PRIMĂRIA ROMÂNAŞI

Romanasi

Tip: Comuna

Adresa: Principală, nr. 39 (Cod postal:457280), Romanasi, Jud. Salaj, Romania

Prezentarea localitatii

Persoane din institutie:

Primar: Buda Ioan
Viceprimar: Ţiriac Dan
Secretar: Chichisan Șan Remus

Suprafata: 6636 ha

Intravilan: 511 ha

Extravilan: 6125 ha

Populatie: 3006

Gospodarii: 1345

Nr. locuinte: 1016

Nr. gradinite: 6

Nr. scoli: 6

Numele localitatilor aflate in administratie:

Românaşi, Chichişa, Ciumărna, Păuşa, Poarta Sălajului

Asezarea geografica:

Localitatea Românaşi este aşezată în interiorul Depresiunii Almaş – Agrij, pe valea Agrijului.

Activitati economice principale:

Agricultură
Zootehnie
Turism
Comerţ.

Obiective turistice:

Localitatea Românaşi
1. Complexul arheologic roman alcătuit din castrul și vicus-ul (Indicativ LMI: SJ-I-s-A-04953) aferent se află amplasate la sud-sud-vest de centrul localității. Locul pe care se află castrul este numit până azi de către localnici “Cetate”. Este un platou amplu delimitat spre nord și sud de două pâraie, “Valea Ciumărnii”, respectiv “Valea Seacă”. Latura dinspre sud este mult mai greu de atins datorită înclinării pantei.  Promontoriul domină valea Agrijului, pe latura sa vestică. Porta praetoria  a castrului se găsea pe latura estică a fortificaţiei, către cimitirul satului și valea Agrijului. Castrul din faza de pământ avea dimensiunile de 122 x 153 m. Castrul din piatră păstrează orientarea fazei de pământ, însă dimensiunile se schimbă, ajungând să măsoare 130 x 158, 50 m. În castru a fost cantonată unitatea militară cohors I Hispanorum quinquenaria care a construit fortificaţia.
Vicus-ul militar (denumit în antichitate Largiana)se găsea dispus de jur împrejurul castrului, în dreptul laturii cu porta praetoria (în zona cimitirului actual al comunităţii ortodoxe) și pe latura porţii  principalis dextra, respectiv a laturii cu porta decumana a castrului. În malul înalt al Văii Ciumărnei se evidenţiau urmele unor construcţii romane cu zid de piatră, aşadar, este posibil ca vicusul militar să se fi extins până în zona respectivă
Limitele zonei de protecţie sunt: la N pârâul Valea Ciumărnei, la S pârâul Valea Seacă, la E drum din sat şi limită de proprietate, iar la V gardul Fermei Zootehnice.
2. Drum roman ce ieşea din castru pe porta praetoria. În intravilanul actual al localităţii Romanasi exista un nod rutier, o  intersecţie majoră cu o arteră spre Optatiana  ( Sutor, com Zimbor, jud. Sălaj ) în dreapta pârâului Agrij, iar în spaţiul cadastral al loc. Poarta Sălajului tronsonul respectiv al drumului se găsea în dreapta pârâului Răstolţ şi trecea peste dealul Gorgana spre actuala loc. Sânmihaiu Almaşului. De la bifurcaţia rutieră amintită avem şi un alt tronson rutier, spre castrul roman de la Buciumi, pe valea pârâului Agrij, în lunca din dreapta cursului pârâului.
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
3. În lunca din dreapta pârâului Agrij, pe prima terasă a văii, există urmele drumului roman spre castrul roman de la Brusturi ( Certiae ), com Creaca. Traseul drumului este cunoscut de localnici sub toponimul “ Drumul Troianului “.
Zona de protecţie se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
4. Fosta cazarmă / moară din Românaşi are indicativul in LMI: SJ-II-m-B-05106. Clădirea a fost construită în secolul XIX de către familia Wass de Țaga, care a deținut-o în proprietate până în anul 1890, când a fost cumpărată de Edumal L. Thmeodor din Viena. Acesta a vândut-o în anul 1898 baronului Gudenus de Weidhofer ad Taia. În anul 1904 clădirea și-a schimbat din nou proprietarul, fiind cumpărată de evreul Carol Herman. Următorul proprietar a fost tot un evreu, Por Mihai, care a deținut-o de-a lungul întregii perioade interbelice. La fel ca alte imobile, clădirea, care funcționa ca moară, a fost naționalizată în iunie 1948 de către regimul comunist. Clădirea se află pe partea dreaptă a văii Agrijului, pe a doua terasă. Cladirea aflata intr-o stare avansata de degradare datorita faptului ca nu a fost folosita in ultimii ani, a fost extinsa in spate, in anii comunismului, cu doua corpuri de cladire parter care nu au nimic in comun cu valentele calitatii de monument aducind prejudicii estetice cladirii. Limitele zonei monumentului sunt: la N limită de proprietate (gard), la S limită de proprietate (gard), la E baza terasei mai înalte (gard de proprietate), iar la V drum din sat. Zona de protectie a monumentului este delimitata de baza versantului situat in partea de est, cite trei loturi de casa existente in intravilan situate la frontul strazii spre nord cit si spre sud pina la sediul asociatiei agricole, iar spre vest loturile de case situate vis-a vis de cele descrise anterior pina la valea Agrijului.
