Filtru căutare: Ialomita

MUZEUL NAŢIONAL AL AGRICULTURII

Adresa

B-dul Matei Basarab, nr. 10

header image

Muzeul Naţional al Agriculturii prezintă: FERME, MOŞII, PERSONALITĂŢI ALE AGRICULTURII ROMÂNEŞTI (V)

...

Muzeul Na ţional al Agriculturii prezint ă :

 

FERME, MOŞII, PERSONALITĂŢI ALE AGRICULTURII ROMÂNEŞTI (V)

 

Moara Fuerea. Familia Georgescu-Fuerea

 

Slobozia, la sfârşitul secolului al XIX-lea, era o comună care, plasată strategic şi având punct de cale ferată, era propice pentru agricultori şi piaţa de desfacere a produselor agricole. Aici se organiza comerţul cu grâne.

Profitând de plasarea strategică a acestei localităţi, familia de boieri Georgescu-Fuerea a înfiinţat, aici, un atelier de maşini agricole. Mai târziu, au construit o moară, pe care au dezvoltat-o continuu, construind: o uzină electrică pentru asigurarea funcţionării moşiei, depozite, o fabrică de biscuiţi şi locuinţe pentru muncitori. Astfel, au ajuns să cuprindă circa 5 ha de teren.

Moara Fuerea a ajuns să fie a doua ca importanţă din România. Familia Georgescu-Fuerea a devenit producătoare, prelucrătoare şi exportatoare de grâne, făină şi produse de panificaţie. Slobozia s-a dezvoltat şi graţie acestei mori.

Clădirea principală a morii se afla, aproximativ, pe spaţiul alocat astăzi Muzeului Naţional al Agriculturii. În prezent, singura urmă rămasă vizibilă este calea ferată, din imediata apropiere a muzeului.

La începutul primului război mondial, autorităţile române cer familiei Fuerea să incendieze intenţionat moara şi depozitul de cereale pentru a nu cădea în mâinile duşmanilor; în acest caz fiind germanii. Pentru această cerinţă, Statul Român a asigurat familia că va fi printre primii despăgubiţi după terminarea războiului. Moara a ars. Din cauza derulării greoaie a acţiunilor de despăgubire, familia nu a primit nimic de la stat, doart câteva asigurări scrise.

După anul 1949, cele 5 ha unde se afla moara, au fost expropiate, bineînţeles, de către stat.

Ultima descedentă a Familiei Georgescu Fuerea este stabilită la Paris.

Muzeograf Andreea Panait