Descoperite in 1936 de Al. Bărcăcilă, directorul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, băile publice de la Drobeta (termele) au fost, ca mărime şl complexitate pe locul al doilea, în Dacia, după cele de la Ulpia Traiana. în curtea interioară (palestra) se practicau exerciții fizice și jocuri sportive.
Clădirea propriu- zisă era formată din patru încăperi, precedate de un vestiar (apodyterium), după care urmau: tepidarium (cameră cu aer cald), laconicum (încăpere cu aburi), caldarium (bazinul cu apă caldă) și frigidarium (bazinul cu apă rece).
In perioada secolelor XII-XIV, ruinele termelor au fost deranjate de gropi ale unor morminte iar, la sfârșitul secolului al XIX- lea. construcția căii ferate București- Vârciorova a afectat partea sudică a băilor romane.