al lui Radu şi Preda, care-şi dorm somnul de veci la Călui. Soţia lui Vlad Buzea, vel-armaşul, tatăl Buzeştilor, era vară cu Doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul. În secolul al XIX-lea, toponimia Cepturoaia Ciuturoaia a fost înlocuită cu Ştirbei, astăzi cele două denumiri circulând paralel în vorbirea curentă a celor mai vârstnici, care le preferă în locul impropriului Iancu Jianu, insul care a dat numele actual al comunei, neavînd vreo legătură atestată undeva, cu localitatea noastră, care astăzi îi poartă numele. Toponimicul Ştirbei, are o istorie lungă. Dumitru Bibescu, fiul căpitanului Bibescu din părţile Gorjului, descendent al unui anume Bibu, s-a căsătorit cu Ecaterina Văcărescu, moştenitoarea lui Constantin Văcărescu, adoptată de către vornicul Barbu Ştirbei, care nu avea copii. Din cei trei fii ai Ecaterinei Bibescu Ştirbey, primii doi, Gheorghe şi Ioan (Iancu), au rămas Bibescu, mezinul Barbu, adoptând în 1913 numele de Ştirbey, după bunicul din partea mamei. Fraţii Georghe Bibescu şi Barbu-Ştirbey au ocupat pe rând tronul Tării Româneşti. Cât priveşte anul naşterii celui mai mic dintre fraţi, Barbu, de care se leagă numele comunei, sunt mai multe controverse. Astfel La Grande Encyclopedie du XIX-eme Siecle precum şi publicaţia Jurnal pentru Toţi, dă ca an al naşterii acestuia anul 1801, pe când Principele însuşi afirmă ca valabil anul 1796, afirmaţie făcută şi de Nicolae Iorga în Mărturii Istorice Privitoare la Viaţa şi Domnia lui Ştirbei Vodă (Barbu Ştirbei - Cornel I. Scofes şi Vladimir Zodieru, Ed. Militară, Bucureşti 1981). Sârşitul celui de-al II-lea război mondial îl găseşte proprietar al moşiei Ştirbey pe Prinţul Barbu A. Ştirbey, nepotul domnitorului, care a făcut parte din Comisia de Armistiţiu de la Cairo în anul 1944. Acesta mai stăpânea pe lângă moşia de la Ştirbei-Romanaţi şi moşiile de la Buftea, Oneşti şi Drăgăşani. La Ştirbei, prinţul a înfiinţat o Cooperativă Ţărănească şi Banca Populară. După război, puterea comunistă a desfiinţat proprietatea privată în 1949, totul trecând în proprietatea statului. Pământul rămas din moşia Ştirbey după împroprietărirea din 1945-1946, în baza Decretului 83 din 1949, a constituit baza Fermei de Stat Model. Primul director al acesteia a fost, aşa cum îi plăcea să-şi spună, tovaroşul Trifu Nicolae, cismar de meserie din Craiova, care a botezat ferma cu numele de Iancu Jianu, neştiind domnia sa care va să zică, adevărata istorie locală, considerându-l pe prinţ explotator. Noul nume primit de fermă, a rodit la un chef al tovaroşilor locali, primarul de atunci al comunei Ştirbey, Meşină Petre, de meserie brutar din Bucureşti, cântat în strună de lingăii locului, parveniţi şi proveniţi în localitate, a botezat şi el comuna cu acest nume, fiindcă suna frumos. Ce dacă acest personaj controversat de istorie n-a trecut pe aici? Trebuia să înceapă o istorie nouă, istoria noilor vremi, a celor ce muncesc cu sudoare pământul, fără istoria burgheziei şi chiaburimii explotatoare, istoria nouă de la Gheorghe Gheorghiu Dej încoace. Au trecut iată, peste 65 de ani şi vechile denumiri perpetuă. Nu credem că va mai dura mult şi localitatea noastră îşi va relua unul din toponimele istorice Ciuturoaia Cepturoaia sau de ce nu, chiar Ştirbei, denumire agreată şi astăzi de majoritatea locuitorilor de vârsta a II-a şi a III-a. Rămâne ca intelectualii comunei, sprijiniţi de documentele istorice şi de ce nu şi de administraţia locală să facă demersurile ca aşezarea să-şi redobândească numele
