PRIMĂRIA SCUTELNICI

Scutelnici

Tip: Comuna

Prezentarea localitatii

Persoane din institutie:

Primar: Chircu Sandu
Viceprimar:Albu Daniel
Secretar: Popa Dumitru
Contabil: Negoiţă Viorica

Suprafata: 6587 ha

Intravilan: 114 ha

Extravilan: 6473 ha

Populatie: 2680

Gospodarii: 1208

Nr. locuinte: 1152

Nr. gradinite: 3

Nr. scoli: 3

Numele localitatilor aflate in administratie:

Scutelnici, Arcanu, Brăgăreasa, Lipănescu

Asezarea geografica:

Scurt istoric al Comunei Scutelnici
Primele atestări documentare privind vieţuirea pe teritoriul actual al comunei datează din secolul al XVI-lea, sub toponimul Meteleu. 
Dezvoltarea edilitară a aşezării este dezavantajată de situarea în câmpie, zona uşor accesibilă pentru armatele năvalitoare. Aşezarea Scuteinici este sat de colonizare unde alături de vechii locuitori (Cojani) ai satului s-au aşezat muntenii veniţi din zona Sibiului. Colonizarea s-a realizat treptat pe durata unui secol. 
Anul începerii colonizării este 1750, când Biserica Sfântul Nicolae din Braşov primeşte ca danie două moşii de la jupăneasa Zamfira Manuleasa. Emigranţii ardeleni erau păstori sau simpli cultivatori agricoli. 
Atestările documentare se referă la moşia şi satul Meteleu-Lipănescu şi la Biserica acestei aşezari. În lipsa unor vestigii arheologice vechimea locuirii zonei se poate determina doar prin aspecte geografice ale toponimiei.
Astfel denumiri precum: Bărăganu, Călmățui sunt de origine pecineaga şi cumană datând din veacurile X-XIII, când aceştia au dominat spaţiul dintre Carpaţi şi Dunăre. Toponimul Meteleu, veche denumire a satului, are înţelesul de masă de oameni care se stabileau într-un anumit loc. 
Aşezarea Geografică: 
Aşezată în partea de sud a judeţului Buzău la graniţa cu judeţul lalomiţa, comuna Scutelnici cuprinde următoarele localităţi: Scutelnici, Brăgăreasa, Lipănescu, Arcanu, cu satul de reşedinţă la Scutelnici. 
Satul Brăgăreasa este amplasat la drumul comunal DC 30, în partea de sud a satului Scutelnici. Satul Lipănescu este situat la vest de intersecţia drumului judeţean OJ 203 I cu OJ 203 D Glodeanu Sărat-Pogoanele, iar satul Arcanu în partea de est a drumului comunal DC 162. 
Satele sunt în legatură directă cu reşedinţa comunei Scutelnici, bine amplasate în teritoriu, satul Lipănescu fiind cel mai apropiat de reşedinţa comunei. 
Localităţi învecinate: 
- nord-est - Pogoanele; 
- est - Padina;  
- sud - judeţul lalomiţa;  
- vest - Glodeanu-Siliştea; 
- nord-vest - Pradeanu. 
Distanţele până la cele mai apropiate oraşe:
Buzău - 45 km; 
Pogoanele - 10 km; 
Urziceni - 35 km; 
Siobozia - 75 km. 
Relieful: 
Teritoriul comunei Scutelnici, este situat în zona de sud a Câmpiei Buzăului. În mare parte suprafaţa comunei Scutelnici este acoperită cu teren arabil, cu soluri cenoziom de cereale şi cenoziom levigat de fâneaţă. 
Geomorfologic, comuna Scutelnici face parte din unitatea geologică majoră Câmpia Română cu un relief în general plan, cu largi zone ridicate sau coborâte, specifice zonelor de câmpie (crovuri) sau de depuneri eoliene gen dune. Litologia este caracteristică zonelor de câmpie unde altenează depozite orizontale de prafuri argiloase sau nisipoase loessoide cu nisipuri fine acvifere în strat sau sub formă lenticulară. Din punct de vedere geotehnic, terenul este alcătuit din sol vegetal cu grosimi de 0,60-0,70 m, urmat în adâncime de pachetul loessoid cu grosimi de 4-6 m care conform caracteristicilor fizico-mecanice face parte din grupa A a pământurilor sensibile la umezire. 
În comuna Scutelnici nu s-au semnalat până în prezent şi nici nu se prevăd zone cu riscuri natural: alunecări de teren, inundaţii, etc. 
Clima 
Aspectele climatice care se manifestă pe teritoriul comunei subliniază caracterul continental al climei specific Câmpiei Bărăganului. Temperatura medie anuală a aerului este de 11,5° Celsius, iar a solului de 13° Celsius. 