5. Benzinărie - Punct situat pe a doua terasă a văii Agrijului (pe partea stângă), la marginea şoselei Zalău-Cluj Napoca (partea stângă) in zona actualei benzinarii. Cu ocazia construirii staţiei de benzină au fost descoperite fragmente ceramice din epoca bronzului şi din epoca romană. În anul 1998 vis-a-vis de staţia de benzină au fost efectuate cercetări arheologice de salvare soldate cu descoperirea mai multor materiale ceramice databile în prima epocă a fierului (hallstatt). Limitele zonei de protecţie sunt: la N limită de proprietate, la S şoseaua Zalău-Cluj Napoca, la E limită de proprietate, iar la V drum de ţară şi limită de proprietate.
Localitatea Chichişa
6. În lunca văii pârâului Agrij (pe partea stângă) există urmele drumului roman, tronsonul Largiana – Certiae. Traseul drumului este cunoscut de către localnici sub toponimul “ Drumul Troianului “.
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
7. Biserica  de lemn ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Chichişa  are indicativul in LMI SJ-II-m-B-05037. Planul rectangular cu absida decroșată a bisericii nu face notă discordantă față de marea majoritate a bisericilor de lemn din Sălaj, însă cu adevărat unicat este textul care datează ridicarea (?) construcției în anul 1739; ”Această sfântă biserică o au făcut Donca Dumitru…”. Planul este dreptunghiular, cu absida decroșată cu un plan pătrat. Inițial planul construcției măsura 9,10 / 3,90 m, însă  în secolul al XVIII-lea a fost mărit prin adăugarea unui alt pronaos, cel vechi fiind înglobat naosului. Probabil că anul 1739 se referă la această importantă intervenție, căci proporțiile inițiale clasează biserica la începutul secolului al XVII-lea. Ancadramentul ușii de intrare este ornamentat cu doua chenare în frânghie și un vrej, iar la bază are o rozetă. Motivul frânghiei formează și brâul median al pereților. Cel de pe latura de sud a vechii nave este însă însoțit, în partea de sus, de un chenar din linii frânte (dințișori). Ultimele reparații au adus schimbări regretabile, odată cu refacerea bolții semicilindrice a naosului, a dispărut și decorul pictat. Bolta semicilindrică a altarului se încheie la est într-un timpan, ce face legătura cu pereții printr-o suprafață plană. Biserica păstrează icoane din secolul al XVIII-lea realizate de zugravul Ioan Pop din Românași, care a pictat și interiorul lăcașului. Pe icoana Deisis de format mare, este cioplit în lemnul ramei cu chenar în frânghie, anul 1797. Ușile împărătești au fost pictate de popa Toader Faur în 1805.
Biserica de lemn este amplasată aproximativ în mijlocul satului, pe partea stângă a drumului județean Românași – Jibou, la baza unui deal, la intersecția DJ cu una dintre ulițele satului.
Limitele zonei de protecţie care coincid cu cele ale zonei centrale a satului Chichişa sunt: la N limita de proprietate (gard) a bisericii penticostale care se întinde spre V până la zona de protecţie a cimitirului ortodox şi drumul de acces spre spaţiile de depozitare fructe de pădure, spre E toate incintele de locuinţe  situate la frontul străzii principale între drumul mai sus amintit de acces la zona depozitare fructe de pădure şi lotul de casă aflat vis-a vis de biserica penticostală din sudul localitaţii care este şi ea cuprinsă integral cu împrejmuirea aferentă. Spre V zona de protecţie este continuată de împrejmuirea gospodăriei situată la nord de biserica penticostală cât şi toate împrejmuirile de case situate la sud şi est de noua biserică ortodoxă a satului aflate pe drumul paralel cu valea Stanei.
Localitatea Romita
8. În lunca văii pârâului Agrij (pe partea dreaptă) există urmele drumului roman, tronsonul Largiana – Certiae. Traseul drumului este cunoscut de către localnici sub toponimul “ Drumul Troianului “.
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
9. Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” din Romita (LMI:SJ-II-m-A-05107). Biserica a fost ridicată în secolul al XVIII-lea, după inscripțiile păstrate (Popa Gheorghe - 1740). Edificiul  are plan rectangular cu absidă decroșată față de nava ce măsoară 9,80 x 4,60m. Ca decor sculptural, biserica păstrează un tor cioplit în motivul frânghiei , pe latura de sud, peste mijlocul locașului. Pe aceeași latură se află și intrarea în edificiu, frumos decorată cu același motiv, dispus însă în trei rânduri. Probabil cea mai reprezentativă din punct de vedere artistic este prispa care fost construită cândva după a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Îmbinările elementelor constructive ale prispei au fost consolidate prin cuie de lemn cu capetele cioplite spre a reda motive florale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea sau poate la începutul celui următor, au fost adăugate trei icoane împărătești: Iisus Hristos, Maica Domnului și Botezul Domnului cu chenare în frânghie și culori pastelate. Vechiul cimitir păstrează o cruce fragmentată și una întreagă datate pe la sfârșitul sec. al XVIII-lea.
Biserica se află actualmente în incinta satului, la cca. 500 m dreapta de traseul drumului județean Românași – Jibou, pe malul drept al Agrijului. În apropierea ei a fost edificată noua biserică de zid din localitate.