Din punct de vedere economic comuna noastră a fost puternic dzvoltată în agricultură, creşterea animalelor şi a extragerilor de zăcăminte petroliere, dar din păcate majoritatea acestora au fost distruse, ca de exemplu: Ferma pomicolă (meri) - distrusă, Ferma viticolă - distrusă, Ferma apicolă - distrusă, Ferma de creşterea porcinelor - distrusă, C.A.P.-urile - distruse, Parcurile petroliere - distruse. 
De-a lungul vremurilor, pământurile din Iancu Jianu au aparţinut familiei Buzeştilor, apoi prin 1691 lui Dumitraşcu Diacon din Morunglav, care le-a cumpărat de la urmaşii acestora. În secolul al XVIII-lea, aflăm în satele Dobriceni şi Preoteşti pe următorii mari proprietari de pământuri: familiile Dobriceanu, Măldărescu, Fota şi Barbu Preoţescu. Athanasie şi Kiril Dobriceanu, călugărindu-se, donează 50 ha, partea lor din moşie, Bisericii Cuvioasa Paraschiva din Dobriceni, care va deveni Moşia Bisericii, moşie care se întindea din apa Olteţului până-n apa Căluiului. Toate acestea au fost spicuite din Cartea de Hotărnicie cu planurile proprietăţilor, întocmite de inginerul hotarnic Karol Forster la 20 februarie 1863. Aşa cum am amintit, aşa zisa eliberare de după 1945, a adus expropierea, chiaburirea şi descheaburirea, întovărăşirile din perioada 1948-1952, G.A.S din 1949, C.A.P.-urile din 1952 şi colectivizarea generală forţată din martie 1962, care au desrădăcinat ţăranul jienar. A rămas fiecare cu lotul personal de 15-30 ari, mulţi trecând de la coarnele plugului la servici cu salariu sigur de la stat. Sub unghii nu mai găseşti pământ, ci unsoare şi petrol. Adio ţăran, acum sunt salariaţi la oraş. Sunt primele semne ale desrădăcinării. Profesorul Nicolae Drăghici, de prin părţile sudice ale Romanaţiului, scria pe la sfârşitul anului 1999 în Drama Ţăranului Român: "Moare ţăranul român, domnule, cu spicul de grâu la căpătâiul lui, în timp ce ne îndepărtăm de albia lui naturală, lăsând în poarta casei părinteşti, doi bătrâni albi, ca doi mesteceni." (Oltul Cultural, an II, nr. 5-6 din 1999). A venit însă decembrie 1989 cu schimbările aduse în conştiinţă, mentalitate şi implicit, refacerea proprietăţilor. Retrocedarea s-a făcut, se face şi se va mai face că doar, noi suntem mai catolici decât papa. S-au pierdut deprinderile de muncă, nu mai sunt animale de muncă iar lucratul pământului cu tractorul costă mai mult decât producţia finală. Din această cauză, ne întrebăm şi noi, agricultura, încotro? Şi, colac peste pupăză, vorba unui mucalit local, după ce ne-au dat înapoi pământul, ne-am bătut joc de el. De la aratul cu tractorul în sistem centralizat, s-au croit mejdinile vechi şi s-a trecut la munca cum o fi. Deprinderile ţăranului jian de a munci şi a veghea asupra pământului ca acesta să dea roade s-au pierdut odată cu desrădăcinarea. Tarlalele au mai supravieţuit doi-trei ani cu rezerva de erbicide acumulată în ani şi ani, după care buruienile au invadat culturile şi proprietarii, depăşiţi de costurile muncii adecvate a culturilor, au lăsat totul în paragină, lucrând doar locurile din vatra satului din lunca Olteţului. De icră de pământ cum afirmă cei mai vârstnici, a fost lăsat de izbelişte. Şi când te gândeşti că în alte ţări, se importă pământ pentru a se pune pe piatră pentru culturi! La toate astea se adaugă indiferenţa cu care tratează actualii proprietari efectele dezastrelor naturale şi cele provocate cu bună ştiinţă de marea majoritate a lor.

