PRIMĂRIA IAŞI

34057 Vizualizări
Iasi
Tip: Municipiu
Adresa: B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 11(Cod poștal: 700064), Județ: Iasi,Romania
Prezentarea Localității
b_no-image2.png

Persoane din institutie

Primar: Mihai Chirica
Viceprimar:
Viceprimar:
Secretar General: Denisa Liliana Ionaşcu

 

  • Suprafață: 9391 ha
  • Intravilan: 7112 ha
  • Extravilan: 2279 ha
  • Populație: 309631
  • Gospodării: 100310
  • Nr. locuințe: 114181
  • Nr. grădinițe: 49
  • Nr. școli: 28
  • Nr. licee: 36
  • Nr. universități: 12
Așezarea geografică:

Municipiul Iaşi este reşedinţa judeţului Iaşi şi principalul centru urban din nord-estul României, fiind şi un centru universitar de prestigiu.

Activități economice principale:

Distribuţia domeniilor de activitate din Municipiul Iaşi este în general corelată din punct de vedere al numărului de salariaţi, al cifrei de afaceri totale şi al numărului de firme active. Cele mai cuprinzătoare domenii sunt Comerţul, Industria şi Serviciile, urmate de Construcţii. La polul opus se situează Agricultura, terenurile din zonele limitrofe Municipiului deservind din ce în ce mai mult sectorul imobiliar şi celui industrial.
Pol de Creştere naţional, Municipiul Iaşi şi arealul metropolitan reprezintă un centru economic important al României, marcat   de o efervescenţă a dezvoltării economice. Investiţii importante s-au realizat în domeniul farmaceutic (există o tradiţie în acest domeniu – firma Antibiotice), în industria IT, textilă, alimentară şi a mobilei.
Dacă agricultura nu mai este de mult timp în top, iar industria se află într-un amplu proces de metamorfoză (dispariţia marilor capacităţi industriale şi apariţia unor firme de gabarit mai mic, flexibile), serviciile, comerţul şi industria IT au cunoscut un trend crescător.   De altfel, sectorul comercial a explodat în ultima perioadă, realizându-se numeroase investiţii ale unor lanţuri de supermarketuri internaţionale           ( Kaufland, Carrefour, Selgros, Billa, Era, Dedeman, Practiker etc., investiţii în valoare de peste 200 mil. Euro) sau mall-uri (în 2012 s-a deschis ansamblul urbanistic Palas care cuprinde cel mai mare complex comercial din zona Moldovei). Sute de milioane de euro au fost investiţi în proiecte de infrastructură şi imobiliare de amploare (Green Park, Copou Bellevue, Dream Village, Palas etc.), proiecte care au schimbat şi care vor schimba radical arhitectura oraşului.
Municipiul Iaşi este un centru universitar şi academic de tradiţie – prima universitate din România "Universitatea Al. I. Cuza"   şi locul II în ţară după numărul de studenţi, de aceea principala bogăţie o reprezintă resursele umane.   Municipiul Iaşi a cunoscut, în perioada anterioară crizei economice,   un mediu de afaceri dinamic şi o dezvoltare accelerată a numărului de întreprinderi mici şi mijlocii care activează în diverse sfere de activitate (servicii, comerţ, industrie, IT, etc.). Înfiinţarea Parcului ştiinţific şi tehnologic " Tehnopolis" Iaşi şi folosirea resurselor umane locale cu un înalt grad de pregătire şi calificare, pot reprezenta stimulii creşterii competitivităţii economice din municipiul Iaşi prin dezvoltarea unor industrii noi, creative şi nepoluante şi servicii bazate pe cunoaştere (drept dovadă fiind dinamica accentuată a numărului de firme active în domeniul High Tech),   toate aceste aspecte conducând la dezvoltarea transferului tehnologic, a cercetării şi inovării şi a dezvoltării centrelor de excelenţă.
Întărirea rolului regional de furnizor de servicii sociale pe care Municipiul Iaşi îl deţine în prezent este un obiectiv important de urmat în următoarea perioadă, dovadă stau şi numeroasele proiecte care susţin acest obiectiv.
Dacă demararea lucrărilor la şoseaua ocolitoare a Municipiului Iaşi şi demararea unor proiecte privind modernizarea de drumuri judeţene şi locale (prin POR Axa 2, ex DJ 248) reprezintă un suflu pozitiv în vederea dezvoltării infrastructurii de transport, întârzierea lucrărilor de extindere şi modernizare a Aeroportului Internaţional Iaşi (principala poartă de acces în zonă) şi amânarea realizării autostrăzii V-E (Târgu Mureş – Iaşi) împiedică desăvârşirea dezideratului de interoperabilitate în transporturi. O provocare pentru municipiu o constituie fosta platformă industrială, care în prezent se află în plin proces de metamorfoză, construcţiile, comerţul şi serviciile luând locul coloşilor industriali precum Nicolina, Terom, Fortus etc. Astfel, prin acest schimb de forţe, sectorul terţiar reprezentat de comerţ şi servicii a câştigat teren în detrimentul sectorului secundar, în general şi în detrimentul producţiei, în special.
Din sectoarele forţei de muncă active din Municipiul Iaşi, se pot sublinia anumite valorii medii din diverse sectoare de activitate economică:
Agricultură, silvicultură şi pescuit -166 salariaţi
Industria extractivă - 45 salariaţi
Industria prelucrătoare - 16658 salariaţi
Furnizarea energiei electriec şi termice, gaze, apă caldă şi aer conditţionat - 1593 salariaţi
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare - 3041 salariaţi
Subtotal industrie - 21337 salariati
Construcţii - 8255 salariaţi
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor - 20902 salariaţi
Transport şi depozitare - 5882 salariaţi
Hoteluri şi restaurante - 2542 salariati
Informaţii şi comunicaţii - 2696 salariaţi
Intermedieri financiare şi asigurări - 2022 salariaţi
Tranzacţii imobiliare - 1142 salariati
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice - 2685 salariati
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport - 3759 salariaţi
Administraţie publică, apărare, asigurări sociale din sistemul public - 4141 salariaţi
Învăţământ - 11540 salariaţi
Sănătate şi asistenţă socială - 11540 salariaţi
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative - 1709 salariaţi
Alte activităţi ale economiei naţionale - 1213 salariaţi
Numărul t otal  de salariaţi 102201

