PRIMĂRIA ŞIRINEASA

Sirineasa

Tip: Comuna

Adresa: Principală, nr. 1 (Cod postal:247680), Sirineasa, Jud. Valcea, Romania

Cuvantul Primarului

Cuvantul Primarului:

Prezentarea localitatii

Persoane din institutie:

Primar: Streinu I. Ion
Viceprimar: Dincă Damian
Secretar: Lungan Gheorghe
Contabil: Bălteanu Ion

Suprafata: 4696 ha

Intravilan: 324 ha

Extravilan: 4372 ha

Populatie: 2535

Gospodarii: 1050

Nr. locuinte: 1149

Nr. gradinite: 3

Nr. scoli: 3

Numele localitatilor aflate in administratie:

Comuna este alcătuită din 5 (cinci) sate : Şirineasa, Ciorăşti, Slăviteşti, Aricioaia şi Valea Alunişului.
​Centrul comunei este format din satele Ciorăşti şi Şirineasa care sunt străbătute de drumul judeţean Râmnicu Vâlcea – Slăviteşti – Popeşti - Oteşani. Satele Slăviteşti, Aricioaia si Valea Alunişului rămân răzleţe

Asezarea geografica:

Comuna Șirineasa este situată în zona de centru a județului Vâlcea. Are o altitudine de 260 m deasupra nivelului mării și se învecinează la est cu comuna Băbeni și Ionești, la vest cu comuna Popești, la nord cu comuna Băbeni și la sud comuna Pesceana și Scundu.
Comuna se află la 27 km distanță de Municipiul Râmnicu- Vâlcea, la 32 km de Municipiul Drăgășani și 30 km de orașul Horezu.
Se întinde pe o lungime de 9 km, în valea Râului Luncavăț.
Comuna Şirineasa este aşezată în zona Podişului Getic, acest podiş fiind tăiat de dealuri alungite, cu spinări domoale. Dealul Ciorăsti - Şirineasa se prezintă ca o culme transversală, lunga de 7 Km, abrupt in partea de sud, cu panta lină către nord. Cota cea mai înaltă o formează dealul ’’Hurca’’, atingând o înălţime de 445 m. Cele doua maluri ale Luncavăţului se prezintă ca o câmpie pe o adâncime de 1 km., iar spre sud terenul se prezintă în sisteme de dealuri cu culmi longitudinale în direcţia nord. Sunt culmi lungi, cu protuberanţe laterale, născute din eroziunea culmilor, de câtre pâraiele care captează apa de ploaie şi din izvoare scurgându-se sub forma de torente puternice. Înălţimea lor este uniforma şi se menţine, cu excepţia a două cote, la înălţimea de 450 m. deasupra nivelului mării. Amintim culmile : Brătăşeanca, Dealul Morilor, Culmea lui Ismană, Ruginosu, Stupina si Dealul Glămanului. Aceste culmi sunt paralele intre ele si perpendiculare pe albia râului Luncavăţ. Printre ele se deschid văi largi care in timpul verii seacă, ori au un debit mic de apă. Acestea sunt : Valea Alunişului, Valea Morilor, Valea Şirinesii, Valea Stupinei, Valea Harasei si au direcţia de scurgere către Nord. Comuna Şirineasa este străbătuta de râul Luncavăţ, care izvorăşte din Munţii Vaideenilor şi anume munţii Căpăţânii. Curge de la nord către sud pana la comuna Vaideeni iar de aici se îndreaptă către sud-vest şi se varsă in râul Olt in comuna Ioneşti. Cursul său are o întindere de 60 km. , şi o viteza de 3m/s, lăţimea de 5 m si adâncimea in medie de 0.35 - 0.40m. Acest râu traversează comunele: Vaideeni, Măldăreşti, Oteşani, Popeşti şi Şirineasa. Singurul afluent al Luncavăţului este Firişba, ce vine dinspre nord-vest şi curge către sud- est. Normal are un debit mic de apă, dar când ploua acumulează atâta apă încât devine periculos, producând deplasări ale maselor de teren în anumite locuri. În anul 2005 datorită cantităţilor mari de ploi căzute în noaptea de 16-17 august ( circa 125l/m 2 in 20-30 minute), râul Luncavăţ a ros în jurul unui picior de la podul care leagă localităţile Pesceana, Creţeni, Scundu, Glăvile cu Şirineasa, producând deplasarea podului pe verticala cu circa 50-60 cm.

