Construită, la începutul secolului al XlV-lea, de ordinul franciscanilor, trimiși în zona Severinului de papalitate, a funcționat după 1370 ca biserică a Mitropoliei Severinului, recent înființată.
Ruinele acestei construcții identificate in timpul săpăturilor lui Gr. Tocilescu (1896 – 1899), descriau o nava centrala (25.5x8.5m) si u altar al cărei absida era sprijinita de cinci contraforturi.
La nord de altar se afla sacristia (încăpere unde se păstrau vesmintele preoțești si obiectele de cult)
In fata intrării au fost identificate doua blocuri de zidărie, pe care se sprijinea clopotnița bisericii.