Un sector activ aparte este sectorul de sănătate, unde populaţia ocupată variază ca număr în funcţie de diversele specializări:
Medici proprietate publică - 2123
Medici proprietate privată - 264
Stomatologi proprietate publică - 93
Stomatologi proprietate privată - 274
Farmacişti proprietate publică - 39
Farmacişti proprietate privată - 476
Personal mediu sanitar proprietate publică - 4427
Personal sanitar mediu proprietate privată - 833
Total personal medical - 8529
Analizând evoluţia principalilor indicatori economico sociali în anii 2010 şi    2011   se pot observa unele particularităţi ale judeţului Iaşi   faţă de media pe ţară astfel:
-
indicii de creştere a producţiei industriale (pe baza producţiei fizice) şi a cifrei de afaceri din industrie, pentru judeţul Iaşi, sunt superiori mediilor pe ţară, cel mai probabil din cauza bazelor mai mici de comparaţie (din anul anterior);
- de asemenea, indicii de creştere a exporturilor au fost mai mari faţă de indicii importurilor, atât pe total ţară cât şi pentru judeţul Iaşi; cu toate acestea, soldul operaţiunilor de comerţ exterior (exporturi - importuri) rămân în continuare negative, înregistrând chiar o uşoară creştere în 2011 faţă de 2010 (în ambele situaţii);
- efectivul salariaţilor din economie prezintă unele creşteri în decembrie 2011 comparativ cu 2010; pe total ţară s-au înregistrat creşteri la toate cele 3 mari grupe de activităţi, în timp ce la judeţul Iaşi au avut scăderi la primele 2 sectoare (agricultură/ industrie + construcţii), iar la comerţ + servicii, creşterile au fost superioare mediei pe ţară;
- la câştiguri salariale medii (brute şi nete), tendinţele au fost destul de apropiate (decembrie 2011 /decembrie 2010), judeţul Iaşi înregistrând creşteri comparabile cu media naţională; se menţine însă şi în 2011 un nivel mai mic al salariilor din judeţul Iaşi comparativ cu media pe ţară (în minus cu cca. 10 puncte procentuale);
- numărul şomerilor înregistraţi şi rata şomajului (decembrie/decembrie) prezintă tendinţe de scădere, atât pe total ţară cât şi în judeţul Iaşi, procentele (-) la ambii indicatori fiind destul de apropiate;
- la fel,   numărul mediu de pensionari   (Asigurări sociale de stat) din trim IV. a manifestat o uşoară tendinţă de scădere, (2011/2010), în timp ce pensia media lunară   a crescut cu aproximativ 4,5% (atât în România, cât şi în judeţul Iaşi);
- numărul autorizaţiilor eliberate pentru construirea   de clădiri rezidenţiale a scăzut în   2011 faţă de 2010, reducerea fiind însă mai accentuată în judeţul Iaşi faţă de media pe ţară;
- numărul locuinţelor date în folosinţă în anul 2011 a scăzut comparativ cu 2010, reducerea fiind mai severă în judeţul Iaşi faţă de media pe ţară, îndeosebi în municipii şi oraşe.
-
în ceea ce priveşte principalele fenomene demografice, în anul 2011 faţă de 2010 au scăzut atât naşterile, cât şi decesele (pe total ţară şi în judeţul Iaşi); sporul natural însă a evoluat diferit, la nivelul României înregistrându-se un spor natural negativ (în creştere), iar la judeţul Iaşi sporul natural a fost pozitiv ( în scădere).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Obiective turistice:

Un impresionant patrimoniu cultural transformă Iaşul într-un muzeu în aer liber. Nucleul religios al acestui patrimoniu, reprezentat de peste 70 de biserici dă forţă mărcii de centru al pelerinajului ortodox internaţional pe care Iaşul şi-o asumă în fiecare an de Sărbătoarea Sfintei Cuvioasa Paraschiva. La Iaşi "fiecare piatră vorbeşte de trecut" şi aşa cum spunea Nicolae Iorga, oraşul este "prin sine însuşi un muzeu naţional"
Biserici şi mănăstiri:
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Aici se află racla cu Moştele Sfintei Cuvioase Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei la a cărei sărbătoare pe 14 octombrie, vin sute de mii de pelerini at%2

Facilități oferite investitorilor:

RE ŢEAUA DE CĂI AERIENE – AEROPORTURI
Aeroportul Municipiului la şi este cel mai vechi din România, fiind înfiinţat în anul 1926. Este amplasat la 8 km Nord de Iaşi, pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, la o altitudine de 120 m şi este destinat traficului aerian intern şi traficului aerian extern de pasageri. Aeroportul dispune de: aerogara de pasageri, bloc tehnic, turn de dirijare şi control trafic, reţea electrică, termică şi gospogărie de apă, utilităţi, drumuri de acces. Principalele curse interne sunt către Bucureşti, Timişoara, Cluj, Suceava. Companiile care deservesc călătorii sunt: Tarom, Carpat Air, Austria Air Lines.
Din p ăcate, Aeroportul Internaţional Iaşi nu dispune în prezent de infrastrucutr ă necesară pentru a face faţă noilor cerinţe impuse de evoluţia dezvoltării economico-sociale.
SITUA ŢIA TRAFICULUI ŞI A INFRASTRUCTURII ÎN MUNICIPIU
Pentru a asigura o fluen ţă a traficului şi implicit pentru descongestionarea circulaţiei în interiorul municipiului s-au luat, în ultimii ani, următoarele măsuri:
- modernizarea a unui num ăr de 125 de străzi din municipiul Iaşi, în perioada 2007-2011, finanţare din buget local şi credite externe;
-
implementarea proiectului european Dezvoltare re ţea rutieră în zona culturală, istorică şi turistică în perioada 2010 -2012 (obiective: modernizarea a 16 străzi din zona centrală a oraşului, crearea de piste pentru biciclişti, amenajarea a 20.000 mp spaţii verzi, reabilitarea liniei de tramvai);
-
implementarea proiectului european Axa de dezvoltare Nord Sud Pasaj Octav Bancil ă în perioada 2010-2013 (obiective : pasaj suprateran de transport peste calea ferată, modernizarea a unui număr de 10 străzi);
-
implementarea proiectului european Dezvoltarea axei de transport Est-Vest în municipiul Ia şi în perioada 2010-2012 (obiective : Pasaj subteran Mihai Eminescu, reabilitarea liniei de tramvai, modernizare străzi, piste pentru biciclişti);
-
implementarea proiectului Dezvoltare şi reabilitare arteră funcţională Sud în perioada 2011-2014 (obiective: reabilitarea căii de rulare tramvai, aproximativ 8,2 km, reabilitarea pasajului suprateran Nicolina, reabilitarea infrastructurii rutiere pentru Strada Nicolina - Şoseaua Nicolina);
- implementarea proiectului Cre şterea accesibilităţii spre zona centrală economică şi comercială a  Polului de Creştere Iaşi în perioada 2011-2014 (obiective: modernizarea a 11 străzi, amenajare parcări);
- s-au finalizat par ţial lucrările la şoseaua ocolitoare a Municipiului Iaşi şi redirijarea traficului de tranzit evitând astfel supraaglomerarea prin combinarea cu traficul local la traversarea municipiului.
TRANSPORTUL FEROVIAR
Infrastructura c ăii ferate în zona metropolitană Iaşi este bine dezvoltată (linie simplă şi dublă cu ecartament normal, linie simplă încălecată cu ecartament normal şi ecartament larg) cu un număr considerabil de km (285,016 km la nivel de judeţ), electrificată în cea mai mare parte şi care face legătura între România şi ţările foste CSI. Gara Mare Iaşi, trecută printr-un amplu proces de reabilitare şi modernizare este principala poartă feroviară a Zonei Metropolitane Iaşi care asigură accesul înspre/ dinspre oraşele importante ale ţării.
TELECOMUNICA ŢI
Re ţelele de intercomunicaţie existente sunt realizate cu linii aeriene, cabluri din cupru şi fibră optică. Pe teritoriul municipiului laşi funcţionează toţi operatorii privaţi de telefonie care au apărut pe piaţă după anul 1990. În mai multe parcuri din centrul oraşului dar şi în cele din cartierele Nicolina şi Alexandru cel Bun, ieşenii beneficiază de s ervicii de internet wireless.
ÎNFIIN ŢAREA PARCULUI ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNOLOGIC "TEHNOPOLIS" IAŞI.
CLUSTERE ECONOMICE, CONSTITUIREA POLULUI NAŢ IONAL DE COMPETITIVITATE CREATIVE ROMÂNIA
Urm ătoarele organizaţii au decis, ca membrii fondatori, înfiinţarea polului de competitivitate Iaşi:
Asociatia Produc
ă
torilor din Industriile Creative (APIC) - 18 membri din care 15 sunt IMM- uri,
Romanian Advertising and Media Association (RAMA) - 16 membri din care 15 sunt IMM- uri,
Asociaţia Future în Textiles (FIT) - 81 de membri din care 12 sunt IMM- uri,
Prim ăria Municipiului Iaş,
Universitatea Tehnic ă "Gheorghe Asachi" Iaş i
OBIECTIVELE CLUSTERULUI
Armonizarea şi reprezentarea intereselor întreprinderilor şi instituţiilor participante;
Crearea şi comercializarea unor produse şi servicii inovative din domeniul industriilor creative;
Cre şterea competitivităţii economice prin investiţii tangibile şi intangibile, finanţate din resurse proprii sau din fonduri naţionale sau comunitare;
Stabilirea pe baza unor studii de marketing a unor obiective comune de dezvoltare în domeniul industriilor creative;