Precipitatiile atmosferice - cantitatea medie anuala este de 450-550 mm/an. 
Din punct de vedere al regimului vânturilor frecvenţa anuală are orientarea NE până la 30%. În sezonul rece frecvenţa vânturilor este NE - 26% şi SV - 19%, ceea ce provoacă ninsori abundente. 
În aer: primul îngheţ de toamnă în decada a treia a lunii septembrie; 
În sol: cel mai timpuriu îngheţ de toamnă apare în ultima decadă a lunii septembrie, cel mai târziu îngheţ de primaveră în ultima decadă a lunii aprilie adâncimea de îngheţ 70-80 cm. 
Bruma: prima brumă de toamnă se poate produce odată cu primul îngheţ, ultima brumă de primavară are loc în decada a doua a lunii aprilie. 
Teritoriul comunei Scutelnici se caracterizează  printr-un climat continental excesiv cu temperatură medie anuală de 11,5° Celsius, temperatura solului de 13° Celsius şi precipitaţii medii anuale de 450-550 mm. Caracteristic este lipsa acută de precipitaţii în sezonul cald care conduce la un mare deficit de umezeală în sol. 
Resursele naturale 
Subsolul conţine importante zăcăminte de petrol şi gaze naturale, exploatate încă din 1960. În prezent, pe teritoriul comunei funcţionează aproape 100 de sonde de gaz si petrol, dar numărul acestora va creşte în viitor, deoarece prin prospecţiuni s-au descoperit noi pungi gazeifere 
Flora şi fauna 
Vegetaţia reprezinta o componentă principală în cadrul diferitelor unităţt natural-teritoriale, sintetizează şi exprimă calitatea peisajului, fiind foarte sensibilă la acţiunile elementelor climatice. Teritoriul comunei face parte din zona de silvostepă cu unele elemente stepice. Vegetaţia lemnoasă e slab reprezentată. Salcamul e singurul care apare răzleţ pe intinsele terenuri agricole. Pe teritoriul comunei există o suprafaţă de 27,59 hectare pădure, În care predominant este frasinul şi stejarul. Vegetaţia ierboasă e însă mai bogat reprezentată. Aici găsim păruşca, colilie, peliniţa, pirul, holera, scaietele, fusta rândunicii, mohorul, costreiul etc. 
Potrivit formelor de relief, caracterului vegetaţiei şi condiţiilor ecologice locale, fauna terestră a comunei se încadrează în  fauna zonei de stepă. Dacă speciile faunistice sunt puţine, numărul de forme este totuşi mare. Specifice sunt rozătoarele, deoarece găsesc aici un mediu de viaţă prieinic, hrană din abundenţă şi lesnicioase condiţii de construire a adăposturilor. Dintre acestea, reprezentativ este popandaul-comun, dar mai vătămători sunt hârciogul, soarecele-de-câmp, cu înmulţiri excepţionale, şi orbetele. Mai puţin reprezentativi sunt iepurii şi vulpile. 
Dintre speciile de păsări ce trăiesc aici, cele mai numeroase sunt acelea care-şi fac cuibul pe pământ: ciocarlia-de-câmp, ciocarlia-mare, presura-de-grădină, prepeliţa şi potânichea, în ultimii ani au apărut graurii, în număr impresionant, care aduc mari pagube viţei-de-vie. La toate acestea trebuie să adăugăm şi cârdurile de ciori ce fac multe stricăciuni agriculturii. Reptilele sunt reprezentate de şopârle şi şerpi neveninoşi. Alte animale sălbatice sunt nevăstuicile şi dihorii. Insectele sunt de diferite feluri. Predomină însă ortopterele: cosaşii, lăcustele şi greierii. 

Activitati specifice zonei:

Agricultură

Activitati economice principale:

Comerţ
Extracţie ţiţei şi gaze naturale

Proiecte de investitii:

SAPARD - Reabilitare drumuri
Reabilitare şcoala (clasele I-VIII) în localitatea Scutelnici
Reabilitare Cămin Cultural
Proiect reabilitare şi extindere sediu primărie
Alimentare cu apă 
Introducere gaze naturale
Prestări servicii

Locatia noastra

Ghidul Primariilor

copyrights © 2018 Millenium Management. Realizare: Gloobus Software Development.    All rights reserved.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.