Limitele zonei de protecţie sunt cele ale zonei centrale incluzind la N  si respectiv E incintele delimitate şi de împrejmuirile de la Clubul-bar şi biserica monument, respectiv noua biserică ortodoxă, incinta căminului cultural şi grădiniţa cât şi primele patru gospodării aflate la sud de căminul cultural. În partea de sud sunt cuprinse vis-a-vis loturile aflate între drumul roman şi primele doua loturi situate la vest de biserica baptistă. Zona de protecţie se inchide spre vest şi nord-vest cu incinta împrejmuită aflată peste drum de biserica baptistă.
Localitatea Păuşa
10. Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” și ”Nașterea Maicii Domnului” din Păuşa (Indicativ LMI: SJ-II-m-A-05092). Biserica de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" şi "Naşterea Maicii Domnului" a fost ridicată în 1730. Planul este dreptunghiular, cu absidă decroşată, poligonală, cu cinci laturi. Pereţii de dimensiuni reduse, prezintă la îmbinările absidei, iscusite perechi de console, ce coboară în trepte, până la brâul median alcătuit din "frânghie" şi chenare de linii frânte. Ancadramentul intrării este o dovadă de măiestrie a sculpturii în lemn cu rozete, "frânghii", motive geometrice, semicercuri cu spiţe şi vrej cu ghindă. În mijlocul cadrului de sus, amplei compoziţii decorative ce susţine crucea i se adaugă, de o parte şi de altă, o inimă. Cel de al doilea ancadrament, al trecerii în naos este împodobit cu chenare în "frânghie", linii frânte şi alte linii dispuse în “V” întors. Arcul transversal al bolţii semicilindrice a naosului este străbătut de o "frânghie" intersectată de şase suprafeţe dreptunghiulare pe axul arcului, pe care sunt sculptate câte o rozetă în spirală sau cu petale.
Din pictura exterioară se distinge îndeosebi cea de pe peretele de sud, dispusă în scene dreptunghiulare: "Adormirea Maicii Domnului", "Maria Împărăteasa" înconjurată de Apostoli şi o scenă din viaţă Sf. Nicolae, “Salvarea corăbierilor”. În pronaos pictura se păstrează foarte bine în culori vii, de verde şi purpuriu. Pe peretele dinspre naos se află următoarea pisanie :"Naşterii s-au numit hramul ca să-l păzească tot neamul şi s-au zugrăvit prin cheltuiala creştinilor pravoslavnici dintr-acest sat Pause, în zilele înălţatului şi pururea domnului împărat Frantis ... pravoslavnic arhipăstorie neunită şi cinstit protopop Petrovici al Miluanului, şi cinstiţi preoţi Halmagi Teodor, Halmagi Dimitrie. Prin mine umilitul zugrav Ioan Pop din Unguraşi, anul 1800, iulie 10". În anii 1966-1968 biserica de lemn din Păuşa a fost restaurată. Acoperişul unitar şi clopotniţa scundă cu doi ochi rotunzi şi fleşă ascuţită, au fost refăcute, punându-se astfel la adăpost preţioasa decoraţie sculptată şi pictată. Biserica este amplasată în mijlocul satului, pe partea stângă a drumului către Agrij, pe o terasă. În imediata sa vecinătate, spre nord a fost ridicată biserica nouă. Limitele zonei de protecţie sunt şi de aceasta dată cele aparţinând zonei centrale a satului datorită poziţionării bisericii monument în centrul de greutate al localităţii: la N incintele delimitate de case aferente primelor două gospodării situate la vest de biserica baptistă până la intersecţie, la S incintele de case până la intersecţia majoră  de acces la fermă şi limita continuă cu drumul de acces la vest de intersecţie iar spre vest limitele de proprietate aflate pe latura de vest a drumului de legatură spre DJ 108 A.
11. Casa cu numărul 93 - amplasament situat în grădina/curtea casei cu nr. 93, pe o terasă aflată pe partea stângă a drumului spre Agrij. Din acest loc provine un nucleu de obsidian descoperit cu ocazia săpării unei gropi. Limitele zonei de protecţie sunt: la N şoseaua spre Agrij, la S limită de proprietate (gard), la E limită de proprietate (gard), iar la V drum din sat.
Localitatea Poarta Sălajului
12. Urmele drumului roman, tronson Largiana - Optatiana ( Loc Sutor, com. Zimbor , jud Sălaj) în dreapta pârâului Răstlţ, pe a doua terasă a pârâului. Urme ale drumului în zona bisericii monument din lemn (vis-à-vis de ea). Drumul roman traversează dealul Gorgana, spre actuala localitate Sânmihaiu Almaşului
Zona de protecţie: se stabileşte 10 m pe partea dreaptă a drumului roman şi 10 metri pe partea stângă a drumului roman.
13. Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Poarta-Sălajului  (SJ-II-m-A-05095). Conform tradiției, biserica a fost dăruită în 1840 celor din localitate de către locuitorii din Răstolțul Mare și ar fi fost construită cu 200 de ani mai devreme. Biserica se înalță în mijlocul satului pe partea dreaptă a DN Cluj – Satu Mare. Dimensiunile reduse ale edificiului, planul dreptunghiular cu absida în cinci laturi, decroșată doar pe una din laturile sale lungi, fac din monumentul de arhitectură ecleziastică de la Poarta Sălajului, dacă nu un unicat, atunci cu siguranță o raritate. Mai ales că mai există doar două analogii pentru astfel de biserici (Copăceni-Bihor și Valea lui Lalu - Buzău). Din masa elevației se deosebesc consolele ca rezultat al îmbinării ingenue ale celor șase bârne ale pereților, cu lungimi diferite și cioplite la întâmplare, unele bogat, altele deloc. Pe latura de sud a fost decupat un luminator, dintr-o singură bârnă, decupajul reprezentând o floare. Pe aceeași latură sudică este practicat accesul în biserică, acces care se face printr-un gol de ușă închis în partea superioară în segment de arc de cerc. Ancadramentul este compus din două bârne verticale și paralele  și de un lintou decupat în partea sa inferioară în acel segment de arc de cerc mai sus pomenit. Decorul tocului de ușă este simplu, din două rânduri de chenare cioplite, care redau obișnuitul motiv al frânghiei. De notat este faptul că lipsește obișnuita prispă, iar deasupra pronaosului se înalță un turn relativ înalt în comparație cu dimensiunile reduse ale ansamblului. Învelitoarea , atât a fleșei cât și a naosului, pronaosului și absidei este de șindrilă. Limitele zonei de protecţie sunt delimitate de construcţiile aflate de o parte şi alta a DN 1F (în zona de curbă) aflate în centrul localităţii. La V si S sunt cuprinse primele opt loturi de case (delimitate de garduri) situate la vest de drumul de acces la cimitirul ortodox, zonă de protecţie cuprinzând terenul până la cursul de apă paralel cu DN cât şi primul lot de teren situat la est de torentul ce traversează drumul naţional. Spre nord zona de protecţie include toate incintele de imobile demarcate de gard şi aflate vis-a-vis de cele descrise anterior. 
Localitatea Ciumărna
14. Biserica de lemn ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din Ciumărna (Indicativ LMI: SJ-II-m-A-05040). Cu un plan dreptunghiular, cu absida decroşată, poligonală, în cinci laturi, edificiul religios din loc. Ciumărna are în interior un tavan drept în pronaos, iar în naos şi altar, bolţi semicilindrice. Ancadramentul intrării, parţial păstrat a fost decorat cu baghete sculptate în frânghie, iar un altul în romburi, presărat cu rozete. În biserică, între tinda femeilor şi spațiul rezervat bărbaţilor, se păstrează o uşă monoxilă de lemn pe care reputatul istoric de artă Vasile Drăguţ a considerat-o "cea mai frumoasă uşă ţărănească din întreaga ţară”. Uşile asemănătoare de la bisericile de lemn din Sumurduc (1715) şi Vechea (1726), precum şi cea din Sic (1731), toate din judeţul Cluj, fixează perioada aproximativă în care a fost ridicată biserica din Ciumărna, în primele decenii ale secolului 18, foarte probabil de unul și acelaşi meşter itinerant. Ctitorii au lăsat, conform obiceiului, o însemnare pe portalul de la intrare care să fixeze în timp începuturile acesteia, dar care s-a pierdut aproape în totalitate odată cu înălţarea deschiderii uşii. Un mic fragment din inscripţie stă totuşi încrustat pe uşorul drept, martor frust al pierderii mesajului ei. Bolta naosului este decorată prin cioplirea arcului transversal în rozete separate prin benzi verticale în motivul frânghiei. 
Pictura, relativ deteriorată are în componența sa fețele mironosițelor și a împăraților Constantin și Elena, etc. Pe bolta naosului, dincolo de meștergrindă, se mai văd medalioane cu figuri de mucenici. Pictura a fost realizată de zugravul Ioan Pop din Românași, pictor ce a realizat și icoanele împărătești cu Sf. Nicolae (1801).
Actualmente biserica monument este amplasată pe partea dreaptă a DN Cluj-Napoca – Satu Mare, în incinta localității. Limitele zonei de protecţie sunt cele demarcate şi pentru zona centrală a satului şi sunt după cum urmează: La N împrejmuirile primelor două case aflate la vest de biserica monument, gardul cimitirului ortodox şi împrejmuirile caselor de la nord de DN 1F până la casa aflată la nord de limita vestică a districtului de drumuri naţionale (gard). La E gardul de est al fermei, la sud Valea Ciumărnei, drum  şi gardurile caselor şi a magazinului aflate la sud de strada principală până la torenţul perpendicular pe valea Ciumărnei, torenţ care constituie limita de vest a zonei de protecţie. Spre nord zona este delimitată de conturul celor şase gospodării aflate pe drumul perpendicular pe strada principală, aflate pe ambele froturi cât şi de gardurile  caselor situate în continuarea şcolii spre est şi respectiv la sud de DN 1F, în partea de est a drumului de legătură spre biserica monument.
Cazare
Popasul Romanilor  este locul ideal pentru relaxare, fără a fi nevoit să te rupi total de viaţa cotidiana, decât de aglomeraţia, agitaţia şi stresul care se află în jungla oraşului. Situarea popasului este perfectă, astfel încât, prin simpla deschidere a ferestrei de la cămera cu un ambient atât de plăcut, natura iţi pătrunde în suflet prin aerul proaspat de pădure, ciripitul armonios al păsărilor şi foşnetul melodios al frunzelor de stejar.  