Participarea cu standuri comune la târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale;
Perfec ţionarea profesională a managerilor şi a angajaţilor prin cursuri organizate de formatori certificaţi sau cu experienţă dovedită în acest domeniu;
Constituirea unei baze de date şi know- how comune, cu protejarea corespunzătoare a propriet ăţii intelectuale;
Colaborare cu institu ţiile de cercetare şi inovare şi cu instituţiile de învăţământ profesional, mediu şi superior, în vederea adaptării programelor de învăţământ la cerinţele prezente şi de perspectivă ale pieţei muncii;
Colaborarea cu autorit ăţile publice locale, regionale şi centrale în vederea asigurării unei dezvolt ări durabile a zonei;
Colaborare cu alte clustere din ţară şi din străinătate în vederea realizării unor parteneriate strategice.
Patrimoniul natural al Municipiului Ia şi
Municipiul Ia şi este situat în Câmpia Moldovei, la contactul cu Podişul Central Moldovenesc. Prezenţa rocilor sedimentare şi influenţa agenţilor externi au determinat apariţia unui relief colinar la nord de Valea râului Bahlui care străbate oraşul, iar la sud a unor dealuri şi platouri mai impunătoare aparţinând Coastei Iaşilor: Breazu (204 m), Şorogari (202 m), Aroneanu (218m), Galata (185 m), Cetăţuia (130 m), Miroslava (183 m), Păun (404 m ). Privit în ansamblu, relieful are aspectul unui larg amfiteatru natural.
Municipiul Ia şi are o suprafaţă totală cu spaţii verzi de 660 ha (nu au fost incluse terenurile cu destinaţie forestieră (pădurea Galata, Breazu, Cetăţuia, Ciric, Ţicău etc) conform Anuarului Statistic al Romậniei din anul 2000. Suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este de cca. 20,6 mp.
Gr ădina Botanică a fost înfiinţată la Iaşi în anul 1856, sub organizarea medicului şi naturalistului Anastasie Fătu. Suprafaţa actuală este de aproape 100 ha şi cuprinde cca 2000 specii de arbori şi arbuşti. Este cea mai mare grădină botanică din ţară.
Parcul Copou – amenajat în anul 1834 prin decizia luat ă de către domnitorul Mihail Sturdza, fiind prima grădină publică din Iaşi.
Rezerva ţia paleontologică Repedea (Bucium) este amplasată în apropierea Releului de televiziune pe dealul Repedea
Parcul Expozi ţie
P
ădurea Breazu
Zona de agrement Ciric cuprinde Lacurile Ciric I şi Ciric II şi Pădurea Ciric.
Proiectele municipalit ăţii pentru protejarea mediului
" Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Ia şi în vederea conformării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice în alimentarea cu căldură urbană", proiect semnat în anul 2010 cu o valoare totală de 253.279.177 lei
Obiectivele generale ale proiectului sunt: reducerea impactului negativ asupra mediului şi atenuarea efectelor schimbărilor climatice cauzate de sistemul de încălzire urbană şi asigurarea conformării până în 2015 cu cerinţele Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, încadrarea în normele europene privind emisia de gaze, creşterea randamentelor tehnice şi economice a principalelor echipamente, reducerea preţului de producţie a Gcal, creşterea numărului de consumatori.
" Managementul integrat al de şeurilor în Municipiul Iaşi"
Municipiul Ia şi a implementat în perioada 26.10.2006 şi 30.06.2011 proiectul " Managementul integrat al deşeurilor" motivat de necesitatea realizării unei staţii de tratare deşeuri menajere, care să deservească întreaga zonă urbană şi localităţile învecinate conform normelor europene de protecţia mediului. În cadrul acestui proiect s-au realizat depozitul de deşeuri Ţuţora (50 ha), staţia de sortare şi compost cu o capacitate de 10.500t/an, s-au achiziţionat 3740 containere, 1060 eurocontainere, 10 autogunoiere compactoare, 600 coşuri stradale, 1 compactor, 1 buldzer.
Având în vedere c ă perioada de implementare s-a stabilit până la data 30.06.2011 şi motivat de lipsa finanţării de la bugetul de stat prin Ministerul Mediului şi Pădurilor, s-au transferat lucrările rămase de executat către Consiliul Judeţean Iaşi. Acesta are pozibilitatea de a continua investiţia prin proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Iaşi , fiind beneficiar al aplicaţiei de finanţare pe POS Mediu, axa 2.
Campania "Locul de şeurilor nu este în casă. Trimite-le la plimbare!" privind colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice DEEE-uri, realizată în parteneriat cu SC Salubris SA şi Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec. Au fost colectate în cadrul campaniei 16447 kg deşeuri de echipamante electrice şi electronice şi s-a înfiinţat un Centru de Colectare pentru DEEE în strada Rampei nr 3.
Patrula de reciclare , proiect realizat de RoRec în parteneriat cu Prim ăria Iaşi şi Inspectoratul Şcolar Judeţean al cărui scop a fost colectarea şi reciclarea DEEE în unităţile de învăţământ , pentru a contribui la atingerea obiectivelor cantitative impuse de normele europene, anume de 4 kilograme/locuitor anual.
Participarea la Competi ţia "Oraşul Reciclării" alături de încă 20 de oraşe.
Ora şul Iaşi a răspuns pozitiv la acţiunile de protecţie a mediului propuse de organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF) , cunoscută la nivel mondial pentru conservarea naturii ş i restaurarea ecologică a mediului natural, oraşul Iaşi a participat la competiţia Capitala Earth Hour România . S-au strâns aproximativ 2, 3 tone deşeuri din plastic.