Evenimente locale:

Evenimente importante la care puteţi participa la nivelul zonei sunt:
Târgul săptămânal ce se desfăşoară în fiecare duminică
Ziua şcolii Dobriceni - de Sfântul Dumitru
Bâlciul anual din 15 august - de Sfânta Marie Mare
Sărbătoarea căluşului (Rusaliile)
ARTĂ:
EUGEN ILINA - s-a născut la 29 martie 1965, în oraşul Balş, judeţul Olt, a crescut şi a învăţat în comuna Iancu Jianu, acum este pictor contemporan român. A făcut studii de pictură cu Eugen Bratfanov. Din 1998 este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti. Opera artistului plastic EUGEN ILINA, fiu al satului, basorelieful ctitorului şcolii, pr. DUMITRU POPESCU, străjuieşte de la înălţimea unui secol învăţământul local
SABIN BĂLAŞA - s-a născut în Oltenia, comuna Iancu Jianu, sat Dobriceni, la 17 iunie 1932. Tatăl său, preot, şi mama sa, învăţătoare, îşi transformaseră casa în muzeu arheologic şi etnografic, cu peste 3000 de piese. A fost şcolit la Craiova şi apoi la Bucureşti. A fost legat spiritual de Italia pe care a vizitat-o de mai multe ori, pentru a primi diferite premii, dar şi pentru a picta, în special de Florenţa. Aceeaşi legătură a simţit-o faţă de Iaşi, unde a realizat în intervalul 1968-1978 celebrele murale care înnobilează Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii Al. I. Cuza, şi unde s-a simţit permanent acasă, motiv pentru care declara, cu umor, că este "moldovean de origine oltean". Celebritatea pe care i-au adus-o muralele de la Iaşi şi pentru care era considerat clasic înainte de a împlini 40 de ani, a determinat o adevărată vânătoare de Sabin Bălaşa
Sărbătoarea de Sfântul Dumitru - în fiecare zi de 27 octombrie, de Sfântul Dumitru, care este patronul spiritual al Şcolii din Dobriceni. Sătenii sărbătoresc evenimentul printr-o petrecere la care participă cu mic, cu mare. În anul 2001, sărbătoarea a fost mai specială deoarece în ziua respectivă a avut loc ceremonia de dezvelire a basoreliefului realizat şi donat de artistul plastic Eugen Ilina, ai cărui părinţi sunt fii ai satului Dobriceni, basorelief ce îl reprezintă pe ctitorul şcolii, preotul Dumitru Popescu, ocazie cu care va fi schimbată şi denumirea şcolii după numele celui care a înfiinţat-o. Artistul a mai realizat şi un bust al prinţului Barbu A. Ştirbei, bust ce se află în curtea liceului din Iancu Jianu
Tabăra de creaţie plastică Plai Dobricean - la începutul lunii septembrie, în organizarea Muzeului satului Dobriceni, la iniţiativa învăţătorului muzeograf Mihai Petrescu, are loc "Tabăra de Creaţie Plastică PLAI DOBRICENEAN" la care participă artişti plastici membri ai U.A.P. din România

Facilități oferite investitorilor:

Posibilitatea de a se racorda la sistemul de gaze și la sistemul de apă curentă

Proiecte de investiții:

Planul de Urbanism General şi Regulamentul local de urbanism - finalizat
Grădiniţă nouă zona „Ciumegeana
Rescrierea Monumentului Eroilor - finalizat
Amenajare parc şi loc de joacă pentru copii în satele Dobriceni, Preoţeşti şi lancu Jiahu - finalizat
Înfiinţare sistem de canalizare în comuna lancu Jianu - în curs de execuţie
Extindere reţea de alimentare cu apă în cătunul Rudari - în curs de execuţie
Modernizare iluminat public - finalizat
Înfiinţare sistem canalizare în satele Dobriceni si Preoţeşti -în curs de execuţie
Modernizare drumuri de exploatare agricolă - finalizat
Modernizare drumuri comunale L=5,97 km - finalizat
Asfaltare drumuri strada Viilor, strada Corboaia şi strada Barbu Ştirbei - zona Primărie - finalizat
Extindere modernizare drumuri comunale 6,6 Km - în curs de execuţie
Modernizare drumuri comunale 0,72 km -finalizat
Modernizare drumuri comunale 0,65 km -în curs de execuţie
Extinderea rețea de alimentare gaze natural în comuna lancu Jianu
Proiectare sediu Primărie nou

Galerie
bgallery_106032_597.JPG
bgallery_106032_598.JPG
bgallery_106032_599.JPG
bgallery_106032_600.JPG
bgallery_106032_597.JPG
bgallery_106032_598.JPG
bgallery_106032_599.JPG
bgallery_106032_600.JPG
<
>
icon facebook Share

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.

Se încarcă...