Facilitati oferite investitorilor:

Infrastructură bună
Reţele de alimentare cu apă şi canalizare.

Proiecte de investitii:

1. Canalizare cu staţie de epurare în satele Românaşi, Poarta Sălajului şi Chichişa ( PNDR-Măsura 322 )
2. Înfiinţarea unui Centru de zi pentru copii.(PNDR-măsura 322)
3. Construcţia unui drum intercomunal asfaltat între Poarta-Sălajului-Păuşa-Rastoltul Mare.(PNDR-măsura 322)
4. Înfiinţarea unui Centru de informare şi marketing turistic în localitatea Românaşi.(PNDR-măsura 313)
5. Asfaltare drumuri comunale localitatea Ciumărna(HG 577).
6. Constructia unui Aşezământ cultural tip 1, în satul Românaşi (Compania Naţionala de Investiţii)
7. Constructia unui bloc ANL în localitatea Românaşi (Ministerul Dezvoltarii şi Turismului)
8. Extindere reţele de electricitate şi iluminat public stradal în localităţile Românaşi (Delnita) şi Ciumărna (Dumbrava) - (Ministerul Economiei)
9. Reparaţii cămine culturalale
10. Infiinţarea unui post de jandarmi în satul Românaşi
11. Reţea de alimentare cu apă în localitatea Romita (Fonduri proprii)
12. Construcţia unei baze sportive moderne în localitatea Ciumărna( Ordonanta 7).
Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" - "Investiţii pentru viitorul dumneavoastră!”- www.fonduri-ue.ro

Galerie foto

Locatia noastra

Ghidul Primariilor

copyrights © 2018 Millenium Management. Realizare: Gloobus Software Development.    All rights reserved.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.