Proiecte de investiții:

PROIECTE FINALIZATE 
Cele mai importante proiecte finalizate sunt Reabilitarea şi dezvoltarea turistică a ansamblului monument istoric Mănăstirea Golia şi Centrul Expoziţional Moldova, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Iaşi.
1.1. Reabilitarea şi dezvoltarea turistică a ansamblului monument istoric Mănăstirea Golia.
Cu o deosebit ă importanţă în reintroducerea Mânăstirii Golia în circuitul turistic cultural acest proiect are o implicaţie directă în valorificarea potenţialului turistic al municipiului Iaşi. Concret, prin proiectul în valoare de 20.300.000 lei s-a consolidat şi reabilitat biserica Golia, au fost consolidate şi reabilitate turnul de la intrare precum şi 2 turnuri de colţ, a fost curăţat zidul din incintă şi protejat prin schimbarea olanelor, a fost reabilitată casa memorială "Ion Creangă" precum şi cişmeaua din cadrul ansamblului. Totodată proiectul a inclus şi modernizarea unui tronson de 990 m de cale rulare tramvai din zona Golia, mai exact tronsonul de linii de tramvai strada Armeană - Cinci Drumuri. Pentru perioada următoare ne propunem finalizarea ansamblului Mânăstirii Golia, prin implementarea proiectului Reabilitare Mânăstirea Golia - etapa a II-a. Cele mai importante lucrări prevăzute în cadrul acestui proiect sunt: restaurarea picturii interioare a bisericii Mănăstirii Golia, reabilitarea străzilor George Enescu şi Golia, stradela Armeană, iluminarea arhitecturală a ansamblului Mânăstirii Golia şi dotarea cu mobilier urban a zonei din imediata vecinătate a mânăstirii.
1.2. Centrul Expozi ţional Moldova
Centrul Expozi ţional Moldova este un proiect în valoare de 37.840.000 lei dezvoltat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Iaşi şi finalizat în 2010, ce oferă o largă gamă de servicii în scopul îmbunătăţirii accesului mediului de afaceri la infrastructura, logistica şi resurselor necesare unei dezvoltări echilibrate şi creşterii competitivităţii. Prin acest proiect, punem la dispoziţie o suprafaţă de 6000 mp pentru târguri şi expoziţii, o platformă expoziţională în aer liber de 2000 mp, săli de conferinţe, 3 spaţii pentru incubator de afaceri, un restaurant fast - food şi 145 locuri de parcare. Centrul Expoziţional oferă posibilitatea agenţilor economici de a închiria spaţii pentru organizarea de târguri şi expoziţii, de a participa la târguri şi expoziţii organizate în incinta sa, de a închiria spaţii pentru organizarea de conferinţe specializate, simpozioane, seminarii, congrese, prezentări şi promovări de firme şi de produse noi, misiuni economice, manifestări culturale, forumuri.
STRATEGII ALE MUNICIPIULUI IA
ŞI
1. Strategia de Dezvoltare Economico-Sociala Durabila a Municipiului Iasi - Orizont 2020 a fost adoptat ă în anul 2007 şi este în implementare. Nu este necesară actualizarea sa. Strategia Muncipiului Iaşi poate fi consultată pe site-ul primăriei, adresa  www.primaria-iasi.ro .
Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Cre ştere Iaşi, 2009-2015 a fost realizat şi adoptat în anul 2009, cuprinde toate proiectele care sunt şi vor fi implementate în Municipiul Iaşi pe POR AXA1
PROIECTE PENTRU CARE S-AU SEMNAT CONTACTE DE FINANŢARE  
1.Dezvoltare şi reabilitare arteră funcţională Sud, modernizarea completă a tronsonului Podu Roş - CUG
Buget: 87.680.000 lei
Obiective: reabilitarea c ăii de rulare tramvai (aproximativ 8,2 km), reabilitarea pasajului suprateran Nicolina, reabilitarea infrastructurii rutiere pentru Strada Nicolina - Şoseaua Nicolina, vor fi refăcute trotuarele aferente acestui tronson şi vor fi amenajate piste pentru biciclete, pe fiecare sens de circulaţie.
2.Cre şterea accesibilităţii spre zona centrală economică şi comercială a Polului de Creştere Iaşi
Buget: 9.089.631 lei
Obiective: Modernizarea a 11 str ăzi (Str. Costache Negri, Str. Bărboi, Str-la Bărboi, Str. Armeană, Str.  Sf. Sava, Str. Agatha Bârsescu, Str. Dancu, Str. Vovidenie, Str. Vasile Stroiescu, Str. Maestrul Ion Baciu, Str. Matei Millo), modernizarea a 3 parcări (Parcare Teatrul Naţional, Parcarea din spatele Primăriei Municipiului Iaşi de pe str. Agatha Bârsescu şi parcarea din spatele Bisericii Armene - intersecţia cu str. Bărboi), reabilitare cale de acces dintre esplanada Constache Negri şi Rond Tg. Cucu.
PROIECTE AFLATE ÎN IMPLEMENTARE:
Zona de agrement Ciric