Activitati specifice zonei:

Agricultură
Creşterea animalelor
Exploatarea şi prelucrarea lemnului

Activitati economice principale:

Exploatare material lemnos
Debitat material lemnos
Comerţ

Obiective turistice:

Nu ştiu cum este să te naşti în alt judeţ sau într- un judeţ care nu se numeşte Vâlcea, ştiind că aici ai Loviştea într-un atriu al inimii, Drăgăşanii prin suflet, Râmnicul în mâna stângă, Bălceştii la călcâi… Este cadoul pe care, ca vâlcean, îl primeşti înainte de botezul sfânt, îl primeşti, prin Dumnezeire, înainte de a te naşte.
În Vâlcea de Mijloc, avem Luncavăţul, râul care curge prin aortă, udând spre final Şirineasa, comuna lui Cuza, locul unde legendele şi prezentul se leagă în frumos.
Şirineasa este comuna vâlceană aflată chiar în mijloc de judeţ. De sus şi până jos şi de la vest la est, Şirineasa ocupă exact poziţia care îi dă rolul de doamnă regală, este comuna unde toamna vine dinspre fosta biserică a lui Lahovary şi colorează merele în roşu carmin.
Iar iernile curbează muchia celor 2 dealuri aducând colindeţii de seară în Decembrie Magic.
​Satul Valea Alunişului unde avem legenda lacului fără fund de unde se spune că izvora pârâul Niş, este locul unde fugeau pe vremuri haiducii. Şi acum sunt căutate comorile lui Nicu Asproiu, haiducul ce se făcu nevăzut în undele lacului, urmărit de potera. Acest sat cu un uriaş potenţial agroturtistic este în atenţia actualei administraţii.

Evenimente locale:

Festivalul "Căluşul Vâlcean" (a doua zi a Rusaliilor)
Cele tradiţionale şi religioase.
Tradiţiile şi obiceiurile au fost ca nişte diademe de aur care au strălucit de-a lungul veacurilor. Câteva obiceiuri care încă se mai întâlnesc în satele din comuna Şirineasa cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Crăciunului sunt obiceiuri frumoase care coboară din străfundul veacurilor la casele creştinilor. Întâlnim obiceiuri ca: sorcova, steaua, pluguşorul etc.
Alte tradiţii întâlnite în comuna Şirineasa sunt: fagul de la porţi de Sf. Gheorghe; ramurile de salcie aduse de la biserica in ziua de Florii; ramurile de tei de la Rusalii; Gurbanele; udatul la nunta;căluşul; datul de grinda; ouăle roşii de Paşti etc.
​„ Gurbanele”, este o sărbătoare moştenită din timpul dacilor, păstrata doar de unii localnici ai satului Șirineasa şi constă în sacrificări de miei de culoare alba care semnifica mântuirea de păcate şi însănătoşirea celor bolnavi. Gurbanele se fac la marginea unei păduri iar resturile de la masa se îngroapă acolo, deoarece daca acestea sunt aduse acasă aduc numai necazuri şi pagube.
​„ Căluşul” – este un joc moştenit din străbuni, care are loc de sărbătoarea rusaliilor. Ansamblul este compus dintr-un vătaf care comanda jocul, 9-10 jucători, stegarul( purtătorul de steag) şi in final alt personaj este mutul. Mutul poartă o mască cu mustăţi şi barbă atârnând pe față. El poartă peste costumaţie un brâu roşu. În timpul jocului acest personaj nu are voie sa vorbească.
Festivalul “Calusul Vâlcean”- ediția X-a
DATA EVENIMENT: 28.05.2018
DESRIEREA EVENIMENTULUI