Buget: 46.624.000 lei
Obiectiv: Modernizarea, reabilitarea şi reorganizarea zonei de agrement Ciric, astfel încât să devină o zonă atractivă din punct de vedere turistic.
Dezvoltare re ţea rutieră în zona culturală, istorică şi turistică
Buget: 91.134.026,91 lei
Obiective: Modernizare 16 str ăzi (Aleea M. Sadoveanu, Aleea Grigore Ghica Vodă, Bd. Carol I, Şoseaua Sărăriei Str. Sărăriei Str. M. Costăchescu, Str. Vasile Conta, Str. Vasile Alecsandri, Str. Vasile Pogor Str. Lascăr Catargi Str. Gavril Muzicescu, Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, Str. I.C. Brătianu, Str. A. Panu şi Str. Palat), refacerea şi modernizarea tramei stradale prin reabilitarea trotuarelor aferente străzilor menţionate, îmbunătăţirea sistemului de marcaj rutier, crearea de piste de biciclişti pe Str. A. Panu, Str. Palat şi Aleea M. Sadoveanu, amenajarea a 20.000 mp spaţii verzi, reabilitarea  liniei de tramvai de pe str. G. Muzicescu şi Aleea Gr. G. Voda.
Axa de dezvoltare Nord Sud Pasaj Octav Bancil ă
Buget: 87.862.000 lei
Obiective: Pasaj suprateran de transport peste calea ferat ă în dreptul străzii Octav Băncilă, modernizare Str. Columnei, Str. Toma Cozma, Str. Muşatini, Str. Plăieşilor, Str. Petru Poni, Str. Sarmisegetuza, Str. Strămoşilor, Str. Tabacului, Str. Vitejilor) şi refacerea trotuarelor aferente.
Dezvoltarea axei de transport Est-Vest în municipiul Ia şi
Buget: 90.766.562 lei
Obiective: Pasaj subteran Mihai Eminescu, cu rampe de acces dinspre Str. P ăcurari şi Bdv. Independenţei, reabilitarea liniei de tramvai de pe str. Elena Doamna, modernizare str. Elena Doamna, Bd. Independenţei, Str. Păcurari, şos. Păcurari şi trotuarele aferente acestor străzi. Crearea de piste de biciclişti aferente Str. Păcurari- Şos Păcurari, îmbunătăţirea sistemului de marcaj rutier
Centrul Tehnologic Regional
Buget: 18.281.000 lei.
Obiectiv: Centrul Tehnologic Regional va fi situat pe Bd. Poitiers nr. 10, şi va consta în construirea a patru clădiri ale căror spaţii vor fi închiriate firmelor pentru cercetare şi transfer tehnologic.
ARCHIMEDES
Buget: 20.600.000 lei
Obiectiv: Promovarea şi introducerea unor măsuri pentru un transport urban durabil, curat şi economic.
ERMIS
Buget: 93.200 Euro
Obiectiv: Dezvoltarea unui model eficient de guvernare local ă prin sisteme inovative dedicate în special punerii în valoare a întreprinderilor mici şi mijlocii.
RETINA - Revitalizarea fostelor zone industriale
Buget: 278.500 Euro
Obiectiv: Revitalizarea fostelor zone industriale şi găsirea de soluţii sustenabile pentru acestea.
PLUS - Strategii de iluminat public pentru spa ţii urbane durabile
Buget: 94.920 Euro
Obiectiv: Proiectul PLUS aduce o contribu ţie semnificativă la reducerea consumului de energie şi de raţionalizare a acestuia. Scopul proiectului constă în a valorifica bunele practici existente şi rezultatele legate de economisirea de energie, de a oferi soluţii viabile pentru provocările legate de mediu cu care se confruntă fiecare partener, oferind posibilitatea ulterior de a finanţa aceste nevoi identificate, prin intermediul Fondurilor Structurale.
SEE GSR (Model de responsabilitate social ă guvernamentală în instituţii şi servicii publice)
Bugetul Municipiului Ia şi: 190.000 Euro
Obiectiv: ob ţinerea calităţii şi excelenţei în domeniul serviciilor publice şi guvernării locale prin schimbul de modele de bună practică la nivel european.
SEE MMS (Sistem de Managementul Mobilit ăţii)