Proiectul îşi propune să conserve şi să valorifice dansul ritual căluşul vâlcean ceea ce presupune ca formaţiile de căluşari (adulţi, copii sau tineri) să respecte obiceiul, ritmul muzical şi coregrafia şi nu în ultimul rând costumul. În a doua zi de Rusalii, călușarii din judeţul Vâlcea s-au reunit, în cadrul unui festival organizat de comuna Şirineasa, ajuns la ediţia a X-a. În Căluşul din vâlcean sunt câteva figuri unice, pe care nu le regăsim în nici o altă zonă a ţării, iar localitatea cu asta vrea să ies în evidenţă. Aici, obiceiul căluşarilor, înseamnă mai mult decât a dansa căluşul. În tradiţie, se spune că trupa de căluşari are puteri magice, atunci când sunt toţi strânşi. Tot prin tradiţie, se spune că, după trecerea căluşului, oamenii nu se mai îmbolnăvesc. Se spune că se face „luatul din căluş”, iar căluşarii nu trebuie să se întâlnească timp de trei săptămâni, după ce se îngropă căluşul, altfel îşi pierd vraja. Atunci când sunt chemaţi să vindece un anumit om, vin toţi, iar puterea lor magică se revarsă asupra lui şi îl vindecă. În căluş există două forţe: a binelui şi a răului. Forţele răului sunt reprezentate de „mutul” din căluş, care atunci când merge prin sat şi căluşarii nu sunt primiţi în curte, face numai necaz dacă nu vrei să primeşti forţele binelui. Se spune că vrăjile pe care le fac căluşarii în această zi, pot alunga năpasta ielelor: „Cred că se leagă de coborârea Sfântului Duh şi forţele binelui care reprezintă căluşul, pe lângă faptul că acolo există şi jucatul usturoiului. Copiii sunt foarte încântaţi şi vreau să-i fac şi pe alţii să fie bucuroşi. Festivalul Căluşul vâlcean îl vom păstra, a devenit o datină. Tradiţia, obiceiurile şi jocul popular vor fi principalele repere ale evenimentului mult aşteptat de locuitorii comunei Şirineasa. La noi în localitate, Căluşul este sărbătorit de Rusalii. Ne dorim ca tradiţia care vine din vechime să o păstrăm, pentru a o duce mai departe. Conform tradiţiei, de Rusalii sunt interzise muncile câmpului său activităţile în gospodărie. Oamenii merg la biserică, ascultă slujbele religioase şi în trecut purtau cu ei în permanenţă pelin şi usturoi”.
SIMPOZIONUL „Comemorarea victimelor primului Război Mondial si aniversare Marea Unire
DATA EVENIMENT: 28.05.2018
DESRIEREA EVENIMENTULUI:

​Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naţională a României. Marea Unire reprezintă cel mai mare obiectiv național al românilor, a cărui origine se regăsește în perioada de început a Evului Mediu, când românii organizați sub conducerea voievozilor luptau pentru același obiectiv. De-a lungul timpului au existat numeroase momente în care românii au simțit necesitatea constituirii unui stat unitar, puternic. Evenimentul care a marcat istoria poporului român rămâne așadar unirea din 1918. Acesta este și unul dintre motivele pentru care ziua de 1 decembrie 1918 este ziua națională a României, sărbătorită începând cu 1990. Ne dorim să îmbinăm în acest proiect cultural cele două teme, comemorarea victimelor primului Război Mondial şi Marea unire de la 1 decembrie 1918, deoarece acest simpozion s-a născut din dorinţa de a ne aduce aminte peste veacuri de faptele de vitejie ale acestui popor si de a cinsti eroii cazuri in lupta . Într-o societate dominată de audiovizual, în care navigarea pe internet pare să ofere răspuns la toate întrebările copilului şi adultului, vrem sa amintim ca adevărata istorie se găsește scrisa in cărți, unde informația este corecta si dorim sa stimula gustul pentru lectura al copiilor. Internetul nu oferă gratuit o informație corecta ceea ce duce la acumularea de cunoștințe neveridice ale adevăratei istorii a acestei tari. În acest context, vă invităm să descoperim împreună cele mai vii amintiri ale Primului Război Mondial si cele ale Marii Uniri.

Facilitati oferite investitorilor:

Vestigii de tip feudal “Piscul Cărămizii”
Prima Şcoala din Şirineasa datând de la 1890, se găseşte la Muzeul satului din Bujoreni, Vâlcea. A fost reconstituită în anii 1976-1977 în timpul Ministrului Spiru Haret Biserica Oromulu clădita în anul 1751 în timpul Domnitorului Ioan Grigore Voievod. Astăzi este închisă pentru conservare deoarece nu sunt fonduri pentru renovarea acestui monument UNESCO
Evenimente
Festivalul “Căluşul Vâlcean” (a doua zi a Rusaliilor)
Tradiţiile şi obiceiurile au fost ca nişte diademe de aur care au strălucit de-a lungul veacurilor
Câteva obiceiuri care încă se mai întâlnesc in satele din comuna Şirineasa cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Crăciunului sunt obiceiuri frumoase care coboară din străfundul veacurilor la casele creştinilor. Întâlnim obiceiuri ca: sorcova, steaua, pluguşorul etc.
Alte tradiţii întâlnite in comuna Şirineasa sunt: fagul de la porţi de Sf. Gheorghe; ramurile de salcie aduse de la biserica in ziua de Florii; ramurile de tei de la Rusalii, Gurbanele; udatul la nunta;căluşul; datul de grinda; ouăle roşii de Paşti etc.
​„ Gurbanele”, este o sărbătoare moştenită din timpul dacilor, păstrata doar de unii localnici ai satului Șirineasa şi constă în sacrificări de miei de culoare alba care semnifica mântuirea de păcate şi însănătoşirea celor bolnavi. Gurbanele se fac la marginea unei păduri iar resturile de la masă se îngroapă acolo, deoarece daca acestea sunt aduse acasă aduc numai necazuri şi pagube.
„ Căluşul” – este un joc moştenit din străbuni, care are loc de sărbătoarea rusaliilor. Ansamblul este compus dintr-un vătaf care comanda jocul, 9-10 jucători, stegarul( purtătorul de steag) şi in final alt personaj este mutul. Mutul poartă o mască cu mustăţi şi barbă atârnând pe față. El poartă peste costumaţie un brâu roşu. În timpul jocului acest personaj nu are voie sa vorbească.
Facilitați oferite investitorilor
Întreaga localitate este alimentată cu energie electrică, asfaltarea drumului judeţean 677 si modernizare si asfaltare drumuri comunale, construcții șanțuri si trotuar pe strada principala.
ocalitatea are apă curentă şi beneficiază de sistem centralizat de canalizare.
Există reţea de cablu TV în localitate telefonie mobilă Orange, Vodafone şi Telekom Reţea telefonie fixă şi internet Telekom.
​Forţă de muncă ieftină .

Proiecte de investitii:

Modernizarea D.C. 122 Șirineasa – Slăvitesti
Construcție pod peste Luncavăț care face legătura intre satele Ciorăști si Valea Alunișului – finalizat
Extindere si modernizarea Școala generala cu clasele I-VII – Șirineasa
Iluminat public modern
Asfaltare drumuri comunale si sătești 9 Km. ( 43 ulițe)
Construire trotuar – strada principala
​Reabilitarea, extindere, dotare si modernizare Cămin Cultural Șirineasa.

Galerie foto

Locatia noastra

Ghidul Primariilor

copyrights © 2018 Millenium Management. Realizare: Gloobus Software Development.    All rights reserved.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.