Bugetul Municipiului Ia şi: 90.000 Euro
Obiectiv: stimularea mobilit ăţii persoanelor, crearea unor Centre pilot de informare privind mobilitatea, favorizarea accesabilităţii şi a transportului multi-modal.
Proiectul Organza - Re ţea de oraşe creative
Bugetul Municipiului Ia şi: 90.000 Euro
Obiectiv: stimularea dezvolt ării economice prin intermediul industriilor creative, prin schimbul de bune practici la nivel european şi promovarea unor idei novatoare şi politici de susţinere în domeniul textil. Obiectivele proiectului vor fi atinse prin implicarea unui grup mixt de actori sociali, din sfera academică, a factorilor de decizie la nivelul autorităţilor locale şi a sectorului de afaceri (întreprinderi mici şi mijlocii) la elaborarea unui set inovativ de politici publice. În cadrul proiectului va fi creată şi o reţea care să promoveze cercetarea şi schimbul de bune practici în domeniu, precum şi contactul direct între întreprinzători din domeniul textil din întreaga Europă.
e GOS - Servicii e-Orientare şi e-Guvernare
Obiectiv: Proiectul î şi propune să furnizeze servicii de informare, îndrumare şi ajutor prin utilizarea instrumentelor bazate pe tehnologii TIC cum ar fi: video-conferinţă, e-mail, chat, forumuri etc. Serviciile de e-orientare vor fi accesibile de către utilizatorii finali on-line, de la calculatorul propriu de acasă, de la EG-chioşcurile plasate în cartierele lor şi de la EG-terminalele din locaţiile partenerilor tester sau ale organizaţiilor asociate.
Reabilitarea sistemului de termoficare în municipiul Ia şi
Î
n vederea conform ării cu standardele de mediu privind emisiile în atmosferă şi pentru creşterea eficienţei energetice în alimentarea cu căldură urbană – acest proiect este prezentat în capitolul privind starea economică, social şi de mediu.
PROIECTE PENTRU CARE S-AU ÎNTOCMIT DOCUMENTA ŢII:
Sistem de Management al Traficului în Municipiul Ia şi
Valoare: 91.182.309,09 lei
Obiective specifice:
Implementarea unui sistem de management al traficului care contribuie la fluidizarea traficului Ia şi, reducerea timpului de staţionare a autovehiculelor la traversarea intersecţiilor, creşterea vitezei de circulaţie, reducerea congestiilor; acesta cuprinde:
-
un centru de comand ă şi control al traficului;
-
90 intersec ţii şi treceri de pietoni semaforizate şi echipate cu automate de dirijare a circulaţiei şi detectori de vehicule;
-
un sistem de comunicatie între intersec ţii şi centrul de comandă cu fibră optică;
-
un sistem de camere video pentru supravegherea condi ţiilor în care se desfăşoară traficul;
-
un sistem de management al defectelor.
Cre şterea siguranţei circulaţiei auto şi pietonale prin implementarea unui sistem de camere video pentru supravegherea condiţiilor în care se desfăşoară traficul;
Crearea de noi locuri de munc ă pe durata implementării proiectului, prin angajarea personalului care să opereze centrul de comandă şi control al traficului.
Reabilitarea, modernizarea şi extinderea "Căminului de Pensionari Sf. Parascheva"
Valoare: 10.997.639,07 lei
Obiective specifice: modernizarea camerelor de cazare, înlocuirea instalaţ
iei termice, sanitare şi electrice, realizarea unui sistem termoizolant corespunz ător pentru întreaga clădire; dotarea cu mobilier şi echipamente necesare pentru prelucrarea produselor alimentare, prepararea hranei şi pentru sala destinată spălătoriei; instalare lift-uri pentru transportul de persoane, reabilitarea blocului sanitar, extinderea Căminului de Pensionari prin construirea unui nou corp de clădire.
Consolidare şi restaurare imobil în vederea înfiinţării Muzeului Municipal Iaşi
Valoare: 19.488.616,91 lei
Obiectiv: Restaurarea cl ădirii de patrimoniu din Str. Zmeu, nr.3, transformarea acesteia în Muzeul Municipal, refacerea căilor de acces şi construirea utilităţilor anexe, inclusiv cu scopul de a reda circuitului turistic această clădire.
Reabilitare Mân ăstirea Golia – etapa a II-a
Valoare: 25.895.072,70 lei
Obiective: restaurarea picturii interioare bisericii Mân ăstirii Golia (responsabil liderul de proiect - Consiliul Judetean Iaşi), reabilitarea străzilor George Enescu şi Golia, stradela Armeană, reabilitarea grupului sanitar W.C. Tg. Cucu, iluminarea arhitecturală a ansamblului Mânăstirii Golia şi dotarea cu mobilier urban a zonei din imediata vecinătate a mânăstirii (responsabil partenerul - Primăria Iaşi).
Reabilitarea Plajei din zona Nicolina
Valoare: 20.427.792.36 lei
Obiectiv: Modernizarea spa ţiului pentru structura de agrement din zona Nicolina.
Modernizarea re ţelei de linii de tramvai în polul de creştere
Valoare: 89.430.416 lei
Obiective : reabilitarea a aproximativ 9,9 km cale de rulare tramvai pe Bld. Nicolae Iorga, Bld. Prim ăverii, Calea Chişinăului, Bld. Metalurgie, Str. Vasile Lupu, reamenajarea a 15.010 mp de spaţii verzi, în zona delimitată de intersecţia Doi Băieţi şi staţia de tramvai Bazar.
Reabilitare Linie tramvai Ia şi - Dancu
Valoare: 73.246.982 lei
Obiective: reabilitarea a aproximativ 1,4 km cale de rulare tramvai. reabilitarea a 3,4 km infrastructur ă rutieră stradală şi a trotuarelor cu suprafaţa de 15.491 mp, în zona delimitată de intersecţia Doi Băieţi şi Podul Sfântul Ioan.
Regenerare urban ă Zona Lăpuşneanu - Piaţa Unirii
Valoare: 13.588.348,88 lei
Obiective: modernizarea zonei Pia ţa Unirii Iaşi prin reabilitarea pavimentelor, a spaţiilor verzi, a mobilierului urban, a iluminatului public şi a tuturor funcţiunilor din zonă, reabilitare Str. Lăpuşneanu şi pasajul subteran din Piaţa Unirii.
Modernizarea leg ăturii rutiere Centrul intermodal de transport -Gara Iaşi
Valoare: 79.362.244,89 lei
Obiectiv: Reabilitarea şi modernizarea a 5.115,98 m de străzi urbane (str. Splai Bahlui Mal Stâng, Str. Bld. Mangeron, Bld. Chimiei, Str. Drum Metalurgie), construirea unui pasaj subteran cu gabarit normal unidirecţional (Podu Roş), reabilitarea spaţiilor pietonale aferente străzilor reabilitate, construirea de piste de biciclişti, îmbunătăţirea sistemului de marcaj rutier.
Reabilitarea infrastructurii rutiere în zona industrial ă a Municipiului Iaşi
Valoare: 92.924.696,44 lei
Obiective: Construire pasaj subteran cu gabarit normal unidirec ţional în zona Podul Roş, modernizare Str. Splai Bahlui Mal Drept şi Bd. Chimiei.
Dou ă din proiectele aflate în portofoliul Planului Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Crestere Iaşi pentru care s-au lucrat documentaţii pentru finanţare au fost scoase de pe lista proiectelor finanţate din fonduri europene: Centrul Intermodal de Transport Autogara Iaşi şi Modernizarea şi Reabilitarea parcului public al Teatrului Naţional Vasile Alecsandri (respins în plenul Consilului Local).

 

 

 

 

 

 

 

Galerie
bgallery_166330_1156.jpg
bgallery_166330_1157.jpg
bgallery_166330_1158.jpg
bgallery_166330_1159.jpg
<
>
icon facebook Share

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.

Se